Am întrebat ministerele câte conferinţe de presă au făcut în 2017. Altă întrebare!

Codruţa Simina

Redactor

Intenția guvernului Grindeanu de a modifica Legea 544/2001, a liberului acces la informațiile publice, ne-a dat ideea de a verifica dacă miniștrii au respectat una dintre cele mai simple prevederi ale acestei Legi esențiale: conferințele de presă.

Mai precis, am vrut să aflăm dacă Guvernul a aplicat, în această jumătate de an, articolul 17 al Legii 544/2001, care are următorul conținut:

(1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.
(2) În cadrul conferinţelor de presă, autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public.

Cum intenționează reporterul să folosească informațiile

În 14 iunie, am transmis ministerelor, prin e-mail, o cerere în care am solicitat să ni se transmită:

În aceeași zi, ar fi trebuit să primim, din oficiu, un reply în care birourile de presă ale ministerelor să ne transmită numărul de înregistrare al cererii transmise.

Aceasta este una dintre normele de comunicare impuse în vara anului trecut de fostul ministru al Consultării Publice, Violeta Alexandru.

Doar 8 ministere, din totalul de 26, au dat reply în aceeași zi: Apărare Națională, Agricultură, Muncă, Energie, Ape și Păduri, Cercetare și Inovare, Turism și Afaceri Europene.

Culmea este că Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social − care a modificat normele de aplicare a Legii 544, în sensul obligației de a transmite automat număr de înregistrare pentru solicitările prin e-mail − nu respectă, odată trecut sub alt șef, reglementările pe care le-a propus într-un mandat anterior.

(De altfel, pe site-ul Ministerului condus de Gabriel Petrea, cele mai recente imagini de la o conferinţă de presă datează din decembrie 2016, când Violeta Alexandru şi-a făcut bilanţul la final de mandat.)

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Un alt exemplu de „comunicare” ni l-a dat Ministerul Dezvoltării, care ne-a înregistrat cererea abia a doua zi, în 15 iunie, după un telefon din partea reporterului PressOne.

Pe site-ul Ministerului Energiei, cea mai recentă galerie foto ni-l arată pe ministrul Victor Grigorescu, care a făcut parte din Cabinetul Cioloş.

Mai departe, din partea ministrului Energiei, Toma Petcu, ne-a sunat un consilier de la cabinetul său, care a dorit să afle care este scopul acestei solicitări. Cu alte cuvinte, ce intenționează să facă reporterul cu informațiile, odată primite.

Biroul de Comunicare al Ministerului Delegat pentru Cercetare și Inovare a dorit să afle de ce ținem neapărat să primim număr de înregistrare, acest pas fiind considerat unul birocratic.

La Ministerul Educației, cererea noastră nici măcar nu a ajuns, din cauza unor erori de server, iar la Finanțe, niciuna dintre cele două adrese de mail afișate pe site-ul instituției pentru petiții nu este valabilă.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Externe, site-ul mae.ro a fost în revizie pentru mai multe zile.

Am așteptat, apoi, răspunsurile. Iar unele au sosit în aceeași zi.

Declarațiile din timpul vizitelor nu se pun

Ironic, cel mai ușor am comunicat cu ministerul condus de Petre Daea: în câteva ore, Biroul de Comunicare al Ministerului Agriculturii ne-a transmis lista conferințelor de presă susținute de titularul portofoliului, precum și temele abordate de acesta.

Am avut însă o altă surpriză: la Agricultură, prin termenul conferință de presă se înțelege acea ieșire publică în care oficialul face declarații pe temele alese de el.

Astfel, Petre Daea a susținut opt conferințe de presă în acest an, majoritatea în afara Capitalei. De pildă, în 15 martie ministrul Daea s-a aflat în localitatea Colibași din județul Giurgiu, unde a vizitat solarii și a făcut declarații de presă.

O lună mai târziu, el a inaugurat sezonul de combatere a căderilor de grindină pentru 2017, ocazie cu care a susținut și o conferință de presă la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 din Focşani.

În 12 mai, a dat startul campaniei de irigat în județul Ialomița, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, iar în 15 mai i-a vizitat pe producătorii de tomate din Cilieni, județul Olt.

12 mai. Însoţit de Liviu Dragnea, ministrul Petre Daea dă startul campaniei de irigat pentru 2017 la amenajarea Pietroiu-Ştefan cel Mare din Ialomiţa. Foto: madr.ro

Niciunul dintre aceste evenimente nu respectă însă articolul 17 din Legea 544/2001 – care prevede limpede conferințe de presă periodice, în care jurnaliștii să poată întreba cu privire la orice informații de interes public.

Vine presa, e conferinţă

În aceeași zi cu mesajul de la Agricultură, am primit și răspunsul de la Ministerul Turismului, care aduce o interpretare unică a Legii.

Ştiaţi că el e ministrul Turismului?

„Dat fiind faptul că Ministerul Turismului este instituție nou-înființată, iar programele și proiectele asumate prin Programul de Guvernare 2017-2020 sunt în procedură de lucru internă sau inter-instituțională (după caz) cu termene limită clar stabilite, până la acest moment nu s-a considerat oportună organizarea unor conferințe de presă, ținând cont de faptul că legea recomandă și nu obligă la o anumită frecvență a acestora”, se spune în răspunsul oficial primit de la Ministerul Turismului.

Deşi este unul dintre ministerele cu potenţial uriaş de comunicare, pe site-ul oficial nu există nici o galerie de fotografii. Nici măcar cu peisaje din România, darmite cu activitatea ministrului titular.

În următoarele zile, ne-au parvenit răspunsuri și de la alte ministere. Tot cu niște conferințe în teritoriu se laudă și ministrul Dezvoltării, Shevil Shhaideh: două în Valea Jiului și una în Dâmbovița.

Ministerul Apărării Naționale a trecut la capitolul „conferințe de presă” cam orice eveniment la care presa a avut acces.

Astfel, „40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”, prezentarea lotului care va reprezenta România la jocurile Invictus din Canada și sărbătorirea a 70 de ani de la înființarea Clubului Sportiv al Armatei Steaua București sunt prezentate de Biroul de Comunicare drept tot atâtea conferințe de presă în care, chipurile, ministrul Gabriel Leș ar fi oferit informații de interes public.

28 aprilie. Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, participă la prezentarea videoclipului „Un om mai bun” – varianta Invictus, realizat cu sprijinul trupei Proconsul. Foto: mapn.ro

Una Vulpescu, una Vasilescu

Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, Gabriel Petrea, cel care ne asigura recent că dorește facilitarea accesului la informațiile publice, a susținut trei conferințe de presă în primele 6 luni ale anului: una la Botoșani, una la Iași și una în municipiul Roman.

Ministerul Afacerilor Interne ne-a transmis că în primele 6 luni a organizat 11 conferințe de presă și că, pentru detalii, să accesăm site-ul instituției.

Mai departe: de când e ministru al Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu a organizat o conferință de presă, în cadrul căreia a prezentat bugetul Ministerului și stadiul introducerii mărțișorului în patrimoniul UNESCO.

Tot o conferință a susținut și Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, atunci când a preluat mandatul de la Dragoș Pîslaru.

„Ulterior, ministrul Lia Olguța Vasilescu a comunicat frecvent cu reprezentanții mass-media, dând declarații referitoare la Legea Salarizării atât în cadrul MMJS, cât și la Parlament sau emisiuni TV.

Precizăm că ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, a dat declarații reprezentanților mass-media ori de câte ori a fost nevoie, cu promptitudine, după fiecare subiect important, astfel încât organizarea unei conferințe de presă ar fi fost tardivă”, se spune în răspunsul oficial de la Ministerul Muncii.

Concentrarea pe Facebook

Ministrul delegat pentru Cercetare și Inovare, Șerban Valeca, nu a susținut nicio conferință de presă în timpul mandatului său de aproape 6 luni.

„Activitatea MCI a fost reflectată prin cele 22 de comunicate de presă însoțite de poze sugestive din cadrul evenimentelor, postate pe pagina instituțională, precum și prin postarea continuă la secțiunile Noutăți, Evenimente, Actualitate științifică și Actualitate europeană. Conferințe de presă nu au fost organizate în cursul anului 2017″, ni s-a răspuns de la Ministerul Cercetării.

Nici ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, nu a organizat, în 2017, vreo conferință de presă. Justificarea oficială pe care am primit-o este că eforturile de comunicare s-au concentrat pe utilizarea noilor tehnologii și… pe pagina de Facebook a instituției.

Unele ministere contactate, precum Justiție sau Transporturi, nu au răspuns în niciun fel solicitărilor PressOne.

Concluzia e simplă: timp de 6 luni, niciunul dintre ministerele României nu a respectat prevederile articolului 17 din Legea 544.

Legea 544. Din nou

În octombrie 2001, când a fost promulgată, Legea 544 – a liberului acces la informațiile de interes public, era una dintre cele mai moderne din Europa. Singurul ei dezavantaj a fost întotdeauna că nu prevede sancțiuni serioase.

Cu alte cuvinte, legea asigură un cadru generos pentru cei care solicită informații ministerelor, primăriilor, consiliilor județene și altor instituții publice, însă nu-i responsabilizează în niciun fel pe funcționarii acestora.

În ceea ce privește articolul 17, am recurs și la Dicționarul Explicativ al Limbii Române, pentru a lămuri semnificația termenului periodic.

PERIÓDIC, -Ă, periodici, -ce, adj. 1. Care revine, care se repetă (regulat) după anumite intervale de timp (egale); care constă în parcurgerea repetată a aceleiași succesiuni de stări (în intervale de timp egale).

Așadar, potrivit articolului 17, toate ministerele au obligația de a organiza conferințe de presă periodic – adică repetate regulat. Iar legea vine de le ajută: „de regulă o dată pe lună”.

La aceste conferințe de presă, autoritățile sunt obligate să răspundă la toate întrebările jurnaliștilor, indiferent de subiect, fără a pretexta că întrebările primite „nu fac obiectul conferinței de presă”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€