"Am lucrat pentru unii dintre cei mai mari otrăvitori ai populației României. Acum îmi echilibrez karma"

Valentin Șchiopu

Redactor

Când a fost diagnosticat cu „două boli nasoale”, în urmă cu 10 ani, Lucian Dragomir a fost sfătuit de medici să-și schimbe complet stilul de viață.

Sindromul Cluster Headache, cu niște migrene îngrozitoare, și sindromul Ekbom, cel al picioarelor neliniștite și al insomniilor severe, l-au obligat să renunțe la munca în bucătărie și să se retragă la țară, lângă Brașov, la Sânpetru.

„Până atunci, viața mea arătase în felul următor: am lucrat pentru unii dintre cei mai mari otrăvitori ai populației din România, Ifantis, Caroli, L’Oreal. 10 ani de multinaționale. Apoi, am fost pentru multă vreme bucătar, în Brașov, în Germania, Cipru, Olanda, Elveția…

Medicii mi-au transmis că nu mai pot continua așa și mi-au recomandat activitatea în aer liber. Așa că am decis să-mi echilibrez karma și să produc mâncare sănătoasă.”

Convins că afecțiunile de care suferă au legătură și cu alimentația, Lucian a căutat să-și producă propria mâncare, „una curată”. Astfel, managerul de vânzări, bucătarul îi lăsau loc „țăranului responsabil”, cum îi place să se prezinte acum, la 43 de ani.

Și-a desțelenit grădina, a început timid, „ca tot omul”, cu trei fire de roșii. Apoi, și-a construit primul solar, o improvizație în care reușea să intre doar târându-se pe burtă.

A ajuns să producă într-atâta încât depășea cu mult nevoile familiei lui. Ca să nu i se strice tomatele, își chema cunoscuții să vină să le culeagă. Palmele lui s-au acoperit încet cu bătături.

„Acum pot bate cuie cu ele. Vă dați seama, tocmai eu, care în trecut apelasem la tratamente de manichiură. Cravata era nelipsită atunci, acum aș găsi cu greutate haine ca să pot participa la un eveniment.

În urmă cu zece ani nu aveam nicio treabă. Eram un orășean get-beget, cu șase generații înmormântate în cimitirul din Scheii Brașovului. Adică bunicii mei locuiau la două stații de autobuz de centrul orașului. Prima vacă am «muls-o» la 8 ani pentru că atunci îmi luase mama un atlas zoologic.”

Lucian, la legat de roșii în ferma lui. Foto: platferma.ro

Într-o zi, cineva i-a spus că legumele pe care le cultivă în grădina de acasă ar trebui să ajungă la un număr mult mai mare de oameni. Lucian nu prea vedea vadul, dar și-a extins cultura într-un alt sat brașovean, Vad, acolo unde soția lui avea pământ. În 2013, ajutat și de fratele său, și-a deschis firma La Borcan.

În prezent, a ajuns să cultive ecologic în jur de 4.000 de metri pătrați, din care un sfert reprezintă cultura în spațiu protejat (solariile).

În timpul sezonului, Dragomir livrează în Brașov, de două ori pe săptămână, luni și joi, coșuri cu legume proaspete. Clienții lui îl caută pe pagina de Facebook sau pe site, unde fac comenzile.

12 soiuri de roșii (roz, galbene, negre, tigrate), vinete suple sau grase, șase soiuri de fasole, șapte de dovlecei, spanac, mazăre, verdețuri și condimente, castraveții neaoși sau exotici sau ridichile sunt câteva din legumele care fac parte din ofertă.

În plus, La Borcan comercializează și sosuri cu bază în legume coapte și sortimente de zacuscă.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce-i sperie, dar îi și provoacă pe miliardarii lumii: inteligența artificială, electrificarea, digitalizarea și sfârșitul lumii așa cum o cunoaștem

Revoluția poate fi rezumată foarte simplu: foarte curând, vom avea la dispoziție de pe telefoanele noastre mobile și PC-urile noastre o inteligență artificială capabilă să facă orice, oricând, oricât, oriunde.

Dragomir folosește numai semințe certificate ecologic. Face legumicultură bio și spune că nu-și permite să încurce borcanele și nici să păcălească așteptările clienților lui. Firma lui a primit „binecuvântarea” Ecocert, una dintre cele mai mari organizații de certificare ecologică din lume.

„Cheltuielile sunt mari. Eu nu pot să iau decât semințe certificate, care costă și de 15 ori mai mult ca semințele din legumicultura convențională. Absolut tot ceea ce fac implică analize și respectarea legilor în vigoare. La mine nu iese niciun fir de marfă fără factură sau bon fiscal. Unii oameni sunt șocați când, la livrările la domiciliu, merg cu bonul fiscal în mână.”

„Când am revenit în România, am mai lucrat o perioadă ca bucătar. N-aveai materie primă. O farfurie, dacă vrei s-o scoți adevărată, trebuie să ai materie primă adevărată. Iar majoritatea patronilor dau decizia de cumpărare a materiei prime doar din considerente legate de «asta-i prea scump, hai să căutăm ceva ieftin».” (Lucian Dragomir)

Rețete cu dovlecei marinați, recomandate de Lucian Dragomir

Creveți provensali

Pentru 200 de grame de dovlecei marinați

Se călește aproximativ o jumătate de ceapă fin tocată. Când aceasta devine cristalină se adaugă 200 de grame de creveți decorticați, stinși cu un strop de vin alb demisec, după care se adaugă dovleceii marinați, lăsând să fiarbă împreună 1-2 minute. Se garnisește cu busuioc proaspăt.

Paste siciliene

Se fierb 150 de grame de paste (recomandăm pennele)

Într-o tigaie se încing 20 de mililitri de ulei de măsline, împreună cu o jumătate de ceapă fin tocată. Când aceasta devine lucioasă, se adaugă un cățel de usturoi zdrobit, 5-6 măsline fără sâmburi, 3-4 bucăți file anșoa marinate și dovleceii marinați. Se garnisește cu pătrunjel verde fin tocat.

Piept de pui mediteraneean

Se tranșează 200 de grame de piept de pui în fâșii înguste de 1,5-2 centimetri și lungime de 5-6 centimetri, se înăbușă la foc mic în 20 de mililitri de ulei de măsline și 50 de mililitri de vin alb demidulce. Când acestea sunt pătrunse, se adaugă dovleceii marinați. Se garnisește cu oregano și cu busuioc.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€