
Un coș cu legume bio de la ferma lui Lucian Dragomir
25/08/2017
"Am lucrat pentru unii dintre cei mai mari otrăvitori ai populației României. Acum îmi echilibrez karma"
Când a fost diagnosticat cu „două boli nasoale”, în urmă cu 10 ani, Lucian Dragomir a fost sfătuit de medici să-și schimbe complet stilul de viață.
Sindromul Cluster Headache, cu niște migrene îngrozitoare, și sindromul Ekbom, cel al picioarelor neliniștite și al insomniilor severe, l-au obligat să renunțe la munca în bucătărie și să se retragă la țară, lângă Brașov, la Sânpetru.
„Până atunci, viața mea arătase în felul următor: am lucrat pentru unii dintre cei mai mari otrăvitori ai populației din România, Ifantis, Caroli, L’Oreal. 10 ani de multinaționale. Apoi, am fost pentru multă vreme bucătar, în Brașov, în Germania, Cipru, Olanda, Elveția…
Medicii mi-au transmis că nu mai pot continua așa și mi-au recomandat activitatea în aer liber. Așa că am decis să-mi echilibrez karma și să produc mâncare sănătoasă.”
Convins că afecțiunile de care suferă au legătură și cu alimentația, Lucian a căutat să-și producă propria mâncare, „una curată”. Astfel, managerul de vânzări, bucătarul îi lăsau loc „țăranului responsabil”, cum îi place să se prezinte acum, la 43 de ani.
Și-a desțelenit grădina, a început timid, „ca tot omul”, cu trei fire de roșii. Apoi, și-a construit primul solar, o improvizație în care reușea să intre doar târându-se pe burtă.
A ajuns să producă într-atâta încât depășea cu mult nevoile familiei lui. Ca să nu i se strice tomatele, își chema cunoscuții să vină să le culeagă. Palmele lui s-au acoperit încet cu bătături.
„Acum pot bate cuie cu ele. Vă dați seama, tocmai eu, care în trecut apelasem la tratamente de manichiură. Cravata era nelipsită atunci, acum aș găsi cu greutate haine ca să pot participa la un eveniment.
În urmă cu zece ani nu aveam nicio treabă. Eram un orășean get-beget, cu șase generații înmormântate în cimitirul din Scheii Brașovului. Adică bunicii mei locuiau la două stații de autobuz de centrul orașului. Prima vacă am «muls-o» la 8 ani pentru că atunci îmi luase mama un atlas zoologic.”
Investigațiile și reportajele independente nu se fac din like-uri. Cititorii care le susțin financiar sunt cei care le fac posibile. Dacă prețuiești presa noastră, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Într-o zi, cineva i-a spus că legumele pe care le cultivă în grădina de acasă ar trebui să ajungă la un număr mult mai mare de oameni. Lucian nu prea vedea vadul, dar și-a extins cultura într-un alt sat brașovean, Vad, acolo unde soția lui avea pământ. În 2013, ajutat și de fratele său, și-a deschis firma La Borcan.
În prezent, a ajuns să cultive ecologic în jur de 4.000 de metri pătrați, din care un sfert reprezintă cultura în spațiu protejat (solariile).
În timpul sezonului, Dragomir livrează în Brașov, de două ori pe săptămână, luni și joi, coșuri cu legume proaspete. Clienții lui îl caută pe pagina de Facebook sau pe site, unde fac comenzile.
12 soiuri de roșii (roz, galbene, negre, tigrate), vinete suple sau grase, șase soiuri de fasole, șapte de dovlecei, spanac, mazăre, verdețuri și condimente, castraveții neaoși sau exotici sau ridichile sunt câteva din legumele care fac parte din ofertă.
În plus, La Borcan comercializează și sosuri cu bază în legume coapte și sortimente de zacuscă.
Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)
„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.
Pe Via Danubiana la Gostinu: o plajă care încă mai poate rămâne sălbatică
La doar o oră de București, departe de haos și agitație, stă ascunsă o plajă sălbatică, la malul Dunării. Plaja Gostinu, poziționată la doar 20 de kilometri distanță de orașul Giurgiu, se află la capătul satului cu același nume, străjuită de o limbă lungă și răcoroasă de pădure prin care te poți aventura în zilele toride.
Dragomir folosește numai semințe certificate ecologic. Face legumicultură bio și spune că nu-și permite să încurce borcanele și nici să păcălească așteptările clienților lui. Firma lui a primit „binecuvântarea” Ecocert, una dintre cele mai mari organizații de certificare ecologică din lume.
„Cheltuielile sunt mari. Eu nu pot să iau decât semințe certificate, care costă și de 15 ori mai mult ca semințele din legumicultura convențională. Absolut tot ceea ce fac implică analize și respectarea legilor în vigoare. La mine nu iese niciun fir de marfă fără factură sau bon fiscal. Unii oameni sunt șocați când, la livrările la domiciliu, merg cu bonul fiscal în mână.”
„Când am revenit în România, am mai lucrat o perioadă ca bucătar. N-aveai materie primă. O farfurie, dacă vrei s-o scoți adevărată, trebuie să ai materie primă adevărată. Iar majoritatea patronilor dau decizia de cumpărare a materiei prime doar din considerente legate de «asta-i prea scump, hai să căutăm ceva ieftin».” (Lucian Dragomir)
Rețete cu dovlecei marinați, recomandate de Lucian Dragomir
Creveți provensali
Pentru 200 de grame de dovlecei marinați
Se călește aproximativ o jumătate de ceapă fin tocată. Când aceasta devine cristalină se adaugă 200 de grame de creveți decorticați, stinși cu un strop de vin alb demisec, după care se adaugă dovleceii marinați, lăsând să fiarbă împreună 1-2 minute. Se garnisește cu busuioc proaspăt.
Paste siciliene
Se fierb 150 de grame de paste (recomandăm pennele)
Într-o tigaie se încing 20 de mililitri de ulei de măsline, împreună cu o jumătate de ceapă fin tocată. Când aceasta devine lucioasă, se adaugă un cățel de usturoi zdrobit, 5-6 măsline fără sâmburi, 3-4 bucăți file anșoa marinate și dovleceii marinați. Se garnisește cu pătrunjel verde fin tocat.
Piept de pui mediteraneean
Se tranșează 200 de grame de piept de pui în fâșii înguste de 1,5-2 centimetri și lungime de 5-6 centimetri, se înăbușă la foc mic în 20 de mililitri de ulei de măsline și 50 de mililitri de vin alb demidulce. Când acestea sunt pătrunse, se adaugă dovleceii marinați. Se garnisește cu oregano și cu busuioc.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this




