Vlad Adamescu
Colaborator
Vlad Adamescu este masterand în Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics and Political Science, cu o licență în științe politice de la King’s College London. Este co-fondator Politică la minut alături de Răzvan Petri, o inițiativă civică dedicată explicării actualității politice românești și europene. De asemenea, Vlad a fost intern la Ministerul Justiției, la Centrul Român pentru Politici Europene și la biroul din București al German Marshall Fund of the United States.
Se poate reforma PSD?
Marcel Ciolacu încearcă să reformeze PSD, distanțându-se de era Dragnea. Numiri precum Roxana Mînzatu și Petre Florin Manole reflectă o schimbare de direcție, dar corupția și clientelismul rămân probleme majore. PSD continuă să fie influențat de baronii locali, iar adevărata reformă este încă incertă.
De ce nu avem niciun partid autentic de stânga și ce înseamnă asta pentru România?
Dincolo de discursul dominant și în ciuda tuturor acuzelor, urletelor și plânsetelor pe care le auzim și vedem online, în presă și pe la reality show-urile noastre preferate, în România nu avem un partid de stânga real, autentic, asumat și care să poată influența într-un fel jocul politic de la noi.
De ce nu înțelege nimeni ce se întâmplă la Bruxelles?
Nu doar votanții din România au probleme în a înțelege ce naiba e UE mai exact și cu se ocupă. Dacă te numeri printre cei care citesc o știre despre o nouă măsură europeană și renunță după primele „infringement”, „directivă” sau „clauză de salvgardare”, nu ești tu de vină.
Pragul democrației românești. Cum vor să împiedice PNL și PSD partidele mici să intre în Parlament
Săptămâna trecută, parlamentari de la PNL și PSD au depus o propunere legislativă de ridicare a pragului electoral de la 5% la 7% pentru viitoarele alegeri parlamentare din 2024. Dacă va fi adoptată, măsura va lovi partidele mici - de ce ne pasă de asta?
Ar rezolva interzicerea partidelor de tip AUR problema extremismului?
Ce facem cu partidele extremiste? Le interzicem? Decizia de excludere a unui partid din jocul electoral este însă radicală și trebuie justificată foarte bine. Altfel, riscăm să creăm un precedent periculos. Noi credem că există trei variante, pe care le vom analiza pe larg: excluderea totală, cordonul sanitar sau moderarea prin includere.
La Palatul Victoria, nimic nou. Ce spune rotativa guvernamentală din mai despre starea democrației românești?
De departe, cel mai important eveniment de politică internă din acest an va fi această așa-numita „rotativă guvernamentală”. Ce spune acest mecanism inedit de „rotativă” despre starea democrației românești?
România lui 788%. Cum arată oportunitățile tinerilor în România de astăzi?
Ce moment mai bun să discutăm despre cât de bine sau rău o ducem noi, Gen Z & co, decât de Ziua Națională?
Gen Z și populismul. (De ce) Sunt atrași tinerii de noile partide populiste?
Deși populismul este adesea incompatibil cu valorile democrației liberale (după cum ne-a arătat președinția lui Donald Trump) amenințarea populistă poate reda dinamismul unor partide „mainstream”, care s-au complăcut și au abandonat nevoile alegătorilor, inclusiv ale tinerilor.