Arrival (Primul contact)

Liderii societăților noastre inventează mereu inamici, pentru a ne da impresia că sunt indispensabili – aceasta este ideea de la care pleacă regizorul Denis Villeneuve şi scenaristul Eric Heisserer în Primul contact (titlu original: Arrival), un SF despre interacțiunea cu o civilizație extraterestră care trimite 12 nave în tot atâtea puncte de pe planeta noastră.

De obicei, inamicul e străinul, necunoscutul, care e potențial periculos tocmai pentru că nu îl cunoaştem. Nu ştim de ce e în stare şi, ca atare, ne temem și începem să luăm măsuri de precauţie.

În Primul contact, extratereştrii nu vin să ne distrugă, ci să ne ofere ceva: o aşa-zisă armă, dar de factură mistică, ca un instrument pe care raţiunea îl poate explica doar dacă se aliază cu pasiunea (similar, oarecum, cu ideea din Interstellar-ul lui Cristopher Nolan).

Problemele apar pentru că termenul de armă (weapon, în engleză) este unul aproximativ şi are mai multe semnificaţii. Lipsa de claritate provine din incapacitatea limbajului de a cuprinde sensul exact al unui lucru, la care se adaugă faptul că protagoniştilor le este imposibil să stabilească o comunicare perfectă într-un timp scurt.

Chiar şi aşa, progresele făcute de lingvista Louise Banks (Amy Adams) şi de omul de ştiinţă Ian Donnelly (Jeremy Renner) sunt impresionante.
Cei doi reuşesc să creeze o legătură inteligibil-productivă cu extratereştrii şi să înţeleagă „ce caută” aceștia pe Pământ.

Jeremy Renner îl interpretează pe omul de știință Ian Donnelly.

Vizitatorii sunt creaturi cu şapte picioare, care comunică prin cuvinte scrise în formă circulară. Dintr-un motiv care nu ne este dezvăluit, intenția lor e pașnică: vor să ajute omenirea, să îi transmită că se autodistruge din cauza unor interese meschine.

Prin dispunerea geografică a celor 12 nave, ei îi forţează pe oameni să treacă peste barierele etnice și politice. Chinezi, ruşi, britanici, sudanezi, indieni sau americani, tuturor li se sugerează să lase la o parte neînţelegerile şi să coopereze.

Dar, de frică să nu își divulge secretele, fiecare dintre cele douăsprezece tabere ajunge să rupă comunicarea și, brusc, paranoia se generalizează.

E drept, acesta e raţionamentul care guvernează lumea noastră, dar mesajul pacifist al filmului e atât de evident, încât își pierde credibilitatea.

Amy Adams, în rolul lingvistei Louise Banks.

Adaptare după povestirea „Story of Your Life”, pentru care americanul cu origini chineze Ted Chiang a câştigat în 2000 prestigiosul premiu Nebula, Primul contact vorbește, de fapt, despre realitatea zilelor noastre.

Filmul îşi propune să nu cadă în capcana prejudecăților, să fie generos cu portretizarea străinului, însă rămâne totuși unilateral, cantonat într-o singură „tabără”, nu doar fizic, ci şi discursiv.

Pentru că străinul, cel care s-ar putea să vină peste noi, dar și cel cu care ar trebui să intrăm în contact pentru a ne cunoaște reciproc, nu e extraterestrul, ci chinezul, rusul, indianul, africanul, esticul, omul din lumea a treia, de care ne este tot mai teamă. Nouă, europenilor, și lor, americanilor.

Și călare, și pe jos

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Cota regizorului canadian Denis Villeneuve crește cu fiecare titlu pe care îl lansează. A pornit de la statutul de cineast independent, care lucra pe bani puțini și producea filme strict de festival, și a ajuns creatorul unor blockbustere care păstrează însă și tentă auteristă, cum sunt recentele Prisoners, Enemy și Sicario.

Aceste filme au atras atât publicul de Cannes, cât şi pe cel de Oscar, oferindu-i lui Villeneuve o poziţie privilegiată şi greu de obţinut: să fie perceput și drept cineast alternativ, dar să și activeze în interiorul sistemului.

Arrival este primul SF din cariera sa.

Regizorul a cerut să lucreze în această zonă tematică pentru a pregăti mai bine partea a doua de la Blade Runner (regia: Ridley Scott), film-cult din 1982 considerat deschizător de drum în subgenul cinematografic numit cyberpunk.

Blade Runner 2049 va ieşi toamna viitoare, iar Villeneuve şi-a făcut între timp mâna cu acest SF care este deja aclamat în egală măsură de critică şi de publicul larg.

Primul contact

Titlu original: Arrival.

Regia: Denis Villeneuve.

Scenariul: Eric Heisserer, după o povestire de Ted Chiang.

Cu: Amy Adams, Jeremy Renner, Forest Whitaker.

★★★★☆