Arafat: „Nu înțeleg de ce în România când se întâmplă ceva atacăm un lucru în mod obsesiv până îl distrugem”

Ioana Epure

Director editorial

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a stat de vorbă cu PressOne despre ultimele incidente legate de spitalele Covid și de camioanele folosite pe post de unități mobile. Iată principalele idei ale discuției:

PressOne: În luna februarie, când Oana Gheorghiu spunea că TIR-urile ATI nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung, i-ați reproșat acesteia că are reacții isterice nefondate și dăruiește societății venin și știri false. Vă susțineți afirmația, în contextul a ceea ce s-a întâmplat la Victor Babeș?

Raed Arafat: Știți că mie nu îmi place să comentez părerile altora și mai ales părerile neavizate ale altora. TIR-urile astea sunt făcute să fie conectate și să rămână o perioadă mai lungă lângă un spital. Sunt foarte similare cu containerele care se construiesc lângă un spital. Și care e diferența dintre un container pe beton și unul pe roți - niciuna. Diferența e că unul e conectat la oxigen și la tot ca să funcționeze, dar poți după asta să-l deconectezi și să-l muți în altă parte și pe celălalt e greu să-l muți.

Societatea noastră ar trebui să înțeleagă un lucru: toată lumea face un efort. Eu n-am văzut undeva unde se arată cu degetul atât de mult cât se arată la noi. Toți suntem experți în a arăta cu degetul pe alții și nu ne uităm la fiecare dintre noi la ce facem. În această situație e nevoie de implicarea tuturor. Implicarea într-o situație de dezastru, nu e o situație de normalitate.

Din cauza asta se găsesc soluții pentru a face față unui dezastru. Ce am folosit noi aici, TIR-urile respective, s-au folosit și în alte țări. Firma nu le-a fabricat numai pentru România, le-a fabricat și pentru alte țări. Așa că ce s-a întâmplat acum cu TIR-ul, faptul că a crescut presiunea, poate să aibă o mie de explicații, dar care n-au nimic cu TIR-ul în sine. Trebuie să vedem ancheta ce arată, de unde a crescut. Această creștere de presiune de oxigen putea să se întâmple și într-o încăpere, într-o clădire. Nu numai în TIR.

De ce e totuși România e singura țară din UE care a cumpărat TIR-uri ATI de la firma turcească Optima Technic?

Firma turcească face echipament la standard NATO. Și face mai multe echipamente la standard NATO și vinde și la NATO. Și faptul că noi am cumpărat de acolo și alții au avut alte soluții nu înseamnă că noi am greșit. Care-i problema? E o problemă că e o firmă turcească?

Sunt foarte multe chestii care se cumpără în România din Turcia, din China, de peste tot. Asta nu înseamnă că e o problemă că e făcut în Turcia. Așa cum alții când se uită la lucruri făcute în România, zic, a, e făcut în România, lasă. Nu e corect. Care e problema?

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Problema e că România e singura țară din UE care a achiziționat aceste TIR-uri de la această firmă și că ele au avut niște probleme.

Poate că alte țări au achiziționat din altă parte. Sunt și alte firme care fac asta. Poate că alte țări au găsit alte soluții. Alte țări au avut pacienții în fața spitalului și n-au avut loc unde să-i pună. Alte țări au făcut numai spital de campanie, cum noi am făcut în România, dar n-au fost suficiente.

Fiecare țară a găsit soluții. Faptul că România a găsit o soluție pe care alții n-au găsit-o, nu înseamnă că România a greșit. Și încă odată, soluția nu este greșită.

Aici s-a întâmplat ceva ce o să descoperim. Și repet, cine comentează neavizat, prima dată să se documenteze înainte să comenteze. Pentru că acestea sunt comentarii neavizate.

Azi am văzut destule de comentarii neavizate care n-au nicio legătură cu realitatea. Că TIR-ul n-are sursă proprie de oxigen. Fals. TIR-ul are și butelii proprii, ca rezervă, dacă cade oxigenul din afară. Că TIR-ul nu poate fi folosit pentru Terapie Intensivă. Au fost în ele peste 700 de bolnavi în toate TIR-urile. Și au funcționat.

Nu înțeleg de ce în România când se întâmplă așa ceva atacăm un lucru în mod obsesiv până îl distrugem, fără să așteptăm să vedem care sunt concluziile, ce spune ancheta, de unde a fost creșterea de presiune de oxigen, dacă într-adevăr a fost o problemă de fabricație sau o problemă de de manipulare greșită sau o problemă de defecțiune tehnică undeva, care trebuie să fie descoperită.

Câte astfel de TIR-uri sunt în acest moment nefuncționale?

Toate sunt funcționale, cu excepția celui de la Babeș. Cel de la Babeș acum s-a oprit până se termină ancheta poliției și or să-l desigileze, și mai este cel care a avut într-adevăr o problemă la climatizare care trebuia rezolvată la fabrică și este pe drumul său înapoi către țară. Deja a plecat din Turcia și este pe drum către România.

În urma incidentului de la Victor Babeș, ați dispus o evaluare a celorlalte TIR-uri care sunt în acest moment funcționale?

Am chemat firma, dar TIR-urile sunt în garanție, vor veni să facă o verificare suplimentară la toate instalațiile din TIR-urile funcționale. Sigur că o să se facă acest lucru.

În ce orizont de timp credeți că se va face asta?

Foarte rapid. E o chestiune de zile vin până să verifice și să ne asigure că treaba este cum bănuim noi, că nu e instalația TIR-ului (de vină) ci este ceva ce s-a întâmplat, că nu crește presiunea de la ea în sine. Presiunea n-are cum să crească de capul ei. Nu vreau să speculez până nu vin specialiștii și spun.

Ce plănuiți să faceți dacă se dovedește că TIR-urile aveau probleme?

Atunci trebuie văzut dacă a fost vina cuiva și TIR-urile trebuie remediate. Dar acest lucru nu îl speculăm, pentru că aceeași problemă poate să fie și la containerele care sunt fixe, făcute de alții, și la orice chestie tehnică.

Spuneați acum câteva zile că, dincolo de aceste evenimente, „greșeala cea mai mare este să stai acasă, să aștepți până nu mai poți respira și să vii la spital” direct la Terapie Intensivă. Sunt neajunsurile sistemului românesc de sănătate responsabilitatea pacienților?

Oamenii nu mai vin la spital din cauza a foarte multe lucruri pe care le aud, foarte multe chestii exagerate la televizor sau pe social media. Și atunci ei cred că stând acasă și luând tratamente date de vecini sau de unii care nu se pricep e o foarte bună soluție.

Sistemul sanitar totuși a făcut față. Dacă noi eram atât de rău, mortalitatea în România ar fi fost mult peste mortalitatea din alte țări. Și totuși, în date scoase astăzi, România nu stă mai prost ca alte țări. Avem țări mult mai avansate, cu mortalitate mult mai mare. Dacă comparăm mortalitatea la număr total de cazuri infectate, ne iese o cifră care e dependentă și de numărul de teste - dacă testăm foarte mult atunci scade mortalitatea.

Noi am luat inclusiv mortalitatea generală pe Covid la număr de locuitori. România este la media europeană, de 1,32 la mia de locuitori. Media europeană e la 1,30. Asta înseamnă că, totuși, în România nu a fost situația atât de proastă sau gravă, în sensul în care să ne moară oamenii în spitale pentru că spitalele sunt proaste, înseamnă că colegii medici și-au făcut treaba și au menținut lucrurile la o medie a Uniunii Europene.

Mortalitatea în exces (din toate cauzele) în cursul anului 2020 în principalele țări estice, comparată cu media Uniunii Europene. Sursa: Eurostat

România are însă o mortalitate semnificativ mai mare, 18.000 de morți în plus (perioada 1 martie 2020-28 februarie 2021 comparat cu media aceleiași perioade din 2016-2019, n.r.), care nu au murit oficial de Covid-19. Oamenii cu alte patologii care nu mai primesc îngrijiri medicale.

Sunt oameni cărora le e frică să meargă la spital, pentru că s-a indus ideea că să nu se ducă la spital. Dar când ai probleme de sănătate, trebuie să consulți un medic. A fost o singură perioadă scurtă în care s-a redus activitatea electivă oficial și asta era pe durata stării de urgență.

Văzând sistemul sanitar românesc, cum a făcut față la situația în care ne aflăm, totuși România a făcut un efort major și cu rezultate acceptabile. Nu pot să spun foarte bune, nu pot să spun excelente. Dar bune. Mai ales dacă ne comparăm cu alte țări care au sisteme mult mai avansate ca alte noastre.

După evacuarea pacienților de la Foișor, premierul Florin Cîțu a sugerat că s-ar aștepta la o decizie de onoare. Vă simțiți vizat de această declarație?

Nu m-am simțit deloc vizat, și aici din nou, când e cineva îți cere demisia, ți-o cere. Nu m-am simțit vizat. Noi am încercat să rezolvăm o problemă. Ce s-a făcut la Foișor era necesar, să creăm capacitatea de terapie intensivă. Modul în care s-a făcut putea să fie mai bun, mai organizat. Dar acest lucru îl regretăm. S-a creat un disconfort, dar a fost necesar să intrăm cât mai repede în posesia paturilor de ATI.

Ce măsuri ar trebui luate pentru ca românilor să nu le mai fie frică de spitale? De situațiile acestea din spitale?

Aici trebuie să înțelegem, că e o chestiune de solidaritate. Nimeni nu a fost externat la domiciliu punându-i-se viața în pericol. Cei care au avut nevoie de îngrijiri medicale au fost transferați la alte spitale. Când oamenii sunt trimiși la domiciliu pentru că medicii care i-au tratat au decis că pot să plece la domiciliu, înseamnă că se știe că nu li se pune viața în pericol suplimentar.

Eu am auzit pacienți zicând că dacă era nevoie, ca să salvăm vieți, nu ar fi avut nicio problemă. Că unii nu au fost mulțumiți și au comentat, le înțeleg și lor problema. Dar când luăm decizii de acest gen, care nu sunt întotdeauna plăcute și nu întotdeauna pe înțelesul tuturor, dar sunt necesare, ni le asumăm pentru că noi ce dorim este să salvăm vieți.

Și între a crea disconfort și a salva o viață ne-am asumat acest disconfort care s-a creat pentru a salva vieți. Și la Foișor, în afară de cele două decese care au avut loc în prima zi, am înțeles că nu s-a mai produs încă un deces și poate o să avem mulți dintre ei salvați.

A trecut deja un an de pandemie și de restricții, iar specialiștii avertizează că situația are deja un impact semnificativ asupra sănătății mintale. Se ia în calcul acest lucru atunci când se decid restricțiile? Există specialiști în sănătate mintală în CSU? V-ați consultat cu astfel de specialiști de-a lungul timpului?

Sincer, s-a discutat la un moment cu psihologi, dar nu pot să spun că toate deciziile au fost analizate și din această prismă. Impactul pe sănătate mintală este unul serios și este în toată lumea.

Nu pot să spun că toate deciziile - și nu pot să spun că în alte țări toate deciziile - au fost luate luând în considerare acest lucru, pentru că asta înseamnă automat poate să nu iei nicio măsură. Neluând nicio măsură, te confrunți cu altceva, presiunea pe sistemul sanitar și problemele care pot să apară chiar cu creșterea deceselor.

La un moment dat trebuie să adresăm și problema sănătății mintale și să ne revenim după ce trecem prin situație, dar singura soluție ca să trecem prin situație la acest moment române vaccinarea. Nu ne vaccinăm, se vor prelungi agonia și problemele. Ne vaccinăm, atunci poate putem ieși mai repede din restricții. Avem o lumină la capătul tunelului.

Tot premierul anunța o potențială revenire la normalitate de la 1 iunie. Cum se va face aceasta, având în vedere că interesul pentru vaccinare a scăzut?

Dacă te vaccinezi, ai aproape siguranța că nu vei ajunge la o formă gravă. Dacă nu te vaccinezi, riscul să ajungi la o formă mai gravă a bolii este mai mare. Dacă nu te vaccinezi, nu te protejezi pe tine.

Dacă apar probleme cu vaccinurile, noi mergem și după ce se decide inclusiv la Agenția Europeană a Medicamentului. Există monitorizare și există decizii care se iau pe plan general, nu numai în România. Vaccinarea e unica soluție care să ne ducă către liman.

Se ia în calcul o potențială ridicare a restricțiilor pentru cei vaccinați, așa cum se întâmplă în Israel?

La acest moment nu știu de astfel de abordare.

E fezabilă ideea domnului Cîțu, cu revenirea la normalitate pe 1 iunie?

Dânsul se bazează pe faptul că vor fi mult mai multe doze de vaccin care intră în țară în aprilie și mai, și asta va permite să avem mai mulți oameni vaccinați. Și sper să fie așa. Rugămintea către toți care ne urmăresc: să se intereseze din surse oficiale și să se vaccineze. La un moment dat, asta o să ne salveze viața și viața celor apropiați.

Vă reproșați vreuna din deciziile luate în ultimul an?

Nu e chestiune de reproșat. Nicio decizie nu e perfectă. Acest lucru e normal, faci revizuire, te uiți la ce-ai făcut și vezi că puteai să faci și mai bine. Pentru asta învățăm din ce facem, de unde ar putea lucrurile făcute mai bine, ca să le facem mai bine în viitor.

Dar deciziile în situațiile astea sunt greu de luat și uneori le luăm știind că nu sunt decizii perfecte. Și nu e chestiune de reproș, e chestiune că uneori știm că nu sunt cele mai bune decizii, pentru că timpul nu ne permite și situația nu ne permite să așteptăm să luăm decizii perfecte.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€