Beznă, robinete reci și aragaze stinse. Cum a rămas un bloc din București fără utilități din aprilie, după explozia de la CET Vest

Oana Moisil

Din aprilie 2026, un bloc de garsoniere a rămas fără curent, gaze și apă caldă în urma exploziei de la centrala termică CET Vest din București. Blocul era conectat la sistemul electric intern al centralei, nu și la Sistemul Energetic Național, iar de-atunci locatarii se descurcă cum pot.

Victime colaterale

Pe 20 aprilie seara, o defecțiune tehnică de la Centrala Vest din București (ELCEN) a dus la o explozie urmată de un incendiu. A doua zi, Ministerul Energiei, în subordinea căruia se află ELCEN, transmitea că „nu au fost înregistrate întreruperi în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din municipiul București”. Într-adevăr, pentru locuitorii din blocurile conectate la Sistemul Energetic Național n-au fost probleme, însă un bloc de 42 de garsoniere, situat chiar lângă poarta centralei, a rămas de atunci fără curent, gaze și apă caldă.  

70 de oameni, printre care opt persoane cu dizabilități, cinci copii și 25 de vârstnici trăiesc de atunci „într-un calvar de nedescris”, așa cum se arată într-o scrisoare a locatarilor care a ajuns la redacția PressOne în prima săptămână a lunii iulie. 

„Victime colaterale. Suntem un bloc care nu are nici gaze, nici apă caldă de la rețea și absolut toată viața noastră, supraviețuirea de zi cu zi, depind exclusiv de curentul electric”, mai scrie la începutul scrisorii.

Între timp, locatarii s-au adresat Prefecturii, Primăriei Sectorului 6 și companiei Elcen, care se administrează CET Vest, însă până acum au primit doar soluții temporare. 

Un generator pe motorină care nu acoperă decât o parte din nevoi, câteva ore pe zi

În primele zile după explozia din 20 aprilie, oamenii care stau în blocul de pe Bulevardul Timișoara au stat fără strop de apă caldă, curent și gaz. „Cam pe 24 aprilie” au primit de la CET Vest un generator, își amintește o locatară care între timp s-a mutat la părinții partenerului ei, pentru că generatorul primit nu acoperă nevoia de consum din bloc. 

„Avem doar un curent minimal de la un generator pe care suntem obligați să îl plătim din propriul buzunar la niște prețuri astronomice, de zeci de ori mai mari decât tarifele normale!”, se mai arată în scrisoarea ajunsă la PressOne. 

HARTĂ INTERACTIVĂ: Unde au ajuns cei peste 400 de oameni din Bihor?

Din informațiile obținute de PressOne, oamenii mutați din Bihor au ajuns în 20 de județe. PressOne a documentat deja parcursul acestora. Informațiile respective, actualizate, stau la baza acestei hărți interactive.

De azi, poți finanța o anchetă PressOne cu un SMS: trimite AFLU la 8864

Am deschis un mecanism nou de susținere, cel mai simplu pe care l-am avut vreodată: trimite un SMS cu textul AFLU la 8864 și astfel susții investigațiile PressOne cu doar 4 euro pe lună. Fără cont, fără card, fără formulare. Un mesaj, atât.

Până acum, oamenii au plătit în jur de 18.000 de lei pentru motorina consumată. Dacă scădem cei cinci copii din bloc, rămân 65 de locatari la care se împarte acest cost. Asta înseamnă aproximativ 276 de lei de plată pentru fiecare, în ultimele două luni, în condițiile în care generatorul nu le acoperă, de fapt, toate nevoile. 

„Un curent primit doar câteva ore pe zi, pe care nu îl putem folosi nici la gătit, nici la boilere pentru a spăla un copil, nici la climatizare pentru a ne proteja de canicula ucigașă”, mai scrie în scrisoarea locatarilor. 

De ce era blocul conectat la rețeaua electrică internă a Centralei Vest din București

„Din punctul meu de vedere, nu e normal”, spune Maria Calomfirescu de la Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), una din organizațiile la care au apelat locuitorii din blocul conectat la rețeaua electrică internă a Centralei Vest din București.

Jurista a documentat istoria blocului și a explicat pentru PressOne că, inițial, era un „cămin de nefamiliști construit odată cu centrala” – adică în anii ‘70, înainte să se construiască cartierele rezidențiale din jur, ceea ce a dus la racordarea clădirii doar la rețeaua internă a fabricii. 

După '89, „CET Vest a obținut o licență de operator economic de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru exploatarea comercială a producției de energie electrică și energie termică. [...] Strict pe acest bloc, pot să-i furnizeze energie electrică și energie termică prin conductele lor interne”, a mai spus experta de la Centrul pentru Resurse Juridice.  

Foto: 113256435 © Mohammad Nasib Hossain | Dreamstime.com

Ea subliniază faptul că cetățenii de acolo au aceeași protecție juridică pe care o au și cei conectați la Sistemul Energetic Național, până la un punct. 

„Problema apare în momentul în care există o avarie și, nefiind deloc conectați la rețeaua națională, oamenilor li s-a tăiat practic tot accesul la utilități”.

Maria Calomfirescu a mai spus că în aceeași situație sunt mai multe blocuri din țară aflate în preajma unor centrale sau parcuri industriale. PressOne a solicitat Ministerului Energiei informații despre situația de la nivelul întregii țări, însă până la momentul publicării acestui text nu am primit niciun răspuns. 

Soluții lăsate pe lângă lege

Problema blocurilor conectate la rețeaua internă a unei centrale sau a unui parc industrial începe în legislația românească. Mai precis, în golurile ei. 

Experta CRJ a subliniat că, „până în ziua de azi, nimeni nu și-a pus problema, pentru că sunt niște contracte încheiate de foarte mulți ani”, ce se întâmplă cu oamenii care depind de acele rețele, când se închid aceste centrale sau au probleme de funcționare. 

Din punctul ei de vedere, „problema cea mai mare este tocmai că n-au fost prevăzute soluții de urgență pentru cazurile de genul. Nu există vreo procedură în lege pentru racordări de urgență în caz că, de exemplu, există consumatori vulnerabili care sunt lăsați fără utilități”.

CET Vest, București. Foto: Inquam Photos/Saul Pop

Maria Calomfirescu subliniază că este o lacună legislativă gravă, care nu e reglementată și care obligă oamenii, dar și autoritățile locale și companiile implicate să recurgă la soluții de moment, cum e generatorul care nu acoperă nevoile locatarilor de pe Bulevardul Timișoara. 

Mai întâi a fost frica de moarte, apoi au venit promisiunile 

În zilele în care temperaturile resimțite în București au ajuns și la 44 de grade, oamenii din blocul care acum e alimentat doar de un generator fără suficientă putere se temeau de moarte. 

Locatarii au apelat la Centrul pentru Resurse Juridice în ultimă instanță, după ce nu i-au liniștit răspunsurile companiei ELCEN, al Prefecturii Municipiului București și al ANRE.

Între timp, oamenii au decis să se conecteze la Sistemul Energetic Național, dar procedura este lungă – 120 de zile minim – iar costurile ajung la 230.000 de lei, așa că au cerut, în scrisoarea lor, urgentarea unor pași birocratici și a operațiunii tehnice de branșare, „pentru a salva niște vieți aflate în pericol”.

Pe 9 iulie, adică la aproape trei luni distanță de la incident, Primăria Sectorului 6 a venit cu o soluție. Temporară și ea.

Mihaela Ștefan, desemnată viceprimar interimar (USR) al Sectorului 6 în luna mai, a spus pentru PressOne că soluția cea mai la îndemână și mai rapidă este înlocuirea generatorului oferit de compania Elcen cu unul mai puternic, de la aceeași companie. Ea spune că acesta a ajuns deja la locuitorii de pe Bulevardul Timișoara și că va fi pus în funcțiune pe 15 iulie. 

În urma unei ședințe a Comitetului local pentru situații de urgență de la Sectorul 6, s-a decis să se supună dezbaterii decontarea costurilor cu motorina, până la racordarea la rețeaua națională de energie, dar și să acopere costurile de racordare la sistemul național de electricitate. 

PressOne continuă să urmărească subiectul.