Blade Runner 2049

Regizat de Denis Villeneuve, Blade Runner 2049 continuă povestea începută în 1982 de Ridley Scott. Model de replicant mai avansat, detectivul K (Ryan Gosling) lucrează pentru LAPD (Los Angeles Police Department) într-un viitor distopic, controlat de un anume Niander Wallace (Jared Leto), patronul companiei care produce aceşti roboţi umanoizi.

K are misiunea de a-i retrage din funcţiune pe replicanţii mai vechi. Cu toate că simt, gândesc, au organe, sânge şi ţesut, aceşti roboţi nu se pot reproduce. Astfel, când K dă peste osemintele unui replicant de sex femeiesc care a murit în timp ce năştea – lucru imposibil de imaginat, „un miracol” –, toate convingerile îi sunt puse la îndoială.

Ryan Gosling şi Sylvia Hoeks, într-o scenă din film.

Pusă în faţa acestui adevăr periculos, şefa lui K, locotenentul Joshi (Robin Wright), îi ordonă să distrugă toate dovezile şi să uite cazul. Temerea ei – că aflarea adevărului ar putea conduce către o revoluţie – reprezintă o idee des întâlnită în istorie, conform căreia orice veste măreaţă duce la schimbări imprevizibile.

Secretul nu poate fi oprit şi ajunge la cinicul Niander Wallace, care îşi trimite mâna dreaptă, o replicantă seducătoare pe nume Luv (Sylvia Hoeks), să fure osemintele, convins că va găsi cheia multiplicării miracolului.

Este puţin neclar pentru ce îşi doreşte Niander să îi poată înmulţi biologic pe aceşti replicanţi. În mod cert, una dintre obsesiile lui se leagă de controlarea galaxiei, idee vehiculată şi în alte filme SF, unde personajul antagonistului vrea nici mai mult, nici mai puţin decât să conducă întreg universul.

În scheletul narativ al filmului există destule momente şi personaje arhetipale, care, luate separat, ar putea fi neconvingătoare, dar farmecul lui Blade Runner 2049 este dat de abordarea vizuală magistrală a directorului de imagine Roger Deakins şi de ritmul domol pe care Denis Villeneuve îl imprimă poveştii.

Ana de Armas joacă rolul partenerei lui K.

Ceea ce-l face pe spectator să-şi pună întrebări chiar şi când lucrurile par clarificate este energia enigmatică a lui Ryan Gosling, actor ce reuşeşte continuu să îşi impună personalitatea.

K se crede la un moment dat Născutul, Alesul, Providenţialul, cel care va schimba raportul dintre oameni şi sintetici.

Ideea robotului care caută, la rândul său, să dea viaţă a fost speculată mult mai complex de serialul Battlestar Galactica, unde cylonii (roboţi cu chip uman, similari replicanţilor din Blade Runner) luptă să dobândească puterea de a procrea.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Ce dezastru (mai) alegem la președinția României?

Unul dintre planurile principale ale oricărui partid care vrea să reformeze cu adevărat România e să pornească de la reformarea propriilor structuri, astfel încât să atragă exact acești tineri, dar și să-i ajute să fie cu adevărat pregătiți pentru guvernare. Este vital, de altfel.

Această verigă-lipsă înspre desăvârşirea biologică îi face să adopte o credinţă. Convinşi că numai divinitatea îi va putea ajuta, ei luptă pentru un ideal şi ajung să se comporte mai uman decât oamenii: greşesc, iubesc, mint şi trădează. Ei îşi pot combate programarea pentru că au ajuns să simtă.

E şi cazul lui K.

Regizorul Denis Villeneuve nu vehiculează teme noi pentru genul SF. Ne sugerează însă că în partea a treia se va da o luptă – precum cea gândită în seria Terminator – între oameni şi creaţia lor.

Harrison Ford şi Ryan Gosling, într-o secvenţă din film.

Apariţia lui Deckard – protagonistul primei părţi, acum îmbătrânit şi retras într-un Vegas părăginit – pare cel puţin lipsită de repercusiuni narative. El trăieşte într-o clădire abandonată şi este surprinzător cât de uşor îl găseşte K, dacă ne gândim că, în logica din film, a reuşit să rămână în anonimat timp de aproximativ trei decenii.

Acest fost detectiv, despre care nu aflăm nici acum dacă este sau nu replicant, pare să fie prezent în Blade Runner 2049 doar pentru a lega cele două episoade ale seriei.

Apelul la trecut îl interesează pe Villeneuve din raţiuni obiective, el fiind conştient că astfel îşi poate legitima mai bine demersul în ochii fanilor primului film. Este a win-win situation, din moment ce acest gest îi va câştiga pe nostalgici, iar pe cei tineri nu are cum să îi deranjeze o apariţie şarmantă cum este cea a lui Harrison Ford.

Villeneuve reuşeşte să armonizeze propria lume cu cea a creatorului ei, Ridley Scott, care o imaginase la fel de fragmentată şi lipsită de finalitate: o expoziţiune continuă, care lasă loc de interpretări şi care îi invită pe spectatori să ghicească intenţiile personajelor.

Legătura trecut-viitor este astfel realizată, în beneficiul tuturor.

Acest nou Blade Runner e îndeajuns de inteligent construit şi propune suficiente intrigi pentru a fi continuat. Mai degrabă prudent, regizorul Denis Villeneuve pare că ne pregăteşte (încă) ceva, în timp ce îşi duce mai departe obsesia pentru SF-uri în care atmosfera e mai importantă decât acţiunea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€