„Atenție, cade palatul”. Clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” este plină de crăpături, în timp ce planurile de consolidare întârzie

Miriam Țepeș-Handaric

Știri

10/03/2026

Cade tencuiala

În noiembrie 2025, o bucată mare de tencuială cade pe holul de la intrarea în Palatul Facultății de Medicină din București, una dintre cele mai importante clădiri de învățământ din țară. Nimeni nu este accidentat, dar pe grupurile de studenți circulă poze cu molozul adunat într-o roabă. 

O studentă scrie, pe grupul de WhatsApp: „hai să punem la pariuri cum credem că va fi distrusă facultatea 1) cade 2) inundație 3) se dizolvă pur și simplu”. Pe TikTok, un student zice: „Să renoveze, frate, cineva facultatea asta, că dacă cade pe noi…”

Clădirea UMFCD nu a avut parte, în cei 123 de ani de existență, de nicio reabilitare majoră, conform unui raport UMFCD. Istoricul său include bombardamentul din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cutremurul din ‘77 și strategiile de consolidare neterminate din anii 2000, potrivit unui răspuns al universității la solicitarea PressOne. 

Mai mult, în rapoartele de activitate publicate anual, clădirea centrală a facultății este trecută în capul listei de „puncte slabe”. 

„Palatul Facultății de Medicină, emblematic, este într-o stare avansată de degradare, iar implementarea soluției (proiect major de reabilitare și modernizare) se desfășoară într-un ritm modest. Capacitatea instituțională actuală este insuficientă pentru implementarea acestui proiect”, scrie în Raportul Rectorului pentru anul 2023. 

Pentru anul universitar în curs, un student român plătește o taxă de 19.000 lei pentru a urma cursurile de medicină generală, cea mai scumpă taxă de studii din țară. Pentru șase ani de studiu, suma ajunge la 114.000 lei. Un student internațional plătește 10.000 euro, aceeași sumă ca la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. 

Printre crăpături, în Palatul Facultății de Medicină

Palatul Facultăţii de Medicină a fost inaugurat în 1903, proiectat după schițele arhitectului elvețian Louis Pierre Blanc. Are două etaje superioare, parter și demisol, unde, de asemenea, se țin cursuri. Aici învață mai ales studenții din primii ani, urmând ca din anul IV să studieze mai mult în spitale, în cadrul stagiilor.

Pe fațada clădirii sunt montate plăcuțe pe care scrie „ATENȚIE CADE TENCUIALA”. „Îmi aduc aminte că erau plăcuțele astea încă de când am venit cu ai mei să depunem documentele necesare înscrierii la facultate, deci înainte de anul I, în vacanța de vară”, spune Cristina*, o studentă ajunsă acum în anul șase.

La parter, în holul secretariatului, locul unde în noiembrie 2025 a căzut bucata de tencuială, fosta intrare este blocată cu o bandă pe care scrie „POMPIERII”. Conform unui răspuns din partea compartimentul de relații publice UMFCD la solicitarea PressOne, incidentul ar fi fost „determinat de infiltrațiile apelor pluviale care au accelerat procesul de degradare la intradosul buiandrugului”, adică de ploaia care a afectat suprafața interioară a grinzii de deasupra porții.

În capătul holului mare, se găsesc scările de marmură ale palatului. Pe una dintre laturi, câțiva studenți s-au așezat pe trepte și învață. În spatele lor, peretele este scorojit și străbătut de alte crăpături.

La parterul clădirii se găsește una dintre biblioteci. În capătul ei, o poartă de sticlă, impresionantă prin mărimea și stilul lucrării. Pe unul dintre pereți, vopseaua este umflată și scorojită.

Pretutindeni se văd fisuri: în podele, în pereți. La parter, o crăpătură străbate podeaua în dreptul ușii sediului Facultății de Moașe. Lângă intrarea în secția de anatomie, tavanul este pătat cu urme de scurgere. Alte crăpături se găsesc lângă intrarea în baia fetelor. 

În sala de anatomie Nicolae Kretzulescu, unde viitorii medici învață grupele musculare și poziționarea vaselor de sânge, în ambele capete ale încăperii, în spatele planșelor cu desene anatomice și deasupra borcanelor cu organe, se văd crăpături în pereți, mai proeminente în zona intrării.

Candelabrul din amfiteatrul Palade

La etajul I, crăpăturile cuprind arcada intrării amfiteatrului George Emil Palade, întinzându-se și pe tavan. Frumusețea încăperii aduce cu eleganța unei săli de teatru, cu un candelabru impunător. În același timp, tavanul este străbătut de crăpături. „Când aveam ore aici, mă uitam la tavan și mă gândeam când pică?”, își amintește Elena, studentă în anul șase.  

Tot la etajul I, pe pereții pe care stau scrise „loc de dat cu capu” și „am trecut la histo”, se văd alte crăpături. Pe holuri, în sălile de curs, studenții citesc, învață sau stau la o vorbă. Într-un amfiteatru, o singură studentă învață. Sub picioarele ei, podeaua este plină de fisuri peticite. 

Pe hol, o altă crăpătură care se întinde vertical pe întregul perete. Ajunge chiar până la rama ferestrei.

La demisol, în sala de anatomie Francisc Reiner, tavanul și peretele din stânga intrării sunt pline de mucegai, cu vopsea scorojită.

Într-o altă sală, gresia este desprinsă. De pe geam se văd mașinile parcate în fața facultății. Un student a făcut o poză aici, pe care a publicat-o pe social media cu descrierea „vrg (n.r. vă rog) eu cand parcati la facultate mai usor cu lovitu peretilor ca ne cade faianta asta in cap daca mai dati odt (n.r. o dată) in zid”.

Achiziții imobiliare de zeci de milioane de euro pentru extinderea UMFCD

În ultimii ani, UMFCD și-a extins portofoliul imobiliar prin achiziții în valoare de zeci de milioane de euro, conform Profit.ro. 

Conform Raportul Rectorului publicat în 2025, „numărul mai mare de studenți” și „unele probleme cu spațiile (lucrări de renovare sau spații insuficiente)” erau printre principalele problemele cu care se confruntau cadrele didactice în îndeplinirea activității lor.

În acest sens, tot în planul strategic se nota că universitatea are în vedere extinderea spațiului destinat studiului și activităților de pregătire din zona clinică. 

În toamna lui 2023, UMFCD cumpăra de pe strada Delea Veche nr. 22 clădirea de birouri Quest, pentru desfășurarea activităților Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică. La câteva luni distanță, achiziționa complexul de birouri Avrig Business Center, compus din două clădiri, cu 10,5 milioane de euro. În prezent, complexul se numără printre clinicile de îndrumare metodologică și stagii de pregătire UMFCD, unde se formează doctorii rezidenți. 

Tot în 2024, Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, inaugura alături de liderii PSD și reprezentanții UMF Spitalul de Stomatologie pe Șoseaua Olteniței nr. 9. La inaugurare a participat și decanul Facultății de Medicină, Cătălin Cîrstoiu, fostul candidat PSD și PNL la Primăria Capitalei. În prezent, clădirea se află în centrul unui scandal, după ce o investigație Buletin de București a arătat cum dotarea sa a fost realizată de BPM Tehnologica, patronul său împrumutând PSD-ul cu mai mult de 100.000 euro în timpul alegerilor locale. 

În decembrie 2024, un alt program de investiții includea ridicarea a două clădiri în spatele Palatului Facultății, unde urma să funcționeze atât o clinică pentru cardiologie și neurologie, cât și un centru pentru activitățile de cercetare pe animale. 

Proiectul includea și reabilitarea clădirii istorice, o prioritate fiind restaurarea mansardei Facultății de Medicină, mențiune notată în raportul pentru anul 2020. În total, era vorba despre investiții de 48,1 milioane de euro. Dintre acestea, 24,1 milioane proveneau din surse proprii, iar 24 milioane reprezentau creditul acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI), contractul fiind semnat în decembrie 2020, pe o perioadă de cinci ani.

Nevoie urgentă de reabilitare

Starea de degradare a Palatului Facultății de Medicină este amintită de la an la an în rapoartele UMFCD. În raportul pentru anul 2020, se sublinia importanța accesării unor fonduri externe cu scopul consolidării și reabilitării clădirii monument istoric. 

În raportul pentru anul 2023, se menționa că palatul se află „într-o stare avansată de degradare”, iar implementarea proiectului finanțat de Banca Europeană de Investiții (BEI) „se desfășoară într-un ritm modest”. Raportul oferea următoarea explicație: „Capacitatea instituțională actuală este insuficientă pentru implementarea acestui proiect.” BEI oferea 200 zile de asistență tehnică gratuită pentru realizarea proiectului, ca răspuns la nevoile UMFCD. 

În același raport, se preciza și că au fost „accelerate activitățile pentru consolidarea și renovarea Palatului Facultății de Medicină” și că „a fost identificată și achiziționată o clădire modernă, în str. Avrig 3-5 sector 2, care va fi adaptată la standardele actuale necesare desfășurării procesului didactic și care va găzdui Facultatea de Medicină și Facultatea de Moașe și Asistență Medicală pe durata renovării Palatului Facultății de Medicină.”

Povestea se repetă și un an mai târziu. În raportul pentru anul 2024 se pune accent pe faptul că „baza materială extinsă are zone deteriorate și solicită resurse importante pentru menținerea în condiții adecvate de funcționare”. Cât despre proiectul de consolidare și restaurare a palatului, acesta se afla în „faza de pregătire și progresează lent, dar se fac eforturi pentru accelerarea ritmului de implementare a acestui proiect.„ 

Campusul UMF de la Mogoșoaia: jocuri politice și corupție

Medical City este de departe cel mai ambițios plan de renovare al universității și unul dintre cele mai instrumentalizate de politicieni. Un „oraș” proiectat să servească nevoilor cercetării academice, proiectul a fost folosit de PSD în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016, iar în 2018 a fost numit proiect strategic de guvernul condus de Viorica Dăncilă. În 2019, Ministrul Justiției, Florin Iordache, îl menționa în expunerea de motive pentru aprobarea modificărilor la legea exproprierilor, care începând de atunci s-ar putea face și în afara implicării proiectelor de utilitate publică. 

În 2019, principala amenințare pentru stabilitatea pe termen lung a universității era „supradimesionarea” Palatului Facultății de Medicină, conform Raportului rectorului. Soluția găsită? Înființarea „unei a doua Facultăţi de Medicină”. 

Tot în 2019, Ioanel Sinescu, pe atunci rector UMF, anunța planul mutării Universității de Medicină și Farmacie la Mogoșoaia, plan care venea și ca răspuns la condițiile precare în care se desfășurau programele de studii, clădirile fiind la un pas de a se prăbuși, declara fostul rector.  

Campusul urma să fie construit în colaborare cu Academia Română și alte instituții din Europa, printre care și Complexul Universitar Medical şi de Cercetare Ştiinţifică Charité din Berlin, devenind „un alt Charité în această parte a Europei”, declara Sinescu. 

Cu o suprafață de 300 de hectare, printre obiectivele sale se numărau un „spital mare, euro-republican”, un hotel cu aproximativ 2.000 de locuri, terenuri de sport, centre de cercetare, cămine studențești și zonă rezidențială pentru personal. Urma să fie realizat într-o perioadă de cinci ani, însumând 1,1 miliarde de euro, conform publicației Ro Health Review.

Deși în 2020 se pregătea demararea primei faze a proiectului, Rise Project arată că în 2022 planurile erau de mult abandonate. Investigația arată cum proiectul Medical City a devenit central în afacerea imobiliară orchestrată la Mogoșoaia de Paul Precup, fostul primar, care îi forța pe proprietari să își doneze terenurile primăriei sau să le vândă la prețuri de nimic. 

Ca răspuns la întrebarea de ce a încetat construirea Medical City, UMFCD a răspuns: „Decizia Consiliului Local Mogoșoaia privind exproprierea unor terenuri proprietate privată, necesare construirii unei zone de aproximativ 180 ha, a fost contestată, fiind invocată nerespectarea principiului majorității calificate. În pofida demersurilor întreprinse de Primăria Mogoșoaia în fața instanțelor competente, soluțiile pronunțate nu au permis aplicarea hotărârii Consiliului Local.”

Răspunsul UMFCD

PressOne a cerut un punct de vedere UMFCD în legătură cu declarațiile fostului rector Ioanel Sinescu, cu privire la pericolul pe care îl prezintă clădirile universității în cazul unui cutremur. 

Compartimentul Relații Publice UMFCD declară că evaluările tehnice „nu indică existența unui risc iminent pentru siguranța studenților sau a cadrelor didactice”, iar clădirile sunt periodic monitorizate.

Conform UMFCD, Palatul Facultății de Medicină este înscris în clasa de risc seismic RS2, în urma unei clasificări din 2022. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur, persoanele din incintă s-ar afla în pericol, clădirea fiind puternic afectată, chiar dacă nu s-ar prăbuși. 

Biroul de presă a prezentat un istoric al clădirii, incluzând bombardamentele din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cutremurul din 1977, dar și măsurile de consolidare și restaurare. În anii 2000, aceste acțiuni au fost marcate de încercări care s-au finalizat doar parțial. „În jurul anilor 2010–2011, execuția a fost sistată ca urmare a constatării faptului că soluțiile aplicate nu respectau studiul istoric și generau riscul afectării integrității monumentului istoric”, menționa biroul de presă.

În anii 2019–2025, UMFCD a obținut mai multe avize pentru restaurarea și conservarea clădirii, inclusiv pentru actualizarea expertizei tehnice, iar în perioada 2023-2025 s-a elaborat Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (D.A.L.I.), pentru realizarea de „Lucrări de restaurare, refuncționalizare, consolidare și amenajare mansardare/pod corp C1 – Facultatea de Medicină”, documentația fiind aprobată la sfârșitul anului trecut de Consiliul de Administrație și Senatul UMFCD. 

În ceea ce privește data concretă pentru reabilitarea clădirii istorice, biroul de presă UMFCD menționează că „Etapele de proiectare, avizare, identificare a sursei de finanțare și derulare a procedurilor de achiziție publică sunt estimate pentru perioada 2026–2027, însă durata acestora poate fi influențată de cadrul legislativ în vigoare, de specificul avizelor necesare și de disponibilitatea fondurilor.”

La trei luni după ce o bucată de tencuială a căzut din tavan, conducerea doar blochează accesul cu o bandă din plastic 

„Se vede că e o clădire foarte veche și noi nu înțelegem de ce nu se renovează”, spune Cristina, studentă UMFCD. „Nu mă așteptam deloc să arate așa Facultatea de Medicină”, adaugă studenta.  

Reporterul PressOne a vizitat Palatul Facultății de Medicină în luna decembrie, înainte ca studenții să intre în vacanța de iarnă. Pe 22 decembrie, la solicitarea redacției în legătură cu incidentul cu fosta intrare principală, compartimentul de relații publice UMFCD răspundea că, după obținerea avizului Primăriei Municipiului București și al Direcției pentru Cultură, urma să pună porțiunea în cauză în siguranță, cu „atenție deosebită la elementele decorative existente”. În exterior, zona urma să fie acoperită cu o copertină de protecție și protejată printr-o altă schelă.

În prezent, niciuna dintre acțiunile menționate nu a fost implementată. Fosta intrare principală continuă să fie izolată doar printr-un cordon de plastic pe care scrie „POMPIERII”, în timp ce un teanc de cadouri este așezat sub tavanul desprins.