Avertismente ignorate: De ce Oradea e un exemplu negativ la adaptarea în fața schimbărilor climatice

Georgiana Anghel

Deși avertismentele inițiale ale oamenilor de știință ne-au dat de înțeles că avem mai mult timp la dispoziție pentru a ne pregăti pentru un nou context climatic, ultimii ani ne-au dovedit contrariul. După doi ani cu recorduri de temperatură - 2023 și 2024 - ianuarie 2025 a venit cu un nou record negativ. „Ianuarie 2025 este o altă lună surprinzătoare, continuând temperaturile record observate pe parcursul ultimilor doi ani, în ciuda dezvoltării condițiilor La Niña în Pacificul tropical și a efectului lor temporar de răcire asupra temperaturilor globale”, a declarat  Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice. 

Recorduri au fost înregistrate și în țara noastră. Vara lui 2024 a adus în plus, față de anii trecuți, aproape 900 de ore cu stres termic crescut, în sudul și vestul țării, potrivit lui Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei. 

Schimbările climatice aduc, pe lângă creșteri de temperatură, o serie de fenomene extreme. „Zonele urbane dens populate sunt expuse unui risc deosebit din cauza valurilor de căldură și a precipitațiilor extreme. Efectul insulei de căldură urbană poate amplifica efectele valurilor de căldură, în special pe timpul nopții. Cantitățile mari de sol impermeabilizat și spațiile verzi și albastre limitate din oraș cresc riscul de inundații, mai ales în timpul ploilor torențiale”, arată un raport  al Agenției Europene de Mediu, publicat în 2024. Atât în Europa, cât și în România, mai bine de jumătate din populație locuiește în orașe. 

Așadar, sunt orașele noastre pregătite pentru această nouă realitate? 

În acest articol, realizat în colaborare cu jurnaliști din Portugalia și Germania, analizăm ce face Oradea pentru a se adapta schimbărilor climatice.

Furtuna din iulie 2023 nu a fost un fenomen atribuit schimbărilor climatice, însă urmările ei ne arată ce se poate întâmpla într-un oraș care nu e adaptat la fenomenele extreme. Foto: Georgiana Anghel

Așadar, am analizat strategiile primăriei și planurile pentru climă și adaptare la schimbările climatice, am discutat cu specialiști, activiști și oameni de știință și am transmis primăriei un chestionar (realizat de rețeaua CORRECTIV Germania), pentru a contabiliza acțiunile și proiectele climatice. Și am comparat acțiunile orașului cu cele ale administrațiilor din alte două orașe europene, Loulé (Portugalia), Rostock (Germania).

Vremea din ultimii ani, în special zilele caniculare de vară, a început să ne afecteze tot mai mult, iar asta se vede deja în statisticile Spitalului Județean din Oradea. În 2024 au fost înregistrate primele cazuri de hipertermie din ultimii patru ani, cazurile de insolație aproape s-au dublat, iar cazurile de meningită bacteriană (care era o afecțiune care se răspândea doar în anumite luni ale anului și comunități restrânse) au crescut de aproape 5 ori față de 2021. Iar acestea sunt doar cazurile înregistrate la Urgențe în Oradea, fără a lua în calcul pacienții care s-au prezentat în ambulatoriu sau la alte spitale.

Experiența unei femei de peste 55 de ani din România pe Bumble. „Era ceva tabu pentru mine. Numai ideea să mă înscriu mi se părea înfiorătoare”

Aceasta este mărturia Claudiei*, o femeie trecută de 55 de ani din România, care folosește datingul online, respectiv Bumble, de mai bine de trei ani. Pentru ea, viața romantică nu s-a terminat. Din contră, dorința de a se conecta cu ceilalți a devenit și mai puternică. 

EXCLUSIV. Cel puțin alți doi jandarmi din Vâlcea și-ar fi luat concediu fără plată pentru a merge în Congo, alături de Horațiu Potra. Surse PressOne: „Toată lumea știa că se duc acolo”

PressOne relatează cazul unui alt jandarm activ din Vâlcea care a plecat în Congo pentru a lucra în armata privată a lui Horațiu Potra. Sursele noastre spun că nu ar fi singurul aflat în această situație și că șefii lor ar fi știut unde pleacă.

Medicii orădeni au observat, tot în ultimii 4 ani, că numărul persoanelor mușcate de căpușe a crescut constant (de aproape 3 ori în 2024 față de 2021) și nu se mai limitează la perioada aprilie - octombrie, ci în toate lunile anului. Temperaturile crescute au agravat și situația bolnavilor cu boli cardiace, respiratorii sau chiar ale celor cu tulburări de comportament, ne-a spus medicul Hadrian Borcea. 

Cu toate astea, necesitatea orașelor de a se adapta la climă nu este un subiect cu care orădenii sunt familiari. Se poate experimenta lipsa de conștientizare publică cu privire la adaptare pur și simplu plimbându-ne prin oraș și întrebând oamenii de pe stradă despre asta.

Am chestionat locuitori din Oradea, Loulé, Portugalia și Rostock legat de cunoștințele lor despre măsurile de adaptare la climă din orașul lor. Răspunsurile lor au fost similare: o parte au răspuns raportându-se la măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, dar niciunul nu a auzit de proiecte pentru adaptare climatică realizate de administrațiile locale. 

Ce ne așteaptă?

În ciuda lipsei de conștientizare legat de ce ne așteaptă, putem confirma că Oradea se va confrunta mai frecvent, în următorii ani, cu fenomene extreme, din ce în ce mai multe valuri de căldură și secetă, dar și precipitații abundente și furtuni. Primăria estimează și o creștere a daunelor cauzate de fenomenele extreme. Mai mult, administrația se așteaptă și la poveri financiare suplimentare în perioada următoare, ca urmare a fenomenelor meteo aduse de schimbările climatice, potrivit răspunsurilor din chestionarul Adaptarea la schimbările climatice. 

„Pentru valurile de căldură, clar că în zona de sud a Românie, dar și în partea de N-V vom avea mai multe valuri. Zona centrală nu va avea așa o creștere mare, dar o să avem mai multe valuri de căldură și cu durată mai mare și mai intensă decât în prezent. Deci asta e aproape pentru întreg teritoriul României, mai puțin în centru, să spunem așa, iar sudul va fi zona cu maxim.

Pentru precipitații e greu de spus. Aici e mai complicat pentru că, conform IPCC-ului (Intergovernmental Panel on Climate Change n.red.), cumva o să fie un regim diferit în sudul României, jumătatea de sud față de jumătatea de nord. Adică jumătatea de nord o să aibă cumva mai multe precipitații decât în prezent și cu o intensitate mai mare”, spune cercetătorul Bogdan Antonescu. 

Oradea se află într-o zonă cu stres termic accentuat. Foto: InfoClima

Autoritățile știu ce ne așteaptă, cele din Oradea au confirmat prin răspunsurile date în chestionar, iar riscurile au fost evaluate și în Planul de Acțiuni privind Energia Durabilă și Clima.   

Însă răspunsurile la chestionarul nostru, dar și proiectele și acțiunile administrației, arată că adaptarea nu este o prioritate pentru municipalitate. „Adaptările la schimbările climatice sunt foarte, foarte importante pentru că schimbările climatice sunt ca un război, poate mai puternice decât un război”, spune Delia Dumitriu, expert în cercetare și inovare în domeniul mediului, cu accent pe schimbările climatice. 

Măsuri necesare, dar fără finanțare

Când vine vorba de măsurile concrete pentru provocările legate de valurile de căldură, în Oradea se plantează arbori și se fac spații publice cu apă. Primăria recunoaște că e nevoie de un Plan de acțiune pentru valurile de căldură, însă acesta nu a fost finanțat încă. Pentru a combate seceta, administrația locală crede că sunt necesare mai multe proiecte: redimensionarea sistemelor de drenaj, promovarea sistemelor de drenaj lent (n.red. în engleză soakways) și desființarea sistemelor de drenaj rapid. Nici pentru acestea nu sunt bani.  

Primăria nu a evaluat deocamdată dacă ar fi necesară o reglementare mai strictă privind apa potabilă și nu are nici un model de prognoză pentru refacerea pânzei freatice. Crearea de rezervoare de apă și a unor sisteme de captare a apei de ploaie ar fi necesare, spun reprezentanții municipalității, însă nu au fost alocați bani nici pentru ele. 

Când vine vorba de reducerea efectelor ploilor torențiale și prevenirea inundațiilor, responsabilii din administrație consideră că ar fi necesară aplicarea principiilor orașului burete (împădurire, desigilarea suprafețelor, renaturalizare), realizarea de ziduri sau polderi de inundație, bazine de retenție pentru inundații și adaptarea planului de gestionare a inundațiilor prin realizarea de ziduri mobile de protecție pentru case, de exemplu. Nici aceste măsuri considerate necesare nu au încă finanțare.

Strada Leonardo DaVinci din Oradea, în mai 2023, după o ploaie torențială. Foto: Rada David/Facebook

Cu toate astea, creșterea temperaturilor, a fenomenelor meteo extreme și amenințarea insulelor de căldură urbane sunt întâmpinate la Oradea cu construcția de drumuri și clădiri noi, adesea în detrimentul spațiilor verzi. 

„Cred că e o direcție pe care ne-am autoinsuflat-o la nivel de județ, pentru că, într-adevăr, Oradea și județul Bihor stau super bine la capitolul infrastructură rutieră, ceea ce, evident, ne face foarte mândri în comparație cu alte județe. Doar că ne scapă elementul ăsta care ar putea să vină complementar și nu separat, și anume infrastructura verde. Pentru că la nivelul orașului Oradea am putea să avem nu doar al doilea inel metropolitan am putea să avem și prima centură verde a orașului, dar nimeni nu vorbește despre asta în paralel cu toate drumurile care se construiesc”, spune Diana Codrean, arhitect - peisagist.

Activiștii locali și specialiștii ne-au spus că orașul a acordat puțină atenție conservării arborilor maturi și parcurilor, în special în timpul proiectelor de infrastructură finanțate de UE. Primăria are regulamente de planificare urbană, dar sunt adesea ocolite, permițând dezvoltatorilor să evite cerințele privind spațiile verzi pentru noile construcții.

Între timp, parcurile pierd arborii maturi din cauza eforturilor de modernizare. Deși sunt plantați alți arbori noi, va dura zeci de ani până să ne putem bucura de beneficii similare. Infrastructura orașului încurajează folosirea mașinilor și descurajează mersul cu bicicleta și pe jos, în timp ce sistemul de transport public ineficient înrăutățește traficul rutier, autobuzele și tramvaiele concurând pentru spațiu cu mașinile.

În contrast, alte orașe europene care se confruntă cu provocări similare au luat măsuri semnificative pentru adaptarea la climă.

Un plan de adaptare este bun, dar măsurile concrete sunt mai importante

Am analizat cele trei orașe din Europa, Loulé, Rostock și Oradea, pentru a încerca să răspundem la întrebarea: De ce unele orașe fac progrese importante în abordarea schimbărilor climatice, în timp ce altele rămân în urmă?  

Rostock, de exemplu, are o strategie de adaptare la schimbările climatice din 2012, cu mult înainte ca Germania să oblige municipalitățile, printr-o lege, să își facă aceste strategii. 

Inițiativa din Rostock a venit ca răspuns la inundațiile grave care au afectat orașul în 2011. Iar una dintre realizările cheie ale strategiei a fost implementarea de măsuri pentru îmbunătățirea drenajului apelor pluviale. În 2020, orașul german a introdus și un plan de adaptare la căldură. 

Un pas important în adaptarea la schimbările climatice este realizarea unei strategii. Însă, existența acestui document nu se traduce neapărat și în rezultate. Așa cum arată un grup de cercetători în acest studiu publicat în 2023, calitatea planurilor de adaptare pot să reducă sau nu costurile dezastrelor. 

După cum subliniază prof. Kristine Kern de la Institutul Leibniz pentru Cercetare în Societate și Spațiu, „Există o mare diferență între un plan de acțiune care sună promițător, dar care nu are pași concreți, și unul care conturează clar obiective specifice și termene limită, cum ar fi atingerea neutralității climatice până în 2023, 2025 sau 2028.”

Planul Rostock este concret și include un mecanism detaliat de monitorizare, unde fiecare măsură este alocată unui departament specific responsabil pentru urmărirea progresului. Acest detaliu a jucat un rol important în eforturile de adaptare la climă ale orașului.

De asemenea, Planul Municipal de Acțiune Climatică (PMAC) al orașului Loulé, aprobat în 2021, este foarte detaliat și acoperă aspecte ca: gestionarea resurselor de apă, protecția biodiversității și ajustările infrastructurii pentru a face față impactului climatic. Planul pune accent și pe mobilitatea durabilă și implicarea publicului. Prevede și mecanisme puternice de monitorizare și guvernanță participativă.

În contrast, strategia Oradei pare mai puțin dezvoltată. Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă la nivelul municipiului Oradea și Zona Metropolitană Oradea (PAEDC) care include măsuri de adaptare la climă, dedică doar cinci pagini din cele 146 acestei probleme. Proiectele enumerate în PAEDC rămân în mare parte conceptuale („idee de proiect”), iar finanțarea pentru adaptarea la climă este minimă - aproximativ 16 milioane de euro pentru 14 proiecte, comparativ cu circa 528 de milioane de euro pentru 124 de proiecte dedicate energiei durabile. 

În mod similar, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Oradei, un document de 841 de pagini, dedică doar jumătate de pagină adaptării la climă. Cele două proiecte de adaptare exemplificate în strategie, cum ar fi eforturile de împădurire din Cartierul Tineretului și realizarea perdelei verzi pe drumul colector pentru Parcul Industrial II, au fost sortite eșecului. 

Lipsa de resurse și finanțare împiedică eforturile locale de adaptare la climă

O altă provocare în abordarea adaptării la climă la nivel municipal este problema finanțării și a resurselor. În Germania, finanțarea federală pentru adaptarea la climă a început în 2008, marcând un punct de cotitură pentru municipalități. Iar Rostock profită masiv de schema de sprijin federală. Mai mult de jumătate din proiectele lor privind adaptarea la climă sunt susținute de aceasta.

În România nu avem acest tip de sprijin financiar, iar Oradei îi lipsesc resursele dedicate și expertiza pentru adaptarea la climă. În ciuda faptului că administrația susține că are consilieri pe probleme legate de climă, primăria nu are un departament specific sau un buget dedicat pentru proiecte privind schimbările climatice și adaptarea. 

Mai mult, puținele măsuri enumerate în strategiile orașului nu sunt monitorizate în niciun fel de primărie și nu există nici o evaluare a rezultatelor aduse de implementarea proiectelor. În timp ce administrația orașului susține că are șapte consilieri pe probleme legate de climă, lipsa de transparență în ceea ce privește calificările și rolurile lor sugerează o lipsă de eforturi semnificative. 

„Primăria Municipiului Oradea, prin personalul de specialitate, realizează proiecte care contribuie la adaptarea la schimbările climatice prin diverse departamente precum: Compartimentul de Dezvoltare Durabilă și Eficiență Energetică din cadrul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională sau prin intermediul Serviciului Spații verzi urbane, facilități de agrement și sport”, ne-a transmis municipalitatea. Primăria ne-a comunicat că nu are în plan înființarea unui departament dedicat Schimbărilor Climatice.  

Voința politică și capacitatea administrativă: cheia adaptării la climă

Climatul politic și capacitatea administrativă a orașelor joacă, de asemenea, un rol important în eforturile de adaptare la climă. Gradul de prioritizare și resursele dedicate problemelor climatice variază mult între orașele europene. 

În Oradea, schimbările climatice nu se regăsesc pe agenda publică, atât politică, cât și administrativă. Deși europarlamentarul Nicu Ștefănuță promovează problemele de mediu, eforturile sale sunt izolate. Partidele politice la putere, atât la nivel local în Oradea, cât și la nivel național în București, au ignorat în mare măsură schimbările climatice în campaniile lor electorale. Înainte de cele patru runde de alegeri din 2024 nu au existat dezbateri sau propuneri semnificative care să abordeze atenuarea sau adaptarea la climă. 

„Noi, nefiind educați pe partea de mediu, nici nu vom vota un politician care vine cu un discurs de mediu, pentru că noi nu credem în povestea asta,  Și atunci, asta se poate, din păcate, aplica la un procent mare din populația României. Mai ales zonele astea din ruralul profund și așa mai departe, ce să mai vorbim, că aia n-au apă, ce să discutăm de schimbări climatice și mediu?

Deci, practic, nu e un subiect care vinde și care aduce voturi”, crede Andrei Acs, specialist în schimbări de mediu și managementul mediului. Chiar și la nivel administrativ, angajamentul față de adaptarea la climă pare superficial.

Deși Oradea a semnat adeziunea la Covenant of Mayors în 2011, de atunci și până acum municipalitatea nu a profitat de apartenența la această inițiativă a UE pentru Energie și Climă. Așa cum rezultă de pe pagina dedicată Oradei, de când a semnat adeziunea și până în prezent, la cele trei secțiuni - Atenuare, Adaptare și Sărăcie energetică - au fost completate mai puțin de jumătate dintre obiective, niciunul la secțiunea Adaptare Climatică. 

Pagina dedicată Oradei, cu progresul făcut de la semnarea adeziunii la Covenant of Mayors. Foto: Captură

Și încă o dovadă că schimbările climatice și adaptarea nu sunt pe agenda primăriei, stă și răspunsul inițial transmis de instituție la cererea noastră de a completa formularul cu privire la Adaptarea Climatică.

„Fiind vorba despre un formular/sondaj care nu solicită informații de interes public, ci exprimarea subiectivă pe marginea anumitor chestiuni, nu putem da curs solicitării dumneavoastră”, ne-a transmis Biroul de presă. 

De aceeași lipsă de transparență ne-am lovit și când am solicitat planul cu care Primăria Oradea a fost selectată să fie parte din M100, o inițiativă „care își propune să susțină orașele românești în tranziția lor verde”.

„Documentele suport utilizate pentru a completa formularul solicitat pot fi găsite pe site-ul ZMO. Acestea sunt: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului ORADEA si ZMO 2021-2027, Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului ORADEA si ZMO 2021-2027 si Planul de Mobilitate Urbana Durabilă la nivelul Municipiului Oradea si ZMO 2021-2027”, ne-a transmis Biroul de presă al PMO. 

În schimb, Rostock a demonstrat o abordare mai susținută a obiectivelor climatice. Orașul beneficiază de un istoric de leadership politic care pune accent pe problemele de mediu, inclusiv Roland Methling (2005-2019) și, mai recent, Eva-Maria Kröger de la Partidul Stângii, care a preluat mandatul în 2023. Sub conducerea lor, adaptarea la climă a rămas pe agenda politică, orașul înființând un Departament pentru Mediu și Protecția Climatului (Amt für Umwelt- und Klimaschutz). 

Bianca Schuster, care lucrează în cadrul departamentului, a explicat că poziția sa este axată explicit pe adaptarea la climă, deși doar 50% din rolul său este dedicat oficial acesteia. 

În Loulé, Portugalia, conducerea politică a orașului a avansat semnificativ cauzele de mediu. Actualul primar, Vítor Aleixo, de la Partidul Socialist (PS), este în funcție din 2013 și este recunoscut pentru angajamentul său față de sustenabilitate. Aleixo este cunoscut pentru opoziția sa față de explorarea de petrol și gaze în Algarve și pentru implicarea sa în mișcarea de mediu „Futuro Limpo”.

Stabilitatea politică a lui Loulé și conducerea lui Aleixo au ajutat orașul să câștige recunoaștere în rândul ecologiștilor și academicienilor ca o municipalitate proactivă în probleme climatice. Eforturile sale evidențiază importanța unui leadership politic puternic în acțiunile de atenuare și adaptare la schimbări climatice, la nivel local.

Rolul științei în adaptarea la climă

Cercetarea științifică și instituțiile academice sunt, de asemenea, factori importanți ai unei adaptări eficiente la climă, oferind municipalităților expertiza și datele necesare pentru a elabora strategii informate. Prezența - sau absența - unui sprijin științific puternic variază foarte mult între orașele europene și are impact asupra capacității lor de a aborda provocările climatice.

„Știința face diferența”, spune prof. Kristine Kern de la Institutul Leibniz pentru Cercetare în Societate și Spațiu. „În Potsdam, au PIK (Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic), sau în Wuppertal, Institutul Wuppertal. Deci, astfel de institute joacă un rol. Dar, în general, o universitate locală face diferența”, mai spune sursa citată. 

Rostock, Germania, oferă un exemplu clar al acestei sinergii. Orașul a făcut parte dintr-un studiu la scară largă condus de Universitatea HafenCity Hamburg, finanțat de Ministerul Federal al Educației și Cercetării (BMBF). Studiul, intitulat Plan B:altic – Schimbările climatice și dezvoltarea spațială, a explorat strategii de adaptare pentru planificarea urbană și regională de-a lungul coastei Mării Baltice.

În plus, Rostock beneficiază de existența unei universități locale cu un departament dedicat axat pe probleme ecologice, favorizând colaborarea între mediul academic și autoritățile municipale. De asemenea, Loulé a profitat de cooperarea cu domeniul științific. Planul Municipal de Acțiune Climatică (PMAC) din Loulé a fost elaborat cu ajutorul unei echipe de cercetători de la Facultatea de Științe a Universității din Lisabona. 

Aceste parteneriate demonstrează modul în care orașele cu un sprijin științific puternic își pot îmbunătăți planificarea și răspunsul la provocările climatice. Integrarea cercetării academice în politicile locale permite soluții bazate pe dovezi și strategii pe termen lung.

În contrast, Oradea, se confruntă cu un decalaj semnificativ în colaborarea științifică. Universitatea din Oradea a confirmat că nu are proiecte sau parteneriate cu administrația municipală legate de adaptarea la climă. Mai mult, universitatea nu are departamente sau cercetători axați pe adaptarea la climă urbană sau pe efectele schimbărilor climatice asupra mediului urban.

Această lipsă de angajament academic lasă Oradea fără resursele științifice necesare pentru a elabora strategii climatice eficiente. Spre deosebire de orașe precum Rostock, unde instituțiile academice contribuie activ la eforturile locale de adaptare, administrația Oradei trebuie să navigheze provocările climatice fără acest sprijin.

Impactul proprietății publice asupra adaptării la climă

Și structura proprietății serviciilor publice ar putea juca un rol semnificativ în capacitatea unui oraș de a se adapta la schimbările climatice. În timp ce privatizarea serviciilor esențiale poate limita influența unei municipalități asupra infrastructurii cruciale, proprietatea publică oferă adesea un control mai mare, permițând orașului să implementeze mai eficient măsuri de adaptare la climă.

Rostock, oferă un exemplu convingător. Spre deosebire de multe orașe în care serviciile esențiale au fost privatizate, Rostock și-a păstrat controlul public asupra apei, electricității și a altor utilități cheie. Această structură s-a dovedit a fi un avantaj decisiv în eforturile de adaptare.

Holger Matthäus, senatorul pentru construcții și mediu și membru al Partidului Verzilor, a valorificat această proprietate publică pentru a implementa inițiative climatice. „Privatizarea serviciilor publice este o problemă uriașă, deoarece ca oraș sau administrație municipală, cu greu ai vreo influență asupra a ceea ce se întâmplă”, explică Kristine Kern.

Prin aducerea la masă a furnizorilor de apă, electricitate și alte servicii publice, Matthäus s-a asigurat că orașul își poate coordona eforturile climatice între sectoare și a permis o implementare mai eficientă a strategiei locale. 

În contrast, Loulé, Portugalia, s-a confruntat cu provocări semnificative din cauza privatizării serviciilor sale publice. Tehnicienii locali și-au exprimat frustrarea față de capacitatea limitată a municipalității de a influența sectoare cheie, cum ar fi apa și energia, care sunt critice pentru adaptarea la climă. Serviciile privatizate înseamnă că municipalitatea trebuie să negocieze cu companiile private, care adesea prioritizează profiturile în detrimentul sustenabilității pe termen lung. Această lipsă de control a împiedicat capacitatea lui Loulé de a-și avansa eforturile de adaptare, în ciuda faptului că are un plan de acțiune climatică puternic.

Interesant este că Oradea împărtășește avantajul proprietății publice al orașului Rostock, deoarece o parte din serviciile sale esențiale rămân sub controlul primăriei. Orașul are pârghiile de a aduce părțile interesate împreună și de a implementa măsuri climatice, dar absența unui leadership politic puternic și a unor obiective clare a făcut ca această oportunitate să nu fie valorificată. 

Depășirea decalajului: o cale de urmat pentru adaptarea la climă

Experiențele contrastante ale Oradei, Rostock și Loulé evidențiază o lecție importantă: adaptarea la climă necesită mai mult decât simple planuri - cere voință politică, finanțare, capacitate administrativă și colaborare științifică. Proprietatea serviciilor publice, așa cum se vede în Rostock și Oradea, oferă orașelor autonomia de a acționa, dar fără leadership și viziune, cazul Oradei, progresul se blochează.

Abordarea barierelor administrative și politice este esențială pentru construirea unor orașe rezistente. Pe măsură ce schimbările climatice accelerează, orașele trebuie să acționeze pentru a-și proteja comunitățile. Întrebarea rămâne: poate Oradea să recupereze decalajul înainte ca prețul inacțiunii să devină prea mare?

Acest articol face parte dintr-n proiect transfrontalier la care au contribuit jurnaliștii Carlotta Terhorst (Germania) și Sara Pinho (Portugalia) și rețeaua CORRECTIV. 

Articolul a fost finanțat prin programul de granturi Local Cross-border Journalism de la Journalismfund Europe. Mai multe informații la journalismfund.eu

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€