Bogdan Aurescu: România vrea să declare, la Summit-ul NATO din iulie, "capabilitatea operațională inițială" a Scutului de la Deveselu

Codruţa Simina

Redactor

L-am ascultat pe fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu, în această iarnă, conferențiind la Cluj pe tema amenințărilor de securitate la care este supus spațiul euro-atlantic.

Spre deosebire de majoritatea politicienilor, pe care doar îi auzi când vorbesc, pe cel supranumit „eroul de la Haga” poți să-l și asculți. Vorbește o engleză impecabilă și nu are nevoie să „citească de pe foaie”.

La acea conferinţă, Bogdan Aurescu a fost de acord să-i trimitem câteva întrebări privind situația strategică a României în preajma summit-ului NATO de la Varșovia, programat în 8-9 iulie.

Ne-a spus, sincer, că nu ştie când va avea timp să răspundă, dar a promis că o va face. Şi a făcut-o.

Puteți citi, în cele ce urmează, o sinteză limpede a demersurilor diplomației noastre înaintea unui eveniment care poate fi decisiv pentru securitatea României.

NOTĂ: Bogdan Aurescu ne-a rugat să precizăm că opiniile îi aparțin și că nu angajează în niciun fel Ministerul Afacerilor Externe.

*

Vocația de „punte” a României

– Care este contextul geopolitic și militar în care se va desfășura Summit-ul NATO de la Varșovia?

Bogdan Aurescu: Trăsătura principală a mediului internațional și de securitate în care se află România este impredictibilitatea evoluțiilor, despre care consider că se va accentua pe parcursul acestui an – semnale în acest sens au fost încă din primele luni ale lui 2016.

În jurul organizațiilor esențiale din care face parte România, adică Uniunea Europeană și NATO, s-a conturat treptat, mai ales în ultimii ani, un veritabil coridor de instabilitate, care trebuie contracarat.

Rezultate alegeri: Elena Lasconi, cu 973 de voturi înaintea lui Ciolacu. Călin Georgescu vine de nicăieri și cucerește țara și Diaspora.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Călin Georgescu hipnotizează România. Scârbiți de oferta democratică a partidelor, românii au votat direct cu Rusia

Călin Georgescu reușește, în 2024, un scor apropiat de cel al lui Vadim Tudor în 2000: aproape 23% dintre românii care s-au dus la vot au votat cu el, un outsider al politicii românești care promite o Românie suverană, nealiniată, întoarsă către sufletul românesc și inima aia care cântă doine pe un picior de rai, pe care el însuși vine călare pe un cal alb. Nu glumesc, fix așa arată un clip de promovare al acestui candidat.

Diplomația română a imaginat și a propus o serie de instrumente și mecanisme, de proiecte și concepte pentru a contribui la construcția unei centuri de stabilitate, care să ajute la proiectarea de securitate, prosperitate și democrație în vecinătatea „extinsă” a organizațiilor din care facem parte.

Ne aflăm într-o vecinătate care include și dimensiunea estică, și cea sudică, ele fiind conectate geografic prin regiunea extinsă a Mării Negre – iar România este exact la punctul de contact al celor două dimensiuni.

România are, ca urmare a poziţionării sale, datoria şi responsabilitatea de a ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie şi prosperitate în regiune.

Avem o vocaţie excepţională de „punte” către această vecinătate, pe care trebuie să o folosim, nu doar pentru noi, ca stat, dar şi pentru comunitatea de valori din care facem parte.

Ideea MApN: grupare navală a NATO la Marea Neagră

Pe perioada mandatului meu de ministru am lucrat la construirea acestei centuri de securitate în jurul nostru, pe care am amintit-o, care să contracareze şi să înlocuiască centura de instabilitate existentă, contribuind la asigurarea securităţii statului român, în sens larg – nu doar militar, dar şi economic, energetic, social, cultural.

Ca să revin la NATO, organizaţia a adoptat – ca reacție la acest mediu de securitate – decizii curajoase şi necesare la Summit-ul din Țara Galilor din 2014 și cu ocazia reuniunilor ministeriale care au urmat.

Astfel, Planul de Acțiune al NATO pentru creșterea capacității operaționale (Readiness Action Plan) constituie principalul document care a prevăzut demersuri consistente pentru a răspunde acestor provocări.

România a susţinut şi susţine, în continuare, un răspuns al NATO care să vizeze o abordare echilibrată şi cuprinzătoare a acestor ameninţări prin:

Aş vrea să amintesc, în acest context, iniţiativa României şi a Poloniei de a organiza la Bucureşti reuniunea Şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, la 4 noiembrie 2015.

Declaraţia adoptată cu prilejul reuniunii este de natură a trasa liniile directoare ale poziţiei comune ale statelor participante (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria) faţă de necesitatea unei consolidări a Alianţei Nord-Atlantice pe fondul asertivităţii ruse şi al consolidării capabilităţilor militare ale acestui stat în vecinătatea NATO, în special în proximitatea flancului estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

De altfel, la nivel NATO, am propus iniţierea unui proces de reflecţie privind importanţa regiunii Mării Negre pentru securitatea Alianţei, respectiv crearea unei strategii NATO cu două braţe, înspre Est şi înspre Sud, cu scopul întăririi capacităţilor de apărare ale partenerilor NATO, ambele iniţiative fiind în curs de operaţionalizare.

Ideea, avansată recent de MApN, a constituirii unei grupări navale la Marea Neagră, idee aflată în faza de explorare, se încadrează în spiritul acestor iniţiative, pornind de la cooperarea între Aliații riverani – Bulgaria, Turcia şi România, cu respectarea normelor de drept internațional.

De asemenea, am promovat activ politica de extindere a Alianţei – şi sper ca şi Georgiei să i se acorde atenţia necesară la Summit-ul NATO din iulie, după parcursul de succes al Muntenegrului.

Imagine de la exercițiul militar româno-american desfășurat în octombrie, în județul Arad.

Forța de Răspuns a NATO a crescut la 40.000 de militari

Diplomația română a avansat în noiembrie 2015 și un concept privind întărirea parteneriatului dintre NATO şi UE, în perspectiva Summit-ului NATO de la Varşovia, pentru că potenţialul parteneriatului strategic NATO-UE trebuie mai mult explorat, fie că vorbim despre contracararea războiului hibrid, eficientizarea comunicării strategice sau despre mai multă coordonare.

Cum am evidenţiat, România a sprijinit activ implementarea deciziilor NATO luate la Summit-ul din Marea Britanie din 2014, atât în privinţa măsurilor de reasigurare, cât şi a celor de adaptare, prevăzute în Planul de Acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a Alianţei.

A fost consolidată Forța de Răspuns a NATO, care a crescut de la aproximativ 13.000 la aproximativ 40.000 de militari.

A fost creată o forţă de reacție rapidă (Very High Readiness Joint Task Force), de nivel brigadă, deja testată și capabilă să fie dislocată în câteva zile pentru a răspunde situațiilor de criză.

De maxim interes pentru noi este că au fost constituite structuri de comandă și control pe teritoriul Aliaților estici, inclusiv găzduirea de către România a unei Unități NATO de Integrare a Forței (NFIU) – activată la 1 septembrie 2015, dar și a Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est (MND SE HQ) – activat la 1 decembrie 2015.

Până la Summit, aceste structuri vor dobândi capabilitatea operaţională finală – în cazul NFIU, respectiv capabilitatea operaţională iniţială – pentru MND SE HQ.

România are 650 de militari în Afganistan

De asemenea, a fost derulat un program amplu de exerciții militare în scop de antrenament, dar mai ales reasigurare și descurajare.

În acelaşi timp, NATO încearcă să găsească cele mai bune răspunsuri pentru contracararea războiului hibrid și derularea demersurilor necesare de pregătire pentru contracararea acestuia, atât în forma aplicată în estul Europei, spre exemplu, la anexarea Peninsulei Crimeea, cât și în sud în forma utilizată de ISIL/DAESH.

În prezent, este în derulare un amplu efort conceptual în vederea adaptării pe termen lung a NATO la riscurile și provocările de securitate din ambele vecinătăţi.

În plus, să avem în vedere că România derulează şi un proiect strategic bilateral cu SUA în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice, iar integrarea, în această primăvară, a facilităţii antirachetă a SUA de la Baza Militară Deveselu în sistemul antirachetă al NATO va contribui la un nou nivel, respectiv declararea capabilităţii operaţionale iniţiale a acestui sistem la Summit-ul de la Varşovia.

Totodată, participăm consistent la efortul aliat în Afganistan – aproximativ 650 de militari români, număr care ne clasează în topul aliaţilor participanţi la misiunea Resolute Support – asigurând securitatea şi stabilitatea în regiuni cheie, dovadă a faptului că, pentru România, indivizibilitatea securităţii şi solidaritatea aliată sunt esenţiale.

Participăm, de asemenea, alături de toţi ceilalţi Aliaţi, la efortul Coaliţiei Internaţionale Anti-ISIL, prin dislocarea de instructori militari în Irak (50), precum şi prin alte eforturi, răspunzând astfel ameninţărilor de pe flancul sudic al Alianţei.

Președintele Iohannis, alăturii de militarii din Batalionul „Călugăreni”, aflat în Afganistan. Foto: Pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis

România vrea o prezență avansată a NATO pe flancul estic

– Care sunt obiectivele României pentru summit-ul NATO din iulie?

– Summit-ul NATO de la Varşovia, din 8-9 iulie 2016, constituie unul dintre principalele evenimente de politică externă şi securitate de anul acesta. Practic, pregătirile pentru Summit-ul de la Varşovia au început imediat după terminarea Summit-ului NATO din Ţara Galilor.

Pornind de la obiectivele mini-summit-ului de la Bucureşti, menţionat mai sus, vizăm în continuare o serie de priorităţi în perspectiva Summit-ului Aliat de la Varşovia:

De asemenea, trebuie să vizăm consolidarea relaţiei de parteneriat NATO-UE. Cele două organizaţii trebuie să coopereze pentru a veni în întâmpinarea dorinţei partenerilor din regiune de a dezvolta oportunităţile de cooperare, de a se consulta asupra evoluţiilor generale de securitate din zonă, dar şi de a-şi alege singure, fără ingerinţe, direcţiile de politică externă ce corespund cel mai bine intereselor naţionale.

România va trebui să pună accentul şi pe relevanţa politicii de extindere a NATO (inclusiv noi măsuri vizând apropierea Georgiei de NATO, pe baza efortului acestui stat) şi pe menţinerea şi consolidarea sprijinului NATO pentru parteneri – aspect pe care România l-a susţinut constant şi în legătură cu care a propus, aşa cum am menţionat deja, creionarea unei politici integrate a NATO cu două braţe – est şi sud – pentru o abordare specifică nevoilor fiecărui partener.

România urmăreşte, totodată, obiectivul declarării capabilităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO la Summit-ul de la Varşovia.

Nu exclud totodată ca atacurile teroriste recente din Franţa sau Belgia să influenţeze abordarea la nivelul NATO în privinţa combaterii terorismului şi să asistăm la o creştere a rolului Alianţei în domeniu.

Imagini de la un exercițiu comun româno-american desfășurat la baza aeriană Câmpia Turzii.

– Ce efect are, pe termen lung, prezența forțelor SUA și NATO în România?

– Prezența forțelor SUA și Aliate în România are, înainte de toate, o importanță politică majoră, reflectând solidaritatea și indivizibilitatea securității Aliate, precum și necesitatea de reasigurare a României și de întărire a capacității de descurajare a factorilor de risc. Totodată, reprezintă una dintre modalitățile de materializare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Consider importantă creșterea per ansamblu a prezenței forțelor SUA și Aliate în România, nu doar în domeniul naval, ci și în cel terestru și aerian.

Dislocarea acestor forțe ar trebui să asigure, dincolo de exercițiile militare și activitățile de instruire – prin care crește interoperabilitatea între aceste forțe -, și o prezență credibilă și persistentă pe teritoriul național.

Predictibilitatea acțiunilor Rusiei a scăzut considerabil

– Spuneați, la Cluj, că Rusia nu trebuie să fie provocată și că, în cazul în care va avea nevoie, își va crea singură provocări. Cum pot fi recunoscute aceste tipuri de reacții ale Rusiei?

– Ceea ce spuneam de fapt era că Rusia nu are nevoie să fie provocată, putând să îşi creeze, dacă are nevoie, propriile provocări. Spre exemplu, Rusia şi-a motivat intervenţia în Crimeea prin necesitatea protejării minorităţii ruse de acolo.

De asemenea, Rusia a considerat o provocare şi proiectul bilateral al României cu SUA de găzduire la Deveselu a unei părţi din sistemul de apărare antirachetă al SUA (EPAA) – un proiect pur defensiv, de descurajare, care nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Predictibilitatea acţiunilor Rusiei a scăzut considerabil, iar acest lucru îşi pune amprenta pe relaţiile cu Rusia în ansamblu şi pe nivelul de încredere existent.

Consider că este important să avem o reîntoarcere la un dialog pe baze principiale cu Rusia, dar acest lucru este posibil numai printr-o revenire corespunzătoare a Moscovei în cadrul dreptului internaţional.

O încercare de dialog a avut loc recent la nivelul NATO, în formatul Consiliului NATO-Rusia, după o pauză de doi ani, dar asta nu înseamnă că ne-am reîntors la „business as usual”, ci ca s-au discutat chestiuni punctuale, de importanţă pentru Aliaţi:

Încă o dată, nivelul şi substanţa oricărui tip de dialog vor fi influenţate de raportarea Federaţiei Ruse la principiile şi normele dreptului internaţional.

De altfel, potrivit deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din Ţara Galilor (septembrie 2014), natura relaţiei cu Rusia şi aspiraţia Alianţei către un parteneriat cu Moscova depind de o schimbare constructivă clară în acţiunile Rusiei, care să demonstreze respectarea dreptului internaţional, a obligaţiilor şi angajamentelor asumate.

În ceea ce priveşte sancţiunile care au fost adoptate de comunitatea internaţională la adresa Rusiei – deşi nu reprezintă o politică sau un scop în sine -, este necesar să rămână în vigoare până la dispariţia elementelor negative care le-au generat.

Imagine de la exercițiul româno-american din octombrie.

Susținem crearea unei Curți Internaționale împotriva Terorismului

– Cât de mult au schimbat atentatele teroriste de la Paris și Bruxelles discuțiile despre securitate în UE?

– Recentele atacuri de la Bruxelles şi cele de anul trecut de la Paris – dar şi cele de la Ankara, Lahore şi alte părţi ale lumii – sunt profund condamnabile, reprezentând, în același timp, și un atac la adresa valorilor democratice.

România este pe deplin solidară cu statele afectate direct de fenomenul terorist și suntem determinați să sprijinim eforturile comune la nivel european, considerând că amenințările majore la adresa securității cetățenilor europeni nu pot fi contracarate eficient decât acționând împreună, într-o manieră coerentă şi coezivă.

Mai ales în actualul context, coeziunea între statele membre și o concentrare a eforturilor la nivelul întregii Uniunii Europene sunt cu atât mai importante pentru a asigura eficiența instrumentelor și măsurilor de prevenire și combatere a manifestărilor teroriste.

O mai bună coordonare a măsurilor în plan european, avansarea în adoptarea rapidă de noi instrumente de combatere a terorismului, precum și intensificarea măsurilor de prevenire a radicalizării şi combaterea fenomenului luptătorilor străini sunt obiective importante, asumate în comun de toți partenerii europeni și reflectate corespunzător în declarația politică adoptată.

Atentatele teroriste din Franța și Belgia ne-au arătat, de asemenea, că au existat sincope în schimbul de informații; cooperarea între structurile statelor UE cu atribuții în domeniul combaterii terorismului este insuficientă.

Aceste atentate au arătat, totodată, că în protecția fizică a infrastructurilor critice împotriva atacurilor teroriste există breșe, aspecte care au făcut şi obiectul dezbaterilor și măsurilor adoptate la Consiliul JAI de urgență din 24 martie 2016.

În acest context, este necesar să luăm în considerare nu numai consecințele, dar și cauzele profunde ale terorismului. Accentul trebuie pus pe îmbunătățirea condițiilor socio-economice pentru persoanele aparținând unor comunități vulnerabile la radicalizare și recrutare pentru terorism, atât în Europa, cât și în statele din regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord.

În acest sens, susținem inițiativele internaționale destinate prevenirii și combaterii radicalizării și extremismului violent lansate recent, la nivelul ONU, UE și OSCE.

La aceste soluţii se adaugă şi necesitatea operaționalizării inițiativei pe care am lansat-o anul trecut, susținută de Spania, de creare a unei Curți Internaționale împotriva Terorismului, ideea fiind împărtășită și de alte State Membre UE și non-UE.

Practic, prin crearea acestei instanţe am putea genera o schimbare de paradigmă: anume de a adăuga în panoplia instrumentelor existente şi folosirea inteligentă a instrumentelor de drept internaţional, inclusiv pentru prevenirea şi descurajarea fenomenelor teroriste.

România susţine crearea unei Paze europene de frontieră şi de coastă

– Ce șanse are spațiul Schengen să reziste, în contextul presiunii refugiaților și a amenințării terorismului?

– Provocările recente (migraţia, ameninţarea teroristă) sunt un test important pentru Uniune, în special pentru funcţionarea spaţiului Schengen, arătând în mod clar necesitatea unei mai bune protecţii a cetăţenilor.

Păstrarea proiectului Schengen este esenţială pentru viabilitatea valorilor şi principiilor fundamentale ale UE.

În fața tentației unor abordări și decizii individuale și a riscului unei fragmentări în cadrul UE, avem nevoie de solidaritate, unitate şi acţiuni comune pentru a apăra valorile şi principiile pe care le împărtăşim.

Punerea în discuţie a funcţionării spaţiului Schengen nu poate reprezenta o soluţie europeană. Este esenţial ca măsurile avute în vedere în aceste domenii să nu ameninţe principalele realizări ale Uniunii.

Libera circulaţie a persoanelor şi buna funcţionare a spaţiului Schengen sunt printre cele mai tangibile valori ale proiectului european, iar România, prin gestionarea cu succes a frontierei externe a UE – fiind a doua cea mai mare frontieră externă UE – precum şi prin contribuţia substanţială la activităţile Frontex a dovedit că este un partener european responsabil care acţionează pentru salvgardarea acestor valori.

Tocmai din această perspectivă, România susţine, de exemplu, crearea unei Paze europene de frontieră şi de coastă, care s-ar dovedi un instrument util şi eficient prin creşterea capacităţii de răspuns şi de intervenţie în situaţiile de criză care apar la frontiera externă UE.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€