Ambele sensuri ale străzii Radu Gyr

Bianca Felseghi

Senior Editor

Primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi a ședinței de joi a Consiliului Local Cluj-Napoca un proiect de Hotărâre prin care se decidea schimbarea denumirii străzii Radu Gyr în strada Szervátiusz Jenő.

Anunțul primarului a stârnit aplauzele celor circa 20 de persoane care veniseră să protesteze faţă de prezumtiva Hotărâre a Consiliului Local (HCL).

Primăria Cluj-Napoca întocmise proiectul de HCL în urma unei adrese primite de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin intermediul Prefecturii.

În respectiva adresă, MAI solicită mai multor Prefecturi verificarea situaţiilor ce intră sub incidenţa Ordonanței de Urgență 31/2002 privind „interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii”.

Schimbarea denumirii străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca face parte dintr-un demers iniţiat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR), instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Culturii.

În urmă cu două luni, INSHR a trimis Ministerului Afacerilor Interne o listă cu străzi, instituții de învățământ și obiective publice din România despre ale căror nume consideră că încalcă Ordonanţa amintită mai sus.

„În timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian − septembrie 1940-ianuarie 1941, Radu Gyr (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost comandant legionar și director general al teatrelor”.

Fragment din referatul Primăriei privind
schimbarea denumirii străzii Radu Gyr

*

La Cluj, „cultul” lui Radu Gyr înseamnă o stradă situată în capătul cartierului Mănăștur, pe o buză de deal unde au fost construite cinci case. Cu greu poate fi numită stradă: este, mai degrabă, o uliță neasfaltată, lungă de circa 50 de metri.

Denumirea i-a fost atribuită prin HCL în februarie 2008, pe finalul primului mandat al lui Emil Boc la Primăria Clujului, la cererea unui investitor imobiliar − SC Mănăștur Holding SRL, care construia în zonă blocuri de apartamente.

Istoricul Mădălin Hodor: În 1989 a avut loc o diversiune militară executată de "armata secretă" a Partidului

Conspirațiile Revoluției: "turiștii sovietici" sau "Ceaușescu, vinovat pentru tot". Dar Securitatea?

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Strada Radu Gyr, în 22 iunie 2017. Foto: Raul Ștef

Ulterior, firma Mănăştur Holding a vrut să cedeze municipalității drumurile private construite pe proprietatea sa, însă acestea nu respectau specificațiile de urbanism, astfel că au rămas… ale nimănui.

Strada Radu Gyr a intrat în lotul de străzi din zona numită Mănăștur Sud, împreună cu Edgar Quinet, Alexandre Dumas și Leonardo da Vinci.

Cum s-a ajuns la acest nume și de unde a plecat ideea?

Decizia este împărțită între instituțiile statului, astfel că niciuna nu își asumă paternitatea. În principiu, numele unei străzi trebuie să primească un aviz consultativ de la Comisia Județeană pentru Denumiri, care se reunește în cadrul Prefecturii.

Dar propunerea, documentația, precum și decizia finală aparțin Primăriei. Apoi, totul este consfințit printr-o Hotărâre de Consiliul Local.

Adresa trimisă de directorul general Teodor Gheorghe din MAI către mai multe Prefecturi.

Pe lista întocmită de Institutul „Elie Wiesel” se mai află strada Mircea Vulcănescu din București (sectorul 1), strada Gheorghe Jienescu din comuna Rast (județul Dolj) și strada Vintilă Horia din Mangalia (județul Constanța), precum și o serie de licee, grupuri şcolare și busturi amplasate în spaţii publice.

Filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor în guvernul lui Ion Antonescu. În 1946 a fost condamnat la 8 ani de închisoare. A murit la penitenciarul Aiud, în 1952.

Gheorghe Jienescu a fost un general născut în comuna doljeană Rast, decorat cu Steaua României pentru faptele din Primul Război Mondial şi comandant al Aviaţiei pe frontul de Est în Al Doilea Război Mondial.

Vintilă Horia a fost scriitor şi diplomat, fiind angajat al Ministerului Propagandei în guvernul lui Ion Antonescu. După instaurarea comunismului la Bucureşti, nu s-a mai întors în ţară. În 1960 i s-a atribuit premiul Goncourt pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil”, dar, în urma unei campanii orchestrate de regimul de la Bucureşti cu sprijinul comuniştilor francezi, a refuzat premiul.

Bustul lui Albert Wass din Odorheiu Secuiesc. Foto: infobrasov.ro

Revenind la lista Institutului „Elie Wiesel”, aceasta se referă şi la busturile scriitorului maghiar Albert Wass din Odorheiu Secuiesc, Lunca Mureșului şi Reghin, despre care solicită să fie retrase din spațiul public.

În 1946, Wass a fost condamnat la moarte în contumacie pentru crime de război, sentinţa fiind menţinută de Înalta Curte după recursul înaintat de fiul său în 2008.

*

Inițiativa de redenumire a străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca a stârnit proteste în special din partea unor organizații naționaliste.

În 6 iunie, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a inițiat o petiție în care cere Primăriei clujene să respingă proiectul de Hotărâre. Intitulată „Solidaritate cu Radu Gyr”, petiţia a adunat, până joi, 22 iunie, peste 7.000 de semnături.

Împotriva solicitării trimise de MAI şi de INSHR s-a pronunțat și președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici (AFDPR), Octav Bjoza.

În 20 iunie, AFDPR a dat publicităţii următorul comunicat:

„Astăzi, după aproape 70 de ani de la acele evenimente, nu putem fi doar mâhniţi, ci suntem chiar indignaţi de pretenţiile aberante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului «Elie Wiesel», în încercarea sa de a ne lăsa fără mari personalităţi ale vieţii culturale din România.

În concret, se cere instituţiilor Statului Român eliminarea denumirilor unor străzi şi instituţii, precum şi dărâmarea unor statui şi plăci comemorative. În concret, mă voi referi doar la trei cazuri, şi anume acelea ale lui Vintilă Horia, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr, toţi fiind mari personalităţi ale vieţii culturale a României. Cunoaşte cineva vreo crimă săvârşită de unul dintre ei !?

Culpabilizează cineva pe toţi foştii membri ai Partidului Comunist «ilegitim şi criminal» cum că ar fi fost vinovaţi de zecile de mii de crime săvârşite asupra acestui popor?

Radu Gyr este poetul suferinţei neamului românesc, poetul suferinţei din detenţia politică a temniţelor şi lagărelor de exterminare din vremea comunismului. El trebuie să ocupe un loc de frunte în Istoria literaturii române. Cerem cu fermitate stoparea unor astfel de acţiuni!”.

*

Pe site-ul naționalist Napocanews.ro, poemul „Voi n-aţi fost cu noi în celule”, al lui Radu Gyr, a fost decretat poemul zilei de 22 iunie, ziua când în Consiliul Local urma să se discute proiectul de HCL privind denumirea străzii.

Unul dintre fondatorii și editorialiștii NapocaNews, Ionuț Țene, este angajat al Primăriei Cluj-Napoca. Tot joi, 22 iunie, el a fost singurul candidat pentru postul de șef al Biroului Învăţământ, Cultură, Culte, Sport şi Societate din cadrul Primăriei.

Țene e un naționalist notoriu și colaborează cu publicația sputnik.md, unde scrie articole eurosceptice și conspiraționiste.

Circa 20 de cetăţeni − dintre care unii erau îmbrăcaţi în ie, iar alții cu tricouri purtând chipurile lui Radu Gyr și al Elisabetei Rizea − au participat la ședința de joi a Consiliului Local Cluj-Napoca.

Ei au izbucnit în aplauze când au auzit decizia primarului Emil Boc:

„Vreau să retrag acest proiect de pe ordinea de zi a ședinței de azi. Acest punct este pe ordinea de zi în urma unei solicitări venite de la Ministerul Afacerilor Interne și de la Prefectură.

Vreau să vă spun că, până în acest moment, am primit peste 6.000 de solicitări de a reanaliza acest proiect și de a-l respinge. Eu nu mă pot preface că nu există.

Voi proceda la retragerea de pe ordinea de zi și vom transmite solicitări altor instituții care aparțin statului român pentru a formula o opinie, și abia apoi vom decide dacă va reveni în Consiliu sau vom renunța la propunerea de schimbare a numelui străzii”.

Circa 20 de persoane care se opun schimbării denumirii străzii Radu Gyr au participat la ședința de joi a Consiliului Local. Foto: Raul Ștef

Dacă proiectul de HCL ar fi fost adoptat, strada Radu Gyr ar fi primit numele sculptorului maghiar Szervátiusz Jenő, născut la Cluj, în 1903, şi decedat la Budapesta, în 1983.

În referatul Primăriei, informațiile despre Szervátiusz sunt copiate de pe Wikipedia. Așa aflăm că el a fost distins, înainte de Revoluţie, cu Premiul de Stat al României și că avea titlul de artist emerit.

L-am întrebat pe istoricul Alexandru Murad-Mironov, specialist în perioada de dinainte de Revoluţie, ce însemnau cele două distincţii.

„Premiul de Stat era decernat prin hotărâre a guvernului (Consiliului de Miniştri), iar modelul era, evident, cel sovietic (Premiul Lenin, Premiul Stalin).

Evident că se acorda numai celor care se aflau în relaţii bune cu regimul politic, inclusiv din punct de vedere ideologic, dar trebuie ţinut totuşi cont că, măcar în domeniile tehnico-ştiinţifice, se acorda pentru merite deosebite şi reale (descoperiri, invenţii remarcabile, mari proiecte şi realizări etc.).

În domeniul umanist e mai greu de apreciat. Eu am reţineri profesionale în a-mi da cu părerea asupra valorii unei opere de artă sau literare”, a spus Alexandru Murad-Mironov, lector la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.

*

L-am contactat, pentru a-i cere o poziţie în această chestiune, şi pe directorul general al Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian. El a confirmat existența listei și spune că Institutul așteaptă ca autoritățile publice din România să respecte legea.

„Am făcut această adresă care conține informații de care avem noi cunoștință prin țară, din informațiile publice, în care figurează acele denumiri de străzi, instituții publice sau monumente în spațiu public ale unor persoane condamnate pentru crime de război și care intră sub incidența Ordonanței 31/2002, unde se spune că e interzis cultul acestor persoane.

La sfârșitul anului 2015, am făcut o adresă către primăria orașului unde este născut Vintilă Horia (Segarcea – n.r.), unde a fost făcut cetățean de onoare post mortem. Am cerut să i se retragă titlul, tot în baza faptului că este condamnat. Noi nu așteptăm nimic, doamnă, decât să se aplice o lege existentă în România”.

Alexandru Florian este de părere că factorii de decizie, atât cei care propun, cât și cei care analizează și apoi votează denumiri de spații publice, nu cunosc istoria și nici personalitățile propuse.

„Aceste persoane, ca Radu Gyr sau altele, sunt prezentate ca persoane care au fost în închisorile comuniste şi au suferit acolo, fiind martiri pentru ortodoxie, fără să li se prezinte, în fapt, rolul lor ca persoane publice în istoria României.

Radu Gyr este unul dintre liderii Mișcării legionare, a scris imnul neoficial al Mișcării, a scris un alt imn pentru Moța și Marin, alți corifei legionari, a fost directorul Teatrelor în guvernul Antonescu.

La rebeliunea legionară, în piață, unde era Teatrul Național, avea microfoane și a îndemnat la rebeliune. El este condamnat că a susținut, prin propagandă, fascismul. Există aceste organizații care vor să îi reabiliteze pentru faptul că au fost condamnați de regimul comunist”, a mai declarat Alexandru Florian pentru PressOne.

Unul dintre argumentele Fundaţiei Ogoranu în petiția online pentru păstrarea denumirii străzii Radu Gyr este acela că poetul ar fi salvat actorii evrei în perioada directoratului său de la Teatre, dând undă verde, în 1940, pentru fondarea Teatrului Evreiesc din București.

Directorul general al Institutului „Elie Wiesel” afirmă că această informație ar fi doar o jumătate de adevăr:

„Înainte să se înființeze Teatrul Evreiesc, s-a dat un decret-lege prin care să fie daţi afară toți salariații de etnie evreiască din lumea teatrelor publice și nepublice din România.

De la muncitorul necalificat, la regizor și actor, nu mai aveau dreptul să funcționeze în artele spectacolului pentru că erau evrei. Ca să îi țină pe toți adunați într-un loc, le-a dat voie să-și înființeze un teatru al lor, în care să stea și să joace.

Așa s-a întâmplat și cu învățământul: românii de etnie evreiască au fost dați afară din școli, indiferent de gradul școlii, și li s-a permis să-și facă școli în comunitățile lor, cu profesori evrei, elevi evrei.

Când terminau un anumit nivel, clasa a VIII-a sau liceul, diplomele nu erau recunoscute. Stăteau și învățau degeaba, de fapt erau ghetoizați, căci erau puși la un loc, să se știe unde sunt. Istoria trebuie privită în desfășurare, nu numai de la un anumit punct încolo”.

____

În ultimii ani, Institutul „Elie Wiesel” şi directorul său general, Alexandru Florian, au avut mai multe luări de poziție care au stârnit controversă şi conflict în spaţiul public.

Printre cele mai acute s-au aflat solicitarea, în 2014, de a se modifica numele străzii Petre Ţuţea din Timişoara, şi condamnarea publică, în 2016, a Băncii Naționale a României deoarece pusese în circulaţie monede omagiale cu trei dintre guvernatorii săi, printre care și Mihail Manoilescu.

*

Radu Gyr (1905-1975), pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, a fost conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti.

A fost comandant legionar, şeful regiunii Oltenia. Este autorul textului Sfântă tinereţe legionară, devenit imnul Mişcării Legionare.

În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 a ţinut un discurs în care îndemna la luptă. A fost condamnat la închisoare după scoaterea Gărzii de Fier din guvern, apoi eliberat şi trimis pe frontul de Est, unde a fost grav rănit.

În 1945, regimul comunist l-a condamnat la 12 ani de închisoare. A revenit acasă în 1956, fiind condamnat la moarte în 1958, pentru poemul Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane. Pedeapsa i-a fost comutată în muncă silnică.

A rămas închis până în 1964: câteva dintre poemele sale, printre care Iisus în celulă, au circulat şi au fost învăţate de mii de deţinuţi politici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€