Capcana legalității: cum un program de regularizare a șederii ilegale a migranților din România riscă să eșueze din lipsă de proceduri

Bianca Felseghi

Senior Editor

Sute de imigranți extracomunitari s-au prezentat în ultimele zile la birourile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări pentru a parcurge pașii juridici ca să își legalizeze șederea în România.

Acești oameni trăiesc într-o zonă gri a legalității — au fost aduși de angajatori și agenții, dar avizele de muncă și permisele de ședere nu mai sunt valabile.

O nouă lege intrată în vigoare la finalul lunii aprilie le oferă șansa de a ieși din această situație, însă procedura șubredă, teama de deportare și lipsa comunicărilor oficiale îi țin departe de ghișeele IGI. În plus, o parte dintre cei care se află deja în ilegalitate, au emise pe numele lor decizii de returnare, dar nu află de acest lucru decât în momentul în care se prezintă în fața ofițerilor IGI. Asta pentru că nu există o bază de date accesibilă în care această informație să poată fi consultată. 

Acest lucru a declanșat o panică generalizată. Georgiana Bădescu, coordonator program migrație la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), spune că programul de regularizare riscă să eșueze tocmai din cauza felului în care a fost implementat. Termenul pentru a intra în procedură expiră pe 26 iunie.  

Într-un interviu pentru PressOne, Bădescu explică care sunt impedimentele și temerile oamenilor care au devenit un bazin de migrație ilegală către alte țări din UE, mai ales din pricina procedurilor greoaie și netransparente ale statului român.

În replică, reprezentanții IGI spun că fiecare migrant are obligația legală să știe dacă există sau nu o decizie de returnare pe numele său și că deciziile sunt comunicate legal.

PressOne: În principiu, mecanismul de regularizare e o decizie bună, faptul că vrem să-i punem în legalitate pe cei care stau ilegal după normele actuale în România. Unde se blochează procesul? 

Georgiana Bădescu: Programul de regularizare în sine, într-adevăr, e o idee foarte bună și noi l-am cerut, încă de anul trecut din noiembrie tot ne batem gura despre nevoia de a regulariza. Pentru că în majoritatea cazurilor pe care le-am documentat noi, migranții au intrat în ședere ilegală aproape exclusiv din cauza angajatorilor care nu au depus diligențele pentru a le regulariza șederea. Ei nu au posibilitatea să facă asta singuri. 

PressOne: Concret, ce s-a întâmplat?

Georgiana Bădescu: Toți cei care sunt acum în ședere ilegală și care beneficiază de regularizare au intrat în ședere ilegală pe vechea legislație. Pe vechea legislație, ca o persoană să aibă documentele și să fie în ședere legală, responsabilitatea îi revenea 100% angajatorului. Angajatorul făcea toate diligențele necesare pentru ca documentele migrantului să fie în regulă și asta înseamnă că se ducea la Imigrări și depunea dosarul pentru eliberarea unui aviz de muncă. Vorbim și de cazuri de rea-credință, da și de cazuri de necunoaștere a legii. Au fost angajatori care depuneau dosare incomplete, care nu respectau condițiile de vechime, care aveau datorii la bugetul de stat și atunci avizul migrantului era refuzat din cauza angajatorului. Și astfel migrantul intra în șederile legală.

PressOne: Și ce puteau face acești oameni? Ei rămâneau angajați într-o zonă nereglementată, între vagoane, nici legal nici ilegal sau pur și simplu erau pasibili de deportare? 

Georgiana Bădescu: Problema este că ei uneori nici nu ajungeau să afle, de fapt, de refuzul din partea Imigrărilor. Uneori angajatorii fie nu depuneau cererile, fie odată emis refuzul nu anunțau migranții. Și mulți dintre ei nici măcar nu știau că sunt în ședere ilegală, nu știau că nu le-au venit actele, aveau încredere angajator, pentru că nu au altă soluție decât să aștepte angajatorul. Și da, ajung într-o situație de vulnerabilitate extremă, în care își dau seama la un moment dat că, de fapt, ei nu au acte.

PressOne: În practică, cum își dădeau seama că sunt ilegali, erau prinși pe stradă la controale sau aveau nevoie de accesul la servicii de sănătate? 

Georgiana Bădescu: Unii au fost și depistați în ședere ilegală de Imigrări, dar atunci au fost returnați. Dar sunt și persoane care, după o perioadă de 8 luni în care angajatorul îți tot zice e o problemă, nu merge programarea, s-a întâmplat ceva, lasă că mai o să vedem noi, ajung să-și dea seama singuri că angajatorul nu e de bună credință și că ei, de fapt, nu au acte. Și plecau la alți angajatori și munceau nedeclarat pentru că nu poți să trăiești fără bani și stăteau în situația asta de vulnerabilitate, crezând că poate, la un moment dat, situația se va reglementa. 

Fără casă în cel mai bogat oraș al României. Cum o familie evacuată de autorități așteaptă de 16 ani o locuință socială

Bucureștiul, cel mai bogat oraș al României, nu a mai construit nicio locuință socială din 2014. Între timp, peste 14.000 de familii așteaptă o casă. 

Prevenție, nu împușcare. Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal

WWF atrage atenția că intervențiile letale împotriva urșilor, pe care parlamentarii le-au votat în aprilie, înseamnă vânătoare și pot accentua problema prezenței urșilor în localități.

Prin această nouă lege, li se permite prin dispozițiile tranzitorii să își regularizeze ei șederea. Deci, persoanele care au fost în ședere ilegală, dar nu au primit o decizie de returnare, se pot prezenta la sediul Inspectoratului de Imigrări cu pașaportul și să-și declare adresa unde locuiesc efectiv.

În schimbul acestor demersuri vor primi o dovadă cum că au început procesul de regularizare. Ei nu sunt legali automat. Ăsta e primul pas ca să intre în legalitate, dar apoi trebuie să își găsească un angajator care să facă din nou el demersurile pentru legalizarea șederii acestor angajați.  

Au timp să facă asta până în 31 decembrie 2026.

Problema ivită este următoarea: unii dintre ei au decizii de returnare care nu le-au fost comunicate! Deciziile de returnare de la Imigrări se pot transmite prin trei căi. Ori se transmit direct atunci când depistezi omul și îl pui să semneze în fața ta. Ori, dacă nu este prezentă persoana când tu faci verificările și vezi că e în ședere ilegală, îi trimiți decizia de returnare pe adresa din permisul de ședere. Dar atunci când vorbim de persoane în ședere ilegală care au fost păcălite de angajator și agenții, evident că aceste persoane nu vor mai fi la adresa din permis, care de obicei este chiria pe care o plătesc angajatorului. Și atunci ei nu sunt găsiți la adrese. Și ajungem la varianta trei, care e și cea la care ajung migranții care merg acum la regularizare, și anume aceea că odată ce nu poți să găsești persoana nici fizic, nici la adresă, decizia de returnare se va afișa la sediul biroului de Imigrări care a emis decizia pentru 30 de zile.

Foto: Facebook / Bogdan Poto

PressOne: După o lună de zile, dau anunțul jos? Nu este un loc, un site, unde poți verifica să vezi ești sau nu ilegal? 

Georgiana Bădescu: Nu. Acum, de exemplu, la biroul teritorial din București sunt două decizii la avizier. Și cu siguranță nu sunt numai două.

PressOne: Pe scurt, oamenii aceștia sunt speriați că nu știu odată ce ajung la Imigrări ca să-și rezolve situația cu actele de ce găsesc acolo, dacă sunt băgați la regularizare sau sunt trimiși acasă? 

Georgiana Bădescu: Exact. S-a creat o panică generală, pentru că a apărut o piață de servicii cu persoane care zic că se duc să le verifice statusul, dacă au sau nu pe numele lor decizii de returnare înainte de a se prezenta la Imigrări, ca să evite o returnare. Sunt avocați care merg prin împuternicirea avocațială, sunt consilieri juridici. Și e și destul de scump să verifice. Normal că vor toți să știe înainte să se prezinte, că tuturor le e frică să nu fie trimiși acasă.

Majoritatea celor care au intrat în contact cu noi au spus că e foarte scump și că oricum nu-și permit să plătească atâta, ei muncind informal până acum. Asta înseamnă că și veniturile lor sunt foarte mici. Dar toți ar vrea să verifice și foarte mulți nu se prezintă din teama că poate angajatorul i-a reclamat, poate cineva a spus la Imigrări că ei nu mai au acte. O parte au fugit de la angajator, cu care au avut conflicte, inclusiv de natură fizică, nu doar psihică sau financiară. Nimeni nu fuge de bine ce e. Termenul în care poți să mai intri în legalitate este 26 iunie.

PressOne: Există în România date referitor la câți migranți ilegali sau în situația descrisă avem sau nu?

Georgiana Bădescu: Nu prea avem și asta ne-a demonstrat-o chiar Inspectoratul de Imigrări. Noi, de la Centrul de Resurse Juridice am mers la IGI cu primii imigranți din țară. Legea s-a publicat pe 27 aprilie, noi ne-am dus cu ei pe 28 aprilie ca să le regularizăm statutul. Și toți angajații de la IGI erau mirați că încep oamenii să se prezinte și întrebau cu câți mai venim în condițiile în care noi am mers cu șase persoane.

Serviciului pentru Imigrări al Județului Ilfov. Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Am încercat să le explicăm pe loc că o să aveți sute de persoane și aveți nevoie de o procedură, pentru că procedura nu exista. Ar fi trebuit să știe la ce să se aștepte. Noi am încercat, de fiecare dată, să facem tot felul de aproximări și să explicăm că foarte mulți oameni intră în ședere ilegală și că regularizarea va presupune niște resurse din partea IGI niște proceduri, o suplimentare de personal, niște ghișee dedicate. Nu poți să faci regularizare, dar să trimiți oamenii acasă la ora 4 p.m pentru că nu mai ai personal, așa cum s-a întâmplat de multe ori.

PressOne: Ce spun, însă, proiecțiile neoficiale legat de numărul acestor persoane prezente în România? Sunt sute, mii, zeci de mii?

Georgiana Bădescu: Eu cred că o să fie mii. Asta dacă o să se prezinte. Dacă în vreun fel sau altul reușim să convingem IGI fie să publice o listă cu nume și prenume, fie să facă disponibil la ghișeu un dosar pe care să-l putem consulta. Trebuie să ni se dea acces la această resursă, ca să putem ajuta oamenii. Atunci vor fi mai mulți care vor dori să intre în legalitate. Până acum n-am avut niciun răspuns de la IGI și de fiecare dată când am mers la imigrări cu persoane erau cazuri cu alte persoane care erau deja acolo și care au fost deportate, adică inclusiv la Cluj a fost un băiat deportat la începutul săptămânii. 

PressOne: Cum e procedura? De exemplu, dacă te duci și se constată că există o decizie de returnare pe numele tău, nu mai poți pleca de acolo? Ești reținut? 

Georgiana Bădescu: Te bagă în izolarea administrativă, ți se ia telefonul și toate obiectele personale. Și e bine un prieten să-ți aducă bagajele dacă ai noroc. Și pleci cu primul avion.

PressOne: Deci e foarte traumatizant.

Georgiana Bădescu: Normal. Gândiți-vă că comunitățile lor sunt foarte strânse. Dacă unul e deportat dintr-o comunitate, atunci toată comunitatea va fi foarte speriată de eventuale deportări și returnări.

În afară de CRJ n-am întâlnit alte ONG-uri la niciun birou teritorial, care să îi asiste juridic. Și a fost pentru noi destul de rău, pentru că programul ăsta de regularizare a început pe 28 aprilie. Inspectoratul de Imigrări a publicat un ghid abia la o săptămână după începerea programului. Noi la CRJ pe 28 aprilie deja aveam niște instrucțiuni ușor de înțeles despre ce trebuia să faci ca să intri în legalitate.

Nu exista nicio informare despre programul ăsta. Și noi am avut multe discuții la birourile teritoriale cu angajații care erau nemulțumiți că migranții n-au venit cu ce documente trebuia. Dar ei nu au avut o procedură și dacă nu ar fi fost forțați pur și simplu cu mersul ăsta zilnic cu zeci de oameni, nu știu când își făceau procedura. Inclusiv documentul final pe care petenții îl primesc la finalul înscrierii în procesul de regularizare și-a schimbat formatul în două săptămâni. În prima săptămână primeau o comunicare, acum e o dovadă. Și asta pentru că Imigrările nu și-a făcut o procedură înainte de intrarea în vigoare a legii, cu toate că știm că va exista acest program din noiembrie. 

PressOne: Mișcarea de regularizare are legătură cu intrarea în vigoare a Pactului pentru migrație? 

Georgiana Bădescu: Cu siguranță sunt niște indicatori pe care România trebuie să îi îndeplinească. Nu știu să vă zic exact care e legătura cu pactul pentru migrație, dar cu siguranță e legat de niște indicatori pe care noi trebuie să îi îndeplinim, probabil să nu mai avem persoane în ședere ilegală. Că noi suntem destul de celebri în UE pentru intrarea în ședere ilegală și plecarea terță către Italia a persoanelor aflate în ședere ilegală. 

Noi când vorbim de muncitori care vin din spațiul extra comunitar, vorbim de oameni care au deja situații financiare precare, vor doar să muncească, să-și câștige o pâine și să mai trimită la copii în țara lor. Nimeni nu vine de bine. Nu cred că vorbim de migrație ilegală la modul de siguranță națională, securitate. Sunt niște oameni care sunt puși în situații vulnerabile de niște angajatori care profită de forță de muncă ieftină și atunci când se revoltă sau nu mai vor să lucreze pe salarii care nu sunt conforme cu contractul, sunt amenințați constant cu deportarea. 

Contactați de reporterul PressOne, reprezentanții IGI au declarat că exclud posibilitatea ca deciziile de returnare să nu fie cunoscute de către străinii pe numele cărora au fost emise, deoarece fiecare migrant ar avea obligația legală să informeze autoritățile cu privire la schimbările intervenite în situația sa, inclusiv schimbarea adresei unde, de regulă, sunt trimise deciziile de returnare. 

Subcomisarul Maria-Sorina Cristea, purtătorul de cuvânt al IGI, a declarat că centralizarea cererilor privind regularizarea șederii ilegale se face numai la sfârșit de lună, întrucât nu există o aplicație sau raportare în timp real a cererilor procesate.

Cristea s-a arătat sceptică cu privire la implicarea consultanților juridici în verificarea contracost a deciziilor de returnare pentru cei care vor să știe dacă riscă sau nu deportarea odată ce se prezintă în fața funcționarilor IGI. 

„Nu există să nu știe. Deciziile de returnare le sunt comunicate. Ei știu că le sunt comunicate deciziile de returnare. Străinii știu. Dacă tu ca străin ai decizie de returnare, nu se poate face nimic și degeaba plătesc avocatul. Noi îi credem pe cuvânt și noi vrem să-i sprijinim pe toți. Dar dacă nu au decizii de returnare, indiferent de șederea ilegală pe care o au, să meargă fără probleme la colegii noștri și să-și reglementeze șederea”, a declarat subcomisarul Cristea.