Cetățenii din Giurgiu, cărora li s-au alăturat și cei din Ruse, Bulgaria, protestează față de proiectul incineratorului pentru deșeuri periculoase Foto: Facebook Grupul Civic Giurgiu
Cetățenii din Giurgiu, cărora li s-au alăturat și cei din Ruse, Bulgaria, protestează față de proiectul incineratorului pentru deșeuri periculoase Foto: Facebook Grupul Civic Giurgiu
08/10/2023
Când legile nu-și protejează cetățenii, comunitățile locale luptă. Cazul incineratorului de la Giurgiu
Laura Popa
Reporter
O firmă abia înființată încerca, în 2020, să construiască un incinerator pentru deșeuri periculoase într-o comună din Călărași. Nu a reușit, așa că a mutat proiectul în Giurgiu, în zona fostului combinat chimic.
În niciuna dintre situații comunitățile locale nu au fost de acord cu acest proiect, mai ales că acesta nu părea să respecte o distanță de siguranță care ar fi protejat, într-o oarecare măsură, sănătatea locuitorilor din zonă. În ambele situații, firma a încercat să treacă peste decizia comunității. Iar legislația din România, care îi proteja inițial pe oameni, a devenit, pe parcursul acestor evenimente, din ce în ce mai permisivă, până când, între construcția incineratorului și voința comunității, a mai rămas doar o Hotărâre de consiliu local, care poate fi atacată în instanță.
Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
PressOne a documentat lupta comunităților din județele Giurgiu și Călărași împotriva unui incinerator de deșeuri care, susțin ei, le-ar afecta sănătatea în mod negativ dacă ar deveni realitate.
Friendly Waste Romania este înființată în septembrie 2019. Principalul domeniu de activitate: tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase. Inclusiv deșeuri care pot exploda, sunt toxice sau dăunătoare pentru sănătatea umană și mediul înconjurător.
Tot în toamna lui 2019, administratorii firmei, Fadel Neamet Dana și Fadel Mohamad, încep negocierile cu autoritățile din comuna Mitreni, din județul Călărași, pentru un proiect de investiții în zonă: construirea unei „clădiri hală, bazin betonat vidanjabil, platforme betonate, împrejmuire, sistem de iluminat, executare foraj și rețea internă pentru alimentarea cu apă și canalizare, amplasare incinerator de deșeuri medicale cu instații anexe”.
„Eu am fost informat că cineva vrea să investească, să facă un incinerator, și dacă avem noi un spațiu unde ar putea să facă. Era vorba de o investiție de un milion de dolari”, spune Tudorică Minciună, primar la vremea respectivă, din partea PSD, în comuna Mitreni.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Încercarea „prietenoasă” de a construi un incinerator
Pe 30 ianuarie 2020 apăreau pe ordinea de zi a unei ședințe de consiliu local din Mitreni două proiecte de hotărâre care priveau această firmă. Ambele vizau închirierea de către primărie a unui teren de 5.000 de mp, situat în extravilanul comunei, firmei Friendly Waste.
La ședință a fost prezent și Fadel Mohamad, potrivit procesului verbal publicat pe site-ul primăriei. Acesta i-a asigurat pe consilieri că incineratorul pe care vrea să-l construiască nu reprezintă niciun pericol pentru locuitorii comunei. Chiar dacă, tot potrivit acestuia, deșeurile ar fi urmat și să fie depozitate acolo, nu doar incinerate.
Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu
Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.
7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024
Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.
De ce a ales firma, care are sediul social în București, tocmai comuna Mitreni, o localitate cu puțin peste 4.000 de locuitori?
„Pentru că aici este un loc care ne avantajează, din punct de vedere al traficului, al legăturii cu Bucureștiului”, explica Fadel Mohamad în ședința de consiliu din 30 ianuarie 2020.
Ambele hotărâri trec de votul consilierilor și proiectul de investiții este pus de primărie în dezbatere publică.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Pe mine mă interesa un singur lucru: ca firma să facă incineratorul, trebuia să treacă cu coloana de gaz prin comună. Deci aș fi ajutat, într-un fel, și cetățenii, care pe parcurs s-ar fi putut racorda la gaze”, spune fostul primar din Mitreni, Tudorică Minciună.
Cetățenii, însă, au fost de altă părere: nu au fost de acord cu construirea unui incinerator în comuna lor. Așa că primăria a revocat cele două proiecte de mai sus.
„De fapt și de drept, mie îmi pare rău. Dar dacă am văzut că lumea a început să se zbată așa, eu imediat am făcut o ședință, am anulat Hotărârile de consiliu local și am renunțat la execuția proiectului”, susține Minciună.
Dacă voi nu mă vreți, eu insist
Însă încercările Friendly Waste de a construi un incinerator în Mitreni, județul Călărași, nu s-au oprit aici. În vara lui 2020 au achiziționat un teren în interiorul comunei, în satul Valea Roșie, și au început procedurile de avizare. Potrivit listefirme.ro, firma ar avea și în prezent un punct de lucru în Valea Roșie.
Primăria s-a opus din nou proiectului, mai ales că de data asta incineratorul ar fi urmat să fie construit în interiorul localității, la o distanță mai mică de 500 de metri de prima casă. Potrivit Ordinului ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, o asemenea construcție ar fi trebuit să respecte o distanță minimă de protecție sanitară de 500 de metri față de prima așezare umană.
Dintr-o adresă trimisă în august 2020 de primăria Mitreni Agenției naționale pentru protecția Mediului Călărași, reiese că distanța față de cea mai apropiată locuință ar fi fost la aproximativ 411 metri. Mai mult, în apropiere este și pădurea Ciornuleasa, arie protejată de interes național.
Potrivit unui răspuns trimis de Primăria Mitreni AMP Călărași, distanța între locul unde ar fi urmat să se construiască incineratorul și primele așezări umane ar fi fost de doar 411 metri
„Ținând cont de opiniile exprimate de către majoritatea cetățenilor comunei Mitreni, în urma consultărilor acestora de către consilierii locali și primarul comunei Mitreni, a rezultat că aceștia nu sunt de acord cu înființarea incineratorului, considerând că această investiție nu este benefică și fiabilă pentru comunitate”, este concluzia adresei trimise de primărie către APM Călărași.
Nici de data asta primăria nu acordă firmei autorizație de construire, pentru că nu respecta distanța de siguranță impusă de lege. Ce a urmat? Un proces în instanță. Friendly Waste a dat în judecată primăria Mitreni, Consiliul Local Mitreni, precum și Direcția de sănătate publică Călărași și Inspectoratul de stat în construcții Călărași.
„Noi am fost în proces și am câștigat (...), ne-am judecat aproape 2 ani”, declară actualul primar din Mitreni, Ciprian Panait (PNL).
„Condițiile pentru o astfel de investiție, au spus-o și cei care ar fi trebuit să spună, mediu și alte autorității care ofereau aprobări pentru proiect, nu erau ok din punctul de vedere al distanțelor. Era foarte aproape de sat”, susține edilul comunei.
Același proiect, altă zonă
Un an mai târziu, Friendly Waste mută proiectul incineratorului pentru deșeuri periculoase în Giurgiu, în zona liberă, chiar pe locul fostului combinat chimic Verachim.
„Măreț” în comunism, combinatul a contribuit la poluarea excesivă a mediului. Atât în Giurgiu, cât și în Ruse, orașul bulgăresc aflat la doar 4 km distanță. Potrivit Historia, în 1982, pe când funcționa combinatul, au fost înregistrate 28 de cazuri în care concentrația de clor din atmosferă a fost și de 20 de ori mai mare decât limita maximă admisă.
În acest loc, pe Șoseaua Sloboziei nr. km 4, pe lotul nr. 2, Friendly Waste ar fi dorit construirea incineratorului. Potrivit documentației depusă de firmă, 7,2 tone de deșeuri medicale și de origine animală ar fi urmat să ardă zilnic în Giurgiu. Într-un an, asta ar fi însemnat 2.304 tone.
În februarie 2021, Friendly Waste cere primăriei Giurgiu emiterea unui certificat de urbanism pentru terenul de pe Șoseaua Sloboziei. La fel ca și în cazul terenului din Călărași, și acesta din Giurgiu apare pe listefirme.ro ca fiind punct de lucru al firmei.
„Au venit, au cerut certificatul de urbanism. Eu sunt obligat să îl emit și să-ți spun ce se poate construi acolo”, declară primarul PNL din Giurgiu, Adrian Anghelescu.
Ulterior, firma a început să umble după avizele necesare pentru demararea construcției. Potrivit unui răspuns oferit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului Giurgiu (APM Giurgiu), în februarie 2021 a fost făcută solicitarea de acord de mediu. Procedura de avizare de mediu nu este încheiată nici până în prezent, reise din același răspuns oficial.
„Nu se poate preciza o dată a încheierii procedurii, este determinată de termenul de completare a Raportului privind impactul asupra mediului, de termenul de analiză a completărilor de către partea bulgară, de termenul de analiză a completărilor de către autoritatea de mediu etc”, susține AMP Giurgiu.
Cum 500 de metri s-au transformat în 460
După mediu, firma cere aviz sanitar și de la Direcția de Sănătate Publică (DSP). Procedura de avizare începe în data de 18 mai 2021 și se încheie abia în septembrie 2022. DSP verifică documentația depusă de firmă, constată că respectă distanța de 500 de metri impusă de Ord.MS 119/2014 și dă aviz favorabil. Dar cere firmei să efectueze un studiu privind impactul asupra sănătății.
Friendly Waste contractează o altă firmă, abilitată să efectueze studii de impact asupra sănătății și revine la DSP cu evaluarea.
„În urma analizei documentației depuse privind studiul de impact, s-a constat că distanța dintre obiectiv și teritoriile protejate nu mai era de 500 de metri, cum s-a declarat în actele pentru obținerea avizului sanitar, ci era de doar 460 de metri”, se arată într-un răspuns oferit PressOne de către Direcția de sănătate publică Giurgiu.
Cum distanța sanitară s-a modificat de la o verificare la alta, DSP decide să respingă proiectul care ar putea afecta „starea de sănătate și de disconfort a populației din jur”.
Cât de aproape de o așezare umană sau activitate economică ar fi urmat să fie incineratorul, în realitate? Aflăm din evaluarea privind impactul asupra sănătății: la doar 64 de metri.
Într-un răspuns oferit PressOne, Direcția de Sănătate Publică Giurgiu arată cât de aproape de o așezare umană sau activitate economică ar fi urmat să fie construit incineratorul
„Pentru că nu îndeplinea temeiul legal referitor la incinerator, eu stăteam liniștit că nu o să-i dau autorizație de construcție niciodată”, își amintește primarul Adrian Anghelescu.
Adio distanță de protecție sanitară
Asta până în aprilie 2023, când AMP Giurgiu pune în consultare publică proiectul.
„Au trecut aproape 2 ani de zile, n-a mai deranjat nimeni pe nimeni, și mă trezesc cu invitație de la Agenția Protecției Mediului să vin la Comisia de Avizare Tehnică, unde erau invitate toate instituțiile, inclusiv reprezentanți ai opiniei publice. Anul acesta, prin aprilie-mai”, explică edilul.
Tot în aprilie 2023, Ord.MS 119/2014 care prevedea distanța minimă de protecție sanitară este modificat printr-un alt ordin de ministru. Dispare precizarea cu privire la cei 500 de metri, care este înlocuită cu obligația „efectuării evaluării impactului asupra sănătății populației”.
„Practic, asta înseamnă că putem amplasa un incinerator oriunde”, e de părere Maria Gabriela Horga, parlamentar PNL Giurgiu care a trimis o interpelare Ministrului Sănătății privind legislația pe care trebuie să o respecte proiectul, astfel încât să nu afecteze sănătatea oamenilor.
Răspunsul primit conține o serie de citate din studiul făcut de firma care a evaluat impactul proiectului asupra sănătății populației, dar, susține Horga, apar o serie de inadvertențe.
„Conține exprimări de genul «zona de protecție se va constitui din terenurile aflate în jur». Cum să se constituie zona de protecție din terenul privat al altcuiva? Și tot în interpelare, tot Ministerul Sănătății vine și reiterează faptul că zona de protecție nu se poate constitui din terenuri care aparțin unor persoane fizice sau juridice care nu au legătură cu proiectul”, declară Maria Horga, parlamentară PNL.
În mai 2023, după încheierea consultării publice, când majoritatea cetățenilor s-au arătat îngrijorați de distanța mică, Friendly Waste a reluat într-un răspuns către APM Giurgiu concluziile studiului de impact:
„Considerăm că obiectivul de investiție va avea un impact pozitiv din punct de vedere socio-economic și administrativ în zonă, iar eventualul impact negativ asupra sănătății populației poate fi evitat prin respectarea condițiilor enumerate (...) Se va crea o perdea perimetrală amplasamentului din arbori și arbuști (gard viu)”, este menționat în răspunsul Friendly Waste către APM Giurgiu.
Potrivit aceluiași studiu de impact, procesul de incinerare a deșeurilor medicale vine la pachet cu numeroși poluanți: monoxid de carbon, oxizi de azot, acid clorhidric, cadmiu. Aerul, solul și calitatea sunetului vor fi afectate de construirea incineratorului.
Calitatea aerului este afectată puternic și de șantierele de construcții. PressOne a scris despre cum are loc verificarea șantierelor de către Garda de Mediu, principala instituție abilitată să facă asta.
„Poluanți toxici specifici, de tipul plumbului, fluorului, mercurului, cadmiului își manifestă acțiunea specifică asupra unor organe țintă, mai frecvent rinichiul, ficatul (...) cu efecte grave asupra sănătății expușilor”, scrie în studiul de impact.
La nivelul județului există doar 5 monitoare de calitate a aerului, care nu măsoară mai mult de 28 de elemente. Potrivit edilului, în cazul incineratorului factorul de risc era pentru 144 de elemente poluante.
Distanța impusă de primărie
Amoniacul, un gaz incolor cu miros înțepător și foarte iritant, este prezent în apropierea platformelor de gunoi.
„Eu am văzut că ei nu cereau aviz pentru un obiectiv care se afla în incinta incineratorului, respectiv platforma de deșeuri. Atunci am inițiat un proiect de hotărâre în care am coroborat legislația în domeniul salubritate, unde scrie clar că platformele de deșeuri periculoase și nepericuloase trebuiesc amplasate astfel încât să aibă o rază de protecție sanitară de 1.000 de metri, cu această investiție”, declară primarul din Giurgiu Adrian Anghelescu.
Astfel, în august 2023, printr-un proiect de Hotărâre de consiliu local, primăria a decis că un incinerator poate fi construit în Giurgiu doar dacă respectă o distanță de protecție sanitară de 1.000 de metri.
„La două ore de la terminarea adunării în care s-a votat hotărârea cu 1.000 de metri, am fost amenințat printr-o hârtie, o adresă a avocaților acestei firme, că mă vor da în judecată și vor cere daune, că m-am situat deasupra legii”, susține primarul Anghelescu.
Și bulgarii sunt împotrivă
Cum incineratorul ar fi urmat să fie la doar 4 km distanță de Ruse, autoritățile române au cerut un punct de vedere și din partea autorităților de mediu bulgare, după cum cer normele europene de mediu.
În 2022 au fost trimise trei scrisori de ministrul mediului către omologul său bulgar, care au rămas fără răspuns. În august 2023, ministrul român trimite tot proiectul de investiții către partea bulgară și abia acum vine un aviz negativ din partea lor și se implică în procedurile de evaluare a impactului asupra mediului.
Tot în august, la ședința de consiliul local la care a fost votată distanța sanitară de 1000 de metri, a participat și viceprimarul din Ruse, Dimitar Nedev, și a declarat că au primit 32 de avize negative de la societatea civilă împotriva proiectului. A fost lansată și o petiție în Ruse împotriva incineratorului, care a strâns aproape 1.700 de semnături, iar unii cetățeni au venit să protesteze chiar în Giurgiu.
Protestatarilor din Giurgiu li s-au alăturat și cetățenii din Ruse, Bulgaria Foto: Facebook Grupul Civic Giurgiu
„În cea mai mare parte a anului vântului bate dinspre Nord, dinspre România, iar orașul Ruse va fi afectat”, susține Krasimira Kirilova, membră a asociației „Respiră, Ruse” și cea care a lansat demersul de strângere de semnături împotriva proiectului.
Spune că locuitorii din orașul bulgăresc se simt amenințați de posibilitatea construirii incineratorului, mai ales că în Ruse există deja mai multe combinate chimice.
Proteste de stradă
Și locuitorii din Giurgiu au ieșit în stradă. Veronica, un simplu cetățean care face parte dintr-un grup civic, după cum a ales să se prezinte, spune că a umblat din casă în casă pentru a strânge semnături împotriva proiectului. A participat la toate protestele din oraș de până acum, iar pe 14 octombrie va mai participa la unul, care pornește chiar din fața fostului combinat.
„Protestele și marșurile vor deveni o obișnuință în Giurgiu până se va lua o hotărâre. Hotărâre în sensul în care eu, cel puțin, aș vrea ca domnul ministru Rafila să-și anuleze ordinul dat. Cam asta ar fi singura soluție”, crede Veronica.
În prezent, singura piedică în calea construirii incineratorului pentru deșeuri periculoase și nepericuloase în Giurgiu este Hotărârea de consiliu local prin care a fost impusă distanța de protecție sanitară de 1000 de metri. Proiectul nu poate fi început fără autorizația de construire emisă de primărie. Potrivit unui răspuns oferit PressOne, „primăria municipiului Giurgiu poate refuza emiterea autorizației de construire dacă refuzul este justificat”.
„Nu o să-i dau autorizație atâta timp cât este în picioare hotărârea legiferată în Consiliul Local că nu se poate construi în Giurgiu decât dacă ai o rază de 1.000 de metri. Așa ceva nu există în Giurgiu, deci nu o să primească niciodată autorizație de construcție”, este concluzia primarului Adrian Anghelescu.
În restul țării, însă, nu se mai aplică o legislație care să impună o distanță minimă de protecție sanitară între teritoriile protejate și construcțiile care produc disconfort. Așa cum am arătat deja, tocmai precizarea clară a celor 500 de metri au făcut imposibilă construirea incineratorului, în primă fază, în comuna Mitreni, Călărași.
PressOne a cerut un punct de vedere și de la Ministerul Sănătății privind schimbările aduse Ord.MS 119/2014, dar nu am primit niciun răspuns până la data publicării articolului. De asemenea, PressOne a încercat un dialog și cu reprezentanții firmei Friendly Waste Romania, dar nu ne-au răspuns.
În realizarea acestui material PressOne a colaborat și cu jurnalistul bulgar Ivan Radev.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this