Banii partidelor și agenda presei. Cum site-urile de știri care au primit cei mai mulți bani pentru publicitate politică n-au băgat în seamă subiectul Pahonțu

Norbert Nemeș

PressOne a urmărit cum a fost relatată investigația Recorder despre Lucian Pahonțu pe câteva dintre site-urile care apar ca principalii beneficiari ai contractelor de publicitate politică. Cazul oferă o imagine asupra felului în care un subiect important ajunge – sau nu – pe agenda unor publicații care au, în același timp, relații financiare consistente cu partidele politice.

Pe 26 august, Recorder a publicat o investigație despre Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), aflat în funcție de mai bine de două decenii. Materialul a documentat trecutul acestuia și rolul pe care l-a avut în timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din iunie 1990, dar și influența pe care a acumulat-o ulterior în instituțiile statului.

Felul în care investigația a ajuns la public a depins, însă, de locul de unde își iau oamenii informațiile. Așa se face că pe unele dintre site-urile de știri către care merg sume importante din banii cheltuiți de partide pentru presă și propagandă, dezvăluirile Recorder nu au fost prezentate, la momentul publicării, ca un subiect în sine.

În multe cazuri, investigația Recorder a ajuns pe site-urile în cauză doar după apariția unor reacții ale politicienilor, precum cea a președintelui Nicușor Dan, care a respins o posibilă demitere a generalului în rezervă și a susținut că a realizată o analiză a SPP bazată pe „propriile simțuri”.

În altele, cititorul a întâlnit investigația încadrată din start drept un „atac”, o „manipulare” sau o „operațiune”.

PressOne a urmărit felul în care cazul Pahonțu a fost relatat site-urile care apar drept principalii beneficiari ai contractelor de publicitate politică identificate recent de Expert Forum (EFOR).

Nu putem stabili cu exactitate că banii primiți de la partide au determinat alegerile editoriale, însă, privit în ansamblu, cazul ridică o întrebare mai mare: ce se întâmplă cu agenda presei atunci când publicațiile au, în paralel, relații financiare consistente cu partidele despre care relatează?

Milioanele plătite de partide către presă

În primele șapte luni din 2026, partidele au cheltuit din subvențiile primite de la stat 26,4 milioane de lei pentru categoria „presă și propagandă”, potrivit unei analize Expert Forum. PSD a raportat cele mai mari cheltuieli, 13,1 milioane de lei, urmat de PNL, cu 5,8 milioane, și AUR, cu 4,6 milioane.

Suma este una generală și nu arată nici cine a primit toți acești bani, nici ce au cumpărat concret partidele cu ei. EFOR a încercat să refacă o parte din traseul banilor folosind notificările de transparență introduse de noile reguli europene privind publicitatea politică. A identificat, astfel, contracte în valoare de aproximativ 15 milioane de lei, cele mai multe legate de PSD și AUR.

Aproape 8 milioane de lei din această sumă merg către Realitatea, care este de departe cel mai mare beneficiar identificat în analiză. Urmează Antena3, cu aproximativ 2,7 milioane de lei, Evenimentul Zilei, cu puțin peste un milion, Gândul și Mediafax, cu câte aproximativ 665.000 de lei, și Știri pe surse, cu aproximativ 544.000 de lei. 

Eroare legislativă. Cum s-a răzgândit Cseke Attila în privința legii incompatibilității consilierilor locali, pe care chiar el a depus-o

Ce se întâmplă când o lege este adoptată, promulgată și intră în vigoare, iar apoi apar interpretări diferite despre efectele ei? Și poate un ministru să stabilească, printr-o adresă trimisă în teritoriu, cum trebuie înțeleasă o lege? 

VIDEO. Platforma „e-Sănătatea Mea” devine funcțională. Ce promite sistemul care va ține loc de biletul de trimitere pe hârtie

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a anunțat că implementarea platformei la nivelul întregii țări se va realiza treptat.

Contractele identificate de EFOR vizează exclusiv promovarea pe site-urile publicațiilor, nu și aparițiile la televiziunile din aceleași grupuri media. Distincția este importantă și explică de ce PressOne a urmărit, în analiza de față, conținutul publicat online. Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale, atrage însă atenția că granița dintre cele două medii nu este întotdeauna atât de clară în practică, iar un subiect promovat pe site poate fi preluat ulterior și în emisiunile postului. 

„Sunt contracte pentru site-uri, nu pentru televiziuni. Dar ce apare pe site poate ajunge seara și la TV. Indirect, ajungi astfel să hrănești și televiziunea cu banii aceștia”. 

În unele cazuri, relația financiară nu se rezumă la un contract punctual. PSD a încheiat cu o firmă asociată Realitatea un contract de 50.000 de euro pe lună, pentru perioada februarie-decembrie, iar AUR unul de 60.000 de euro lunar, pentru întregul an.

În cazul Antena3, EFOR a identificat șase contracte consecutive ale PSD, fiecare în valoare de 90.750 de euro, cu TVA, pentru câte o lună. 

Când reacția devine știrea, investigația rămâne în plan secund 

PressOne a urmărit când și în ce context dezvăluirile Recorder despre șeful SPP au fost abordate pe Realitatea, Antena3, Evenimentul Zilei, Gândul, Mediafax și Știri pe surse, cinci dintre site-urile care apar ca principali beneficiari identificați de EFOR.

Verificarea nu este o analiză cantitativă sau exhaustivă a conținutului publicat de aceste site-uri, ci urmărește felul în care un singur subiect a intrat și a fost prezentat în agenda lor. Astfel am identificat trei tipare care se repetă, în forme asemănătoare, de la o publicație la alta.

Recorder a publicat investigația pe 26 august. În multe dintre publicațiile analizate, PressOne nu a identificat în ziua publicării un material care să prezinte propriilor cititori dezvăluirile investigației. Jurnalista Emilia Șercan a atras atenția că site-ul de știri Antena3 a publicat, inițial, o știre despre investigația care-l are în centrul pe Lucian Pahonțu, pentru ca, ulterior, articolul să dispară de pe site.

Primele materiale identificate apar ulterior și pornesc de la reacțiile politicienilor. Pe Antena3, de exemplu, cazul apare pe 27 august prin reacția președintelui Nicușor Dan. Pe Știri pe surse, Gândul și Mediafax, tot pe 27 august, primele materiale identificate pornesc de la declarațiile unui fost procuror militar despre informațiile publicate de Recorder. Reacția lui Nicușor Dan apare ulterior și pe aceste site-uri.

Prima știre publicată de Antena3 despre dezvăluirile Recorder privind șeful SPP prezintă reacția președintelui Nicușor Dan.
FOTO: Captură Antena3

La Evenimentul Zilei, primul material identificat apare tot pe 27 august și este un text de opinie, care contestă o parte dintre concluziile investigației Recorder. O zi mai târziu, publicația relatează și reacția lui Nicușor Dan, sub titlul „Nicușor Dan ia apărarea generalului Lucian Pahonțu”. 

Și pe Realitatea, cazul ajunge să fie tratat prin declarațiile și reacțiile apărute după publicarea materialului Recorder. Primul articol identificat, publicat pe 28 august, pornește de la reacția lui Dominic Fritz și include poziția lui Nicușor Dan față de investigație. 

Investigația Recorder, prezentată ca „atac” sau „manipulare” 

Pe Realitatea, un articol publicat pe 29 august vorbește despre un „asalt” asupra lui Lucian Pahonțu și susține că Recorder ar fi fost folosit drept „vârf de lance” într-un „linșaj mediatic”. Publicația leagă investigația de Dominic Fritz și o prezintă ca parte a unui atac împotriva șefului SPP.

Evenimentul Zilei merge într-o direcție similară. Pe 1 septembrie, o ediție a unei emisiuni EVZ este publicată sub titlul „Cine trage sforile în scandalul Pahonțu și cum ne manipulează Recorder la greu”. În descriere, publicația anunță că se „demontează narativele construite pe simple supoziții” și se analizează „mecanismele prin care publicul este manipulat emoțional cu ajutorul unor astfel de anchete”. 

Pe Gândul, această încadrare apare inclusiv prin opiniile lui Ion Cristoiu. Un articol din 31 august este intitulat „Ion Cristoiu dinamitează «operațiunea Pahonțu». Cum s-a creat scandalul care trebuia să lovească în președintele Nicușor Dan”. Cristoiu susține că ar fi vorba despre o campanie mediatică și contestă caracterul jurnalistic al investigației: „se montează, nu se face nicio investigație”.

Aceeași investigație, realități diferite 

Felul în care un subiect este încadrat poate influența și cu ce rămâne cititorul din el, explică Cristina Lupu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent. Riscul este mai mare în cazul publicului fidel al unui site, care primește constant informații prezentate din aceeași perspectivă.

„Cititorul va rămâne cu impresia că acel material este o conspirație, că acel material este un atac la adresa persoanelor despre care se scrie, mai ales dacă (...) informațiile pe care le primește sunt constant în direcția aceasta”. 

Lupu vorbește în acest context despre biasul de confirmare, tendința de a considera mai credibile informațiile care ne confirmă ceea ce deja credem.

„Dacă citim constant materiale care ne spun că anumite informații nu sunt adevărate sau că avem de-a face cu conspirații, există riscul să ajungem să credem aceste lucruri”. 

Felul în care un site prezintă constant un subiect poate influența percepția publicului, explică Cristina Lupu, directoarea executivă a CJI.
FOTO: Captură Realitatea

Pe măsură ce oamenii ajung să consume informații mai ales din surse în care au deja încredere sau care le confirmă propriile convingeri, riscă să-și construiască propria „bucățică de realitate”, diferită de cea a celor care se informează din alte surse și perspective, ceea ce poate face tot mai dificilă o discuție între tabere diferite. 

„Asta duce la și mai multă polarizare, duce și la mai mult circ public, duce și la mai multă incapacitate de a purta discuții importante pe temele care ne interesează în societate. Problema vine în momentul în care noi nu mai avem această deschidere și această capacitate de a discuta unii cu ceilalți, chiar dacă nu suntem de acord, chiar dacă avem păreri diferite despre ce a făcut un jurnalist sau altul în materialul respectiv”. 

Putem spune că banii influențează agenda presei?

Felul în care publicațiile analizate au tratat cazul Pahonțu este relevant în discuția despre efectele contractelor dintre partide și presă, spune Septimius Pârvu. Cât dintr-o anumită decizie editorială poate fi pus însă pe seama acestor bani este mai greu de stabilit.

O explicație ține de lipsa informațiilor despre ce cumpără, concret, partidele de la instituțiile media.

„Din păcate, această lipsă de transparență a modului în care partidele politice cumpără spațiu editorial sau publicitate în anumite instituții media ne face să nu putem să ne uităm la fenomen într-un mod transparent și să-l analizăm”, spune Cristina Lupu.

În același timp, unele alegeri editoriale ar putea exista și în lipsa acestor contracte. „S-ar putea ca agenda să arate așa cum arată și fără subvenții. Adică s-ar putea ca unele entități media pur și simplu să nu preia subiectele astea și din alte motive”, spune Pârvu.

Influențarea agendei presei poate însemna și omiterea unor subiecte, nu doar publicarea unor materiale favorabile, explică Septimius Pârvu, de la Expert Forum.
FOTO: Captură EVZ

Asta nu face relația dintre bani și agenda presei mai puțin importantă. Pârvu amintește că ea a fost semnalată și dincolo de cazuri punctuale: „Sunt rapoarte ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE care au observat alegerile, avem raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, care menționează banii ăștia și influențarea agendei. Deci e clar că există o legătură”. 

Problema este cu atât mai greu de urmărit cu cât relația financiară rămâne opacă. Pârvu nu crede că publicitatea politică ar trebui interzisă, ci că ar trebui să poată fi urmărită mult mai ușor, inclusiv prin obligația partidelor de a-și declara contractele: „Cred că pur și simplu ar trebui să fie mult mai transparentă”. 

Iar influența asupra agendei nu înseamnă neapărat doar publicarea unor materiale favorabile. Uneori poate conta la fel de mult ce rămâne în afara ei.

„Sunt două modalități de a influența: fie să cumperi publicitate pozitivă (...). Dar mai rău este să ascunzi subiecte (...). Probabil a doua este mult mai păguboasă: să nu vorbești despre niște teme”. 

Editor: Laura Popa