București: orașul în care fiecare parchează unde poate, dar plătește doar cine vrea

Andrei Gudu

Colaborator

„Serviciul de parcări este o glumă!” scria Ciprian Ciucu pe 20 ianuarie. Noul primar general a invocat mai multe motive pentru care a scris acest lucru:

Ce nu spun însă autoritățile este că problema parcărilor e mult mai mare decât simpla necolectare a plății cu ora. 

Iată cum arată problema parcărilor, de fapt. 

O plimbare prin centrul Bucureștiului. Pe carosabil, pentru că trotuarele sunt ocupate de mașini

Suntem în zona centrală a Bucureștiului, chiar lângă Universitate, pe strada Batiștei. Vizavi de Grand Hotel Bucharest, fostul Hotel Intercontinental, sunt mai multe locuri de parcare albastre, contra cost, cu mașini parcate regulamentar. Pe trotuarul aferent hotelului însă, mai multe mașini stau parcate ilegal (în pozele de mai jos, mașinile parcate neregulamentar sunt marcate cu săgeți roșii. Cele parcate regulamentar, cu săgeți albastre.)

Foto: Andrei Gudu

Mergând în jos, pe Batiștei, vedem cum trotuarele sunt acaparate de mașini. Intrarea în sediul ArCuB, instituție a primăriei, este și ea invadată de autoturisme. Străzile, în stânga și în dreapta - Arghezi, Calderon, Bacaloglu - prezintă fiecare câte două șiruri de mașini: un șir pe locurile albastre și unul parcat neregulamentar. 

În doar cei 200 de metri de unde începe strada Batiștei și până la strada Tudor Arghezi am numărat 35 de mașini parcate neregulamentar - asta ar însemna o medie de 175 de mașini parcate ilegal per kilometru. 

Poate că nu putem extrapola strada Batiștei la nivelul întregului oraș,  dar exemplul este unul grăitor: într-o zonă ultracentrală, chiar lângă două parcări subterane, mai multe mașini sunt parcate ilegal decât legal. 

Facem stânga pe Arghezi și mergem pe lângă clădirile cu „Atenție, cade tencuiala!” în speranța unor străzi mai libere. Dar ajungem pe Maria Rosetti, unde întâlnim aceeași situație: trotuare și benzi ocupate abuziv pe o parte, mașini parcate regulamentar pe cealaltă.

„Millennial optimism”: de ce vrea tot internetul înapoi în 2016?

Nostalgia devine o reacție la insecuritate. Nu pentru că în trecut viața ar fi fost mai dreaptă, mai ușoară sau mai puțin violentă, ci pentru că, retrospectiv, pare mai coerentă. Iar trecerea de la o mentalitate centrată de progres la una axată pe nostalgie e doar expresia unei pierderi complete a încrederii în viitor.

Mai visează Europa mașini electrice? Realitatea din spatele „asaltului” de mașini chinezești și „iresponsabilității” Green Deal

Abandonarea măsurării „înverzirii” transportului auto în primul rând în funcție de emisiile de CO2 și înlocuirea acestui sistem cu unul care bonifică producătorii cu amprentă de mediu și socială pozitivă și penalizează companiile care nu respectă normele - asta ar putea reprezenta o soluție pentru protejarea și chiar promovarea industriei auto europene, dar și a protejării mediului, indiferent că atingem sau nu 100% EV în 2035.

Mai la nord cu câteva sute de metri, aceeași problemă pe Dionisie Lupu. 

De fapt, întâlnim același peisaj pe aproape toate străzile din centrul Bucureștiului, atât pe strada Speranței sau lângă Cișmigiu, cât și în cartiere mai îndepărtate, precum Floreasca. 

În unele locuri, întâlnim chiar o situație paradoxală: din cauza mașinilor parcate neregulamentar (stânga), șoferii nu mai pot parca regulamentar (dreapta, pe locurile albastre) fără a bloca circulația. 

Ce se întâmplă este că, în timp ce unii plătesc fiecare oră de parcare, alți șoferi parchează direct pe trotuar, gratuit, luând în același timp și din spațiul pietonilor. În timp ce multe din locurile albastre stau goale, trotuarele și strada sunt pline de mașini parcate neregulamentar, fără a fi sancționate. Este o situație profund inechitabilă, care îi recompensează pe cei care încalcă legea, în timp ce restul au numai de pierdut. 

Problema traficului și parcărilor se extinde mult peste simpla necolectare a plății amenzilor. Cauza ei este însăși inacțiunea autorităților

Un șofer a relatat pentru PressOne cum acesta a surprins agentul de la compania de parcare în timp ce aplica amenzi mașinilor de pe locurile albastre pentru neplată. Șoferul a întrebat agentul de ce nu amendează și mașinile parcate pe trotuar vizavi. Răspunsul a fost: „asta nu e treaba mea, ci a poliției locale”. Compania de parcări se ocupă doar de locurile sale - cele marcate cu albastru - nu și de ce se află dincolo de spațiile ei, și nu se coordonează cu alte instituții.

Din păcate, nici poliția locală nu a părut până acum interesată în mod real de rezolvarea problemei. Majoritatea fotografiilor de mai sus sunt din zone centrale ale capitalei, iar scenariul parcatului ilegal se repetă în fiecare zi. Nu se poate presupune că poliția locală și autoritățile locale nu cunosc situația. 

Dacă primarul Ciprian Ciucu tot a anunțat recent că poliția locală va începe să amendeze pe cei parcați pe locurile albastre, înseamnă asta că se va limita doar la locurile primăriei? Dacă da, cu ce temei se aplică legea doar pe anumite suprafețe și în altele nu? Mai mult decât atât, ar însemna continuarea unei practici profund inechitabile. Un șofer care plătește o oră dar uită să prelungească plata e amendat, în timp ce altul poate parca pe trotuarul de lângă și poate rămâne nesancționat. 

Trebuie menționat și cum Compania municipală Parking București, din banii strânși până acum, virează doar o mică parte către bugetul capitalei. Motivul invocat este nevoia de noi investiții, dar anul trecut compania decidea să tripleze indemnizațiile către membrii consiliului ei de administrație. 

De asemenea, Buletin de București scria acum 4 ani cum o firmă privată ajunge să profite de pe urma plății parcărilor. Folosind platforma amparcat.ro - promovată inclusiv pe panourile primăriei - șoferii ajungeau să plătească chiar și cu 1 leu mai mult fără a fi anunțați dinainte. Patronul acestei platforme a fost asociat în trecut cu un fost apropiat al lui Sebastian Ghiță, într-o altă firmă unde a avut contracte de informatizare a SRI și ANRE. 

Întrebările care contează

De când a fost anunțată „Revoluția Parcărilor” în 2022, PMB nu a făcut mai mult decât să traseze niște linii albastre pe locuri de parcare deja existente și să aplice amenzi. Tot în 2022, fostul primar își asumase obiectivul ca, într-un singur an, toate locurile de parcare din inelul interior să fie marcate. Acest obiectiv este și acum departe de a fi atins. 

De ce s-a împotmolit Primăria Capitalei la parcări? De ce nu ridică miile de mașini parcate neregulamentar? 

Motivul principal este frica de reacțiile votanților. Parcatul la liber, oriunde și oricând, a devenit aproape un drept, atât în percepția publică, cât și a autorităților. De aceea administrațiile de până acum au încercat să împace și capra și varza - o strategie care s-a dovedit falimentară. 

Un alt motiv este fragmentarea administrativă a Bucureștiului în 7 primării separate, fiecare cu bugetul și strategiile ei. Din păcate, inclusiv primăriile de sector au urmărit câștiguri electorale prin proiecte dedicate tot șoferilor - populare pe termen scurt, dar care nu rezolvă traficul pe termen lung. Sectoarele 2 și 4 au investit zeci de milioane de euro în pasaje rutiere care poate decongestionează câte o intersecție, însă mută ambuteiajul la două străzi mai departe. Sectorul 3 intenționează să realizeze alte proiecte și mai fanteziste. 

Chiar și în sectorul 6, actualul primar general prezenta cu mare fast acum 3 ani implementarea sistemului Kiss&Ride - benzi rutiere dedicate părinților care vor să-și lase copiii la școală. Dar elevii sunt repartizați din oficiu la școlile cele mai apropiate de domiciliul lor, aflate la distanțe scurte de mers pe jos. În astfel de condiții, încurajarea traficului pare o măsură total contraproductivă.

Primăria Generală pare că nu s-a hotărât încă ce vrea pe partea de trafic. Tratarea strategiei de parcări ca pe o simplă sursă de venit, fără o strategie mai largă, nu va aduce mari schimbări. Cu atât mai mult cu cât a fost anunțată și scumpirea biletelor STB, chiar dacă a picat recent la vot în Consiliul General. 

Dacă Primăria Generală își dorește cu adevărat să transforme Bucureștiul într-un oraș modern și respirabil, la fel ca alte capitale europene, atunci trebuie își asume niște obiective cuantificabile și realiste.

Ar trebui să știm, de pildă:

Toate marile orașe care și-au decongestionat traficul au trecut prin același proces. Măsurile au fost puternic contestate la început, dar au devenit foarte populare după ce oamenii au văzut rezultatul. Timpii de deplasare s-au scurtat, poluarea a scăzut, iar calitatea vieții a crescut. Nu e nevoie ca Bucureștiul să reinventeze roata, trebuie doar să aplice soluții deja testate cu succes în alte locuri. Problema nu e una tehnică, ci de voință politică și de viziune. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€