Cum supraveghează Garda de Mediu șantierele care poluează aerul. Județele cu ZERO controale în ultimii ani

Șantierele sunt una dintre principalele surse de poluare a aerului din România, conform Gărzii Naționale de Mediu și contribuie la statisticile care arată că nivelul de particule toxice pe care le inhalăm este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

În context, PressOne a întrebat Garda de Mediu câte controale a desfășurat în perioada 2020-2023 pe șantierele din țară, care sunt cele mai frecvente nereguli și câte amenzi au dat inspectorii de mediu. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

În 2021, PressOne arăta cum Bucureștiul și Ilfovul sunt împânzite de șantiere care nu respectă legislația referitoare la protecția mediului. Situația nu s-a schimbat nici doi ani mai târziu. 

Ce spune legea și ce se întâmplă pe șantiere

„Șantierele sunt una din principalele surse de poluare a aerului, iar cele mai multe probleme sunt provocate de nerespectarea reglementărilor legale privind gestionarea deșeurilor și lipsa infrastructurii privind prevenirea dispersiei particulelor în suspensie”, transmitea Garda de Mediu în primăvara anului trecut, după mai multe controale făcute în teritoriu. 

De altfel, legea e clară. Orice constructor trebuie să aplice măsuri concrete pentru a limita extinderea poluanților. Ca praful de pe șantier să nu ajungă în casele oamenilor, constructorii sunt obligați, de exemplu, să împrejmuiască zona cu plase umede de protecție. Sau să spele aria de lucru, inclusiv la intrarea și ieșirea din șantier a autovehiculelor. 

În practică, însă, nu puține sunt șantierele unde măsurile referitoare la protecția mediului sunt uitate sau ignorate de constructori. 

La solicitarea redacției, instituția a transmis care sunt cele mai frecvente nereguli identificate de inspectorii Gărzii de Mediu când vine vorba de prevenirea poluării aerului pe șantiere:

• lipsa împrejmuirii spațiilor de lucru cu plase de protecție pentru limitarea poluanților în aer;
• lipsa unui punct de spălare a mașinilor la ieșirea din șantier;
• mașinile care transportă deșeurile din construcții nu sunt acoperite cu prelate;
• gestionarea defectuoasă a deșeurilor și nevalorificarea deșeurilor cu societăți autorizate;
• lipsa unei evidențe a modului în care sunt gestionate deșeurile;
• deșeuri abandonate. 

Un exemplu documentat recent de PressOne: în august 2023, în sectorul 3 din București, un șantier aflat între blocuri și lângă un parc de joacă pentru copii, nu era înconjurat de plasa care ar fi trebuit să limiteze extinderea prafului. 

Niciun control în multe județe 

Din solicitarea pe care am făcut-o Gărzii de Mediu, am descoperit că, din 2020 și până în august 2023, în cele 41 de județe ale țării plus București inspectorii au efectuat 3.407 de controale. 

Cifra poate părea mare, însă potrivit aceluiași răspuns oferit PressOne, sunt județe în care inspectorii Gărzii de Mediu n-au fost niciodată în control. De exemplu, în Călărași nu a ajuns niciun inspector în control în 2020, 2021 și nici în perioada ianuarie-august 2023. Doar în 2022 a fost mișcare în teritoriu, cu opt controale făcute de Garda de Mediu pe șantierele din Călărași. 

Situația este similară și pentru Ialomița: 0 controale în 2020, 0 în 2021 și doar unul în 2022. Nici în Giurgiu nu a fost mai multă activitate: 0 controale în 2020, un singur control în 2021, patru în 2022 și doar unul de la începutului lui 2023 și până în luna august. 

În același trend, cu sub 10 controale pe an din partea inspectorilor Gărzii de Mediu, intră și județele Mehedinți, Mureș, Caraș-Severin, Prahova, Olt, Teleorman, Covasna, Satu Mare, Harghita, Bihor și Neamț.

Cel mai inspectat a fost Bucureștiul, cu 843 de controale pe șantiere în cei trei ani și în primele luni ale lui 2023. E urmat de Ilfov, Constanța, Iași și Cluj. 

Din totalul controalelor efectuate de inspectorii Gărzii de Mediu în cei trei ani, doar o foarte mică parte au fost derulate ca urmare a autosesizării instituției. De exemplu, din cele 961 de controale efectuate în 2022, doar 30 au fost făcute din proprie inițiativă, reiese din răspunsul furnizat de instituție, la solicitarea PressOne.

Județe cu zero amenzi 

Și la capitolul amenzi aplicate constructorilor care nu respectă măsurile impuse de lege pentru prevenirea poluării aerului situația diferă foarte mult de la un județ la altul și reies discrepanțe majore.  

Dacă în București au fost date, în perioada 2020-august 2023, 568 de amenzi, în Dolj, Maramureș, Teleorman, Vâlcea, Harghita, Neamț și Bistrița numărul lor este 0. 

La nivelul întregii țări, în 2022, potrivit datelor furnizate de o firmă de monitorizare a proiectelor de construcții, în România existau, în diverse stadii, peste 30.000 de șantiere. Valoarea lor era estimată la peste 400 de miliarde de lei. Anul trecut, sectorul construcțiilor a avut o pondere de 7% în produsul intern brut, fiind printre cele care au contribuit cel mai mult la creșterea economică. 

În același an, amenzile date de inspectorii Gărzii de Mediu constructorilor din toată țara care nu respectau legislația de mediu au fost în valoare de aproximativ 7 milioane de lei. Fruntașe la amenzi au fost orașele în care agenții GNM au făcut și cele mai multe controale: București, Ilfov și Constanța. 

Calitatea aerului 

Din răspunsul oferit redacției, reiese că impactul șantierelor asupra calității aerului nu poate fi estimat de Garda de Mediu. Asta pentru că instituția nu deține echipamente de monitorizare. De asta se ocupă agențiile teritoriale pentru protecția mediului, și doar în cazul în care există depășiri ale indicatorilor privind calitatea aerului este înștiințată Garda Națională de Mediu. 

„Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările ulterioare, și se realizează prin intermediul stațiilor automate de monitorizare care fac parte din Rețeaua Națioanlă de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Datele sunt validate de Centrul de Evaluare a Calității Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului”, reiese din răspunsul transmis de instituție redacției. 

PressOne a arătat, însă, că jumătate din stațiile de monitorizare a calității aerului din România nu funcționează.