Foto: Inquam Photos / George Călin

Amenzi și „emoție” la ANPC: Protecția Consumatorului a lansat ofensiva împotriva napolitanelor rusești, în timp ce afacerile oligarhilor în România prosperă

În discursul său, statul român cere sau se aliniază, după caz, sancțiunilor internaționale decise la adresa Federației Ruse, după invazia brutală a Ucrainei. În propria ogradă însă, statul îi pune „piedică lui Putin” doar prin amendarea benzinăriilor rusești sau a unor magazine alimentare aparent victime colaterale. 

Iar oligarhi din industrii cheie ale României o duc în continuare bine mersi, ba chiar au beneficiat de zeci de milioane de euro, ajutoare de la guvernul român. 

Context: Autoritatea Națională pentru protecția consumatorilor, ANPC, a controlat benzinăriile Gazprom, Lukoil şi magazinele Berezka. Au fost date amenzi de 1,4 milioane de lei, iar 35 de puncte de lucru au fost închise temporar. Controalele au avut loc la puțin timp după ce președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat că în România trebuie să existe un blocaj total al oricăror firme ruseşti şi al oamenilor de afaceri ruşi.

Contactat de PressOne, șeful Protecției Consumatorilor susține că acțiunile subalternilor săi nu ar avea de fapt nicio legătură cu războiul din Ucraina și respinge orice suspiciune că ar fi acționat zelos, pe fundal emoțional. Ulterior, nuanțează și susține că de fapt populația ar fi fost emoțională, în contextul dat. 

Nu am eu nicio implicare. Pentru că atunci ar trebui ca pe măsură ce mă întâlnesc cu amici sau dușmani să am reacții similare. Autoritățile de control trebuie să manifeste obiectivitate și fermitate”, transmite sec președintele ANPC, Horia Constantinescu, revenit recent în funcție, pe filieră social-democrată

Este clar că în momentul de față ne lipsește o strategie clară în ceea ce privește partea de investiții și afaceri în România, pe filieră rusă”, comentează în schimb profesorul de economie Cristian Păun. Pentru el, astfel de acțiuni fac ca România „să pară neserioasă”. 

Șeful ANPC: Operatorii economici se victimizează

Comisarii ANPC au început controalele luni, 28 februarie, la cinci zile după ce Rusia a invadat Ucraina. Conducerea Protecției Consumatorilor spune acum că angajații instituției s-ar fi mobilizat la dorința populației. Situație în care, reiese din precizările pe care Horia Constantinescu le face la PressOne, comisarii s-au conformat. 

În urma acțiunilor din Ucraina o mare parte a cetățenilor acestei țări au trimis informări. Nu sesizări, pentru că există o mare diferență între ele. Au trimis informări cu privire la activitatea operatorilor economici pe care noi am început să-i controlăm de ieri (n.r. luni, 28 februarie). Cu siguranță au legătură cu situația din Ucraina, pentru că au apărut mult mai multe astfel de informații transmise către noi. Motiv pentru care am hotărât o abordare unitară la nivel național.

O informare nu presupune că drepturile unui consumator au fost încălcate sau afectate în mod direct. Dacă s-ar întâmpla asta, atunci ar fi vorba de o sesizare. Este mai degrabă o observație pe care un consumator o poate face sau pe care o poate transmite mai departe către ANPC. Șeful Autorității dă chiar un exemplu personal. 

Dacă eu mă duc să-mi cumpăr legume sau fructe și văd că pe rafturile magazinelor apare rugină sau nu sunt igienizate corespunzător, nu voi putea trimite o sesizare, pentru că nu e susținută de documente legate strict de achiziții. Informările nu sunt legate direct de achiziția serviciului sau produsului. Totuși, mi se pare de bun simț ca fiecare dintre consumatori să ia această atitudine și să ne transmită astfel de informații”, precizează Horia Constantinescu. 

PressOne a întrebat câte astfel de informări au transmis, după izbucnirea războiului, cetățenii români, astfel încât să justifice controale la nivel național. Șeful ANPC nu are un număr clar.

Destul de multe, raportat la cele pe care le primim în mod uzual. Există și de la începutul anului până în prezent mai mult de 14 sesizări legate de activitatea comercianților de combustibil. De asemenea este de notorietate că pentru unii dintre aceștia există de mai mult timp sesizări în piață legate de calitatea combustibilului.

Deocamdată, ANPC așteaptă analiza unui laborator neutru asupra calității combustibilului vândut de Lukoil și în benzinăriile Gazprom din România, pentru a nu fi considerată părtinitoare.

ANPC: Magazinele Berezka, prinse în „offside-ul acțiunii comerciale”

Berezka este un lanț de magazine unde se vând produse din Republica Moldova, Rusia, Ucraina sau Georgia, de la napolitane și dulciuri la vin și alte băuturi alcoolice. Afacerea a fost pornită în Bulgaria, la Varna, în 2009, de către un imigrant rus. 

În cazul acestor magazine nu contează naționalitatea acționariatului sau a administratorului. Informațiile primite de noi sunt legate de produsele comercializate fără traducere în limba română, în afara termenului de durabilitate, depozitate necorespunzător, dar și în echipamente frigorifice neigienizate. Iată că toate aceste informări au fost constatate ca abateri, deci nu a fost o poveste legată subiectiv de ceea ce se întâmplă la acest moment în Ucraina”, justifică președintele ANPC, care completează: 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Sunt probabil persoane care odată ce au văzut aceste produse fără traducere, au considerat necesar să ne transmită și nouă această informație.”

Reprezentanților „Berzka sau cum se numește”, Horia Constantinescu le recomandă să  facă o contestație, dacă se simt discriminați sau să se adreseze justiției. 

Primim informații că reprezentanții operatorului economic despre care vorbim, Berzka sau cum se numește, acuză colegii că ar fi avut o atitudine ireverențioasă. I-am rugat și le-am transmis să uziteze de toate pârghiile legale pentru a depune plângeri sau sesizări și vor fi tratate în mod responsabil și obiectiv de noi sau de autoritățile penale, dacă acest lucru se confirmă. Este foarte interesant cum de fiecare dată un operator economic, atunci când este prins în offside-ul acțiunii comerciale legale pe care trebuie să o desfășoare devine brusc o victimă a unor abuzuri. Haideți să vedem ce facem cu cele câteva zeci de produse constatate cu abateri, expirate, în exprimare populară sau depozitate neconform. Și după aceea să vedem dacă măsura este sau nu abuzivă.

Oprirea activității este temporară, acolo unde s-a luat o astfel de decizie, iar afacerile se vor redeschide, după ce își rezolvă problemele constatate de inspectorii sau comisarii ANPC. 

Ce ar trebui să facă statul român

Dincolo de acțiunea celor de la Protecția Consumatorilor, limitată oricum ca amploare și efecte, ce se întâmplă cu celelate afaceri rusești în România, unele de sute de milioane de euro? 

În primul rând nu este sigur dacă acele magazine sunt sau nu ale unor cetățeni ruși. S-ar putea să fie și magazine ale unor cetățeni români. Un plan serios ar trebui să înceapă în primul și primul rând cu o „descindere” la Registrul Comerțului, unde sunt înregistrate toate persoanele care au active sub formă de participații la diferite companii, inclusiv legăturile dintre ele”, explică Cristian Păun, profesor la Academia de Științe Economice din București. 

El amintește că la nivel internațional direcția este foarte clară: izolarea totală a tot ce înseamnă investiții făcute de Federația Rusă în statele membre ale Uniunii Europene, cel puțin. Scopul unor astfel de măsuri de forță este eliminarea surselor de finanțare, astfel încât capitalurile să nu poată fi repatriate, iar banii europeni să  nu mai ajungă să finanțeze o Armată care tocmai a invadat o altă țară suverană. 

Mai departe, un stat puternic ar trebui să vizeze și încrengăturile dintre firme sau oameni de afaceri, dacă au legătură cu Federația Rusă. „Putem avea o companie acționară la o alta. Sunt companii localizate în offshore-uri sau în alte țări, departe de Rusia, dar care la mâna a doua sau a treia au în spate oligarhi sau cetățeni ruși.

Statul român, e de părere Cristian Păun, ar avea toate pârghiile pentru a acționa coerent și decisiv, dar nu o face. România ar fi trebuit deja să aibă o listă cât mai completă și nu să acționeze prin Protecția Consumatorilor. 

Sigur că statul are pârghii. Iar acolo unde nu găsește informație ea există la nivel european, la nivelul altor state membre. Există o adevărată caracatiță care duce capital rusesc în țările democrate, libere și apoi extrage prosperitate, ca să o ducă înspre Federația Rusă.”

Dezinteres, lipsă de competență sau interes, dar obscur. Sunt cele trei cauze care fac, crede Cristian Păun, ca România să pară o țară slabă. Statul, continuă el, ar trebui să răspundă agendei cetățenilor, mai ales într-o perioadă în care o țară întreagă, România, rezonează la ceea ce se întâmplă acum în statul vecin, Ucraina. 

Politicienii au propriile interese și agende și atunci există un dezinteres și o decuplare totală de la ce ne dorim noi și ce își doresc ei. O altă explicație este pur și simplu neînțelegerea problemelor. În continuare, la nivel de politician român, nu cred că înțelegem în ce măsură contribuim și noi, prin tolerarea la nivel înalt a acestor afaceri cu localizare în Rusia, la agravarea efectelor unei astfel de situații. Cred și că în continuare sunt mulți politicieni care sunt de partea cealaltă, de partea lui Putin, până la urmă. Pentru că au avut relații bune cu regimul, de-a lungul timpului, au fost în apropierea lui, au făcut lucruri împreună.

Potrivit datelor Registrului Comerțului, citate de Ziarul Financiar, în România sunt înregistrate în jur de 600 de firme rusești. Cu o mențiune însă: Lukoil sau Gazprom apar cu proprietari înregistraţi în alte ţări, astfel încât, cel mai probabil, numărul companiilor ținute din umbră de acționariat rusesc este cu mult mai mare. 

Iar investitorii ruși s-au plasat strategic și în domenii-cheie, precum industria. Un exemplu clar este ALRO Slatina, deținut de miliardarul Vitali Matsitski, prin compania Vimetco, unul din cei mai importanți producători de aluminiu din Europa. 

Privatizarea din 2002 e considerată una din cele mai proaste afaceri pe care le-a făcut statul român după Revoluție. Premier, la acea vreme, era Adrian Năstase. 

Trebuie să mergem înainte cu mai multă insistență și să nu mai fim atât de firavi. Pentru că altfel se creează o situație absolut bizară. De exemplu oligarhilor ruși de pe la noi le-am dat ajutor de stat din buget de peste 100 de milioane de euro, pentru că a crescut prețul la energie și gaz din cauza lor. Apoi ne căutăm prin buzunare să le dăm niște pături și niște căști celor pe care banii oligarhului îi bombardează.

ALRO a primit ajutor de stat de mai multe ori, de-a lungul timpului. Ultimul chiar anul acesta, cu puțin timp înainte ca Rusia să atace Ucraina: 82 de milioane de euro, pentru compensarea facturilor la energie. 

Eu de unde știu că această sumă s-a dus către compensarea unor facturi? Oricum prețul a fost mărit de trei ori artificial de către furnizorul din Rusia. Pentru ce am dat acest ajutor de stat? Ca să ia calea Rusiei? Mi se pare că suntem cam ciudați. 

Părem neserioși. Iar noi, la rândul nostru, pretindem seriozitate, în loc să ne apucăm serios de treabă și să zicem «Măi oamenilor, asta-i situația. Nu e corect ca din banii noștri să fie cumpărare rachete care sunt aruncate în capul ucrainenilor»”, spune profesorul de economie Cristian Păun, care concluzionează: 

Indirect devenim părtași la mizeria pe care o vedem zilele acestea. Mi se pare că atitudinea asta nu ne va face bine, pe termen lung. Noi vrem să fim în cluburile lumii dezvoltate fofilându-ne și având o atitudine duplicitară cu o țară care astăzi e în conflict cu toată Lumea. Cu o țară foarte periculoasă, care ne amenință pe toți cu armele sale nucleare.

PressOne l-a întrebat pe președintele ANPC dacă va dispune totuși controale și la alte firme cu acționariat rus, chiar și „fără legătură cu războiul”, așa cum face eforturi ANPC să susțină. Și de data aceasta, populația e îndrumată să se informeze și apoi să informeze și statul. 

În momentul în care informările legate de activitatea acestora vor avea volumul ce va determina astfel de măsuri, atunci da, cu siguranță vom desfășura controale, indiferent de acționariat sau structură. Nu ne vom sfii să intervenim acolo unde opinia publică o cere sau unde situația o impune.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...