Alegeri 2024. Cum racolează oameni „pentru o nouă revoluție culturală” partidul conspiraționist care a lansat-o pe Diana Șoșoacă

535. 831 de cetățeni români au votat cu extremismul propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile din 2020. După rezultate modeste la localele de atunci, care au pregătit însă terenul pentru alegerile parlamentare, AUR a luat prin surprindere întreaga clasă politică, analiștii și societatea și a trimis în Parlament 33 de deputați și 14 senatori, printre care și Diana Șoșoacă. 

Trei ani mai târziu, AUR a ajuns la peste 19% din intențiile de vot ale românilor, iar Diana Șoșoacă (plecată între timp din alianță) cere ca România să invadeze Ucraina și să anexeze prin lege teritoriile din vechiul regat.

Extremismul nu doarme și nu obosește de la război și pandemie, ba din contră. PressOne relatează cum decurge procesul de recrutare în partidul Neamul Românesc, de unde s-au lansat cinci parlamentari AUR. Formațiunea de extremă dreapta pregătește acum lansarea unei noi alianțe „suveraniste”, care ar urma să participe la alegeri și să facă concurență celor de la AUR, cu o agendă și mai radicală. 

Reporterul PressOne a discutat cu membrii partidului în calitate de cetățean care se documentează. Citatele din textul de mai jos sunt redate fidel și au rolul de a informa corect și în interes public. 

Românii sunt, potrivit ultimelor sondaje, cei mai eurosceptici cetățeni din Uniunea Europeană. Printre ei este și Cosmin Vătafu, un președinte de filială de partid care s-a pus, la cei 40 și ceva de ani ai săi, în slujba poporului. 

După prânz, ia o pauză de la manifeste, programe și strategii politice și împarte o pizza cu ciuperci, șuncă și măsline negre cu trei colegi. Prânzul se petrece la sediul Partidului Neamul Românesc, aflat chiar în inima Capitalei și în spatele unei uși pe care scrie:

Partidul e fondat de fostul parlamentar Ninel Peia, dat afară din PSD pentru că a susținut în 2016 că vaccinurile i-au îmbolnăvit pe copiii din județul Argeș și propune o retorică extremistă, influențată de teorii ale conspirației, ortodoxism și dacomanie. Neamul Românesc se declară astfel „pui de daci”, „apărătorii ortodoxiei”, gata să facă față unei „noi ordini mondiale”, care s-ar pregăti „de vreo 300 de ani încoace.”

Vrem să luptăm în continuare împotriva dezinformării și a știrilor false. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Și după ce i-au propulsat în Parlament, alături de AUR, pe Diana Șoșoacă sau Francisc Tobă, cei de la Partidul Neamul Românesc se pregătesc să lanseze în curând un așa-numit „Bloc Suveranist din România.” Acțiunile suveraniștilor și vizibilitatea lor ar urma să crească din toamnă, pe măsură ce se apropie alegerile din 2024.

Deocamdată, Partidul Neamul Românesc recrutează și lucrează la strategie. O face la bulevard, în centrul Bucureștiului, într-un sediu marcat cu un banner vizibil de la distanță.

Un partid de „aproape 30 de mii de membri”

După ce termină de mâncat, Cosmin Vătafu, președintele filialei București a partidului Neamul Românesc, își trage mai aproape o scrumieră deja plină cu mucuri, își aprinde o țigară și cere o cafea. I-o aduce unul din cei trei colegi, care-și fac de treabă prin jurul lui. Partidul ocupă o jumătate de etaj 1, într-o clădire poziționată pe Bulevardul Magheru, în curs de reabilitare. Drumul spre sediu e marcat de la parter, cu săgeți roșii. 

Nu e prea dornic să intre în cifre de la început. „Sondajele sunt așa cum sunt: cine plătește e în sondaj, cine plătește mai mult are procent mai mare”, spune, cu referire inclusiv la AUR. 

Chiar, cu ce diferă oferta politică față de AUR? întreb. „Diferențele sunt extrem de mari. Partidul Neamul Românesc, cum îi spune și titulatura, este al neamului românesc. E esența. Și e pentru neamul românesc”, mă lămurește Cosmin Vătafu. 

Susține că la nivel național formațiunea ar avea „aproape 30.000 de membri”, iar la București ar fi cam 2.600. Partidul Neamul Românesc s-a înființat în 2018 și a participat în trei județe la alegerile locale din 2020. Atunci, partidul a testat apele în Constanța, Bacău și Sibiu. „Să vedem senzația.”

„În toate localitățile în care s-a candidat avem consilieri. În unele locuri și viceprimari. Am avut localități în care au venit tineri de 19 ani, numai că nu puteau candida, n-aveau vârsta legală (n.r. 23 de ani).”

Șeful filialei București mă informează că la Năvodari sunt patru consilieri locali din Neamul Românesc. Cei din încăpere fac apoi un efort colectiv să enumere din localitățile dobrogene unde partidul are oameni. 

„Valuuul luui Traian”, spune, lungit cel mai tânăr membru al Partidului Neamul Românesc prezent în sediu într-o zi de joi ploioasă, după prânz. Ultimul nume scapă însă tuturor. După câteva secunde de liniște, o voce salvatoare spune, ușor tremurat de emoție, aproape ca pe o poezie: 

„Ovidiu.
Parcă,
Ovidiu.”

Pe subiectul Constanța, județ cu care partidul se mândrește și prin care se promovează, mai primesc „un story”, dar și o lecție „de a învăța o parte din politică, ca să înțeleg lucrurile”. Convenim rapid că toată lumea se dă în România cunoscătoare în ale politicii. 

„HA-BAR-N-AU! Da?” se revoltă Cosmin Vătafu. 

Lecția politică e despre importanța voturilor de la Consiliile Județene. Și are un twist: „La Constanța, AUR a luat 5.500 de voturi la Consiliul Județean, Neamul Românesc a luat 5.000 de voturi. Dacă cele două partide erau împreună, că acolo s-a ajuns, la un protocol de alianță pentru parlamentare, obțineau trei consilieri județeni și poate chiar un vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. Pentru asta au venit ei călare pe noi să facem Alianță.”

Trădarea celor cinci parlamentari care au rămas la AUR 

Despre trecutul comun cu AUR, Cosmin Vătafu vorbește cu un amestec de regret cu furie. Mai ales că, istoric vorbind, evenimentele de după semnarea protocolului de alianță i-au cam lăsat pe cei de la Neamul Românesc cu buza umflată, ca în orice joc politic. 

De teamă că nu vor face pragul de 7% impus de lege alianțelor politice, au stabilit că vor candida la alegerile parlamentare din 2020 pe listele celor de la AUR. „Iar cei care vor ieși parlamentari de la noi să revină, după alegeri, înapoi la partid.” 

„Ți-i dau ca nume, ca să înțelegi: Diana Șoșoacă, Mircea Chelaru, Sorin Muncaciu (n.r. inițiatorul unei dezbateri recente a medicilor conspiraționiști care a durat 7 ore și a avut loc chiar în Parlament, după cum a relatat PressOne), Feodorov și Tobă (n.r. Francisc Tobă, asociat cu reprimarea sângeroasă a Revoluției din 1989).”

Numai că cei cinci parlamentari AUR cu originea în Neamul Românesc au uitat să revină acasă.

„În data de 30 decembrie aveau toți adeziunile făcute să revină la partid. Niciunul n-a mai venit. Toți au trădat și au rămas la AUR.”

Și aici e însă o lecție de învățat, pe care Cosmin Vătafu o spune apăsat: „calitatea oamenilor.”

„Doamnei Șoșoacă i s-a umflat capul de mare lider național, n-a mai înțeles nimic. S-a apucat să-și facă ea partid, nu va ajunge nicăieri”, e sigur Vătafu. 

Obiectivele electorale ale Blocului Suveranist 

De la rezultate în teritoriu și trădări, discuția ajunge la origini, adică la Ninel Peia, fondator și președinte pe țară al Neamului Românesc. „Ninel Peia e un fost PSD-ist, dar asta este. În momentul în care s-a opus sistemului, Liviu Dragnea l-a dat afară din partid.” 

„Peia și-a asumat să facă acest partid. Știi cum e: mi-aș dori și eu să fie 90-60-90, frumoasă, arătoasă, lăptoasă, devreme acasă. N-avem. Asta avem la momentul ăsta”, afirmă președintele filialei București. 

Crede ferm în zicală românească „te faci frate și cu dracu’ până treci puntea” și ajunge, iar, la AUR și parlamentarii săi, pe care îi consideră „incapacitați”. 

„Dobitoci, ca să spun pe românește. S-au izolat.”

Scenariul cu AUR ar urma să fie evitat la viitoarele alegeri, pentru că zece formațiuni extremiste – pornite declarativ inclusiv împotriva lui George Simion – lucrează să lanseze o nouă alianță. „Dragul meu, la momentul ăsta noi deja avem o Alianță de zece partide stabilită, care se numește Blocul Suveranist Român. În curând o s-o lansăm și o să-i dăm drumul la apă. Se lucrează la proiect de țară, se lucrează la toate elementele, pe departamente.”

Blocul Suveranist, adaugă Cosmin Vătafu, ar urma să participe la toate alegerile din 2024. O prioritate sunt însă europarlamentarele, unde interesul e mai scăzut și unde nu e există pragul de 7% impus alianțelor politice. 

„Acolo vezi decât chestii departamentale. N-o să pun aici pe tablă lucruri care țin de strategii”, îmi arată președintele filialei București spre o tablă. Cosmin Vătafu prezintă și un calcul politic strategic pe care viitorul bloc suveranist și-l face: „fiecare își aduce oamenii lui în zona unde stă tare, fiecare își va asuma o anumită zonă.” 

AUR nu face parte din blocul suveranist pus la cale de zece partide extremiste mici, dar „never say never”. 

„E posibil ca la un anumit moment, mai ales că suntem pe aceeași linie, pe același trotuar, să avem discuții și negocieri și o variantă și cu ei. Dar nu pot să o spun la momentul ăsta. Lucrurile în politică se schimbă de la minut la minut”, spune Cosmin Vătafu. 

„De la două ore la două ore”, intervine colegul din dreapta, pe care îl cheamă Călin (n.r. Emil Călin).

„Instant. Pot lua o întorsătură invers, da?”, se repliază șeful filialei București. 

Recrutare și organizare în Partidul Neamului Românesc 

Partidul Neamul Românesc pregătește un proiect de țară în zece puncte de bază. Ar urma să fie făcut public tocmai atunci când se va lansa și Blocul Suveranist Român, spune președintele Vătafu. 

„Se lucrează la aceste elemente, numai că nu pot să-ți dau din casă, din bucătărie. Poate când vei fi omul nostru de încredere.”

Mi se spune că fiecare membru nou poate ajuta partidul cu abilitățile și competențele pe care le are. Înscrierea în partid, mi se explică, e „un pic mai altfel, înspre tehnocrată.” Cererile de înscriere online sunt dublate de o adeziune completată la partid. Adeziunea e aprobată de Biroul Executiv sau de președintele acestui for intern și trebuie însoțită obligatoriu de un CV și o copie după cartea de identitate. 

Odată constituit, Blocul Suveranist ar urma să organizeze oamenii pe compartimente: IT, Marketing, Comunicare etc. și să-i pregătească pentru „legislativ” și „executiv”, respectiv pentru posibile viitoare poziții în Parlament și Guvernul României. 

„Testul provident va veni în momentul când vei intra într-un departament. Nu vorbim de funcții, că hârtii vă dau la toți, da? Știi cum e: recunoașterea înseamnă mediul în care lucrezi. Dacă oamenii ăia te recunosc ca lider, înseamnă că ești lider. Dacă nu, îți vezi locul acolo unde ești.”

Primesc asigurări că „a ști să vorbești cu oamenii” este foarte important și că asta e o calitate care se caută în partid. Ar urma să învăț politica din mers, „văzând și făcând.” Domnul Călin se simte inspirat: „Ce e aia politică? E curvia masculină ridicată la rang de artă.”

„Primul lucru: trebuie să-mi educ soldații ca să pot să merg pe stradă”, completează Vătafu. În ultimii doi ani, numai în Capitală au fost organizate peste 70 de acțiuni de către Partidul Neamul Românesc. 

„Nu vreau să ajung pe stradă și să văd că unul ridică bocancul, că unuia îi cade arma de pe umăr sau că ridică steagul aiurea”, punctează șeful de la București. 

În partid ar fi mulți membri cu vârstă între 30 și 40 de ani, care însă nu pot veni constant la sediu, pentru că au și „de muncă”. Înainte se făceau și ședințe online, dar partidul a renunțat la acest obicei, pentru că „vin și încep să-mi filmeze, să dea mai departe în presă. Păi, băi, fraților, voi ce faceți aici? Spargeți jucăria înainte de a începe cu adevărat?!” 

„Confidențialitate până facem lansarea oficială. Nu dăm așa, de nebuni, din casă. De ce crezi că pregătesc de un an de zile echipa de online? Se lucrează masiv la asta. Trebuie să vorbim aceeași vorbă, să avem aceleași target-uri, aceleași criterii. Nu să avem situații cum am avut la PER (n.r. Partidul Ecologist Român). Unul zicea România Sănătoasă, altul zicea Viața Sănătoasă. Unul pe verde deschis, altul pe verde închis.”

În echipa de online care ar urma să facă partidul tot mai vizibil sunt acum „oameni buni, meserie”, mi se comunică. 

Luna septembrie, momentul „de ieșit la rampă”

Timpul pe care un potențial membru nou îl alocă partidului ține de el și de „cât vrea să facă pentru țară”. Cosmin Vătafu insistă că vine din domeniul IT, o spune de mai multe ori. S-ar fi ocupat cu „import distribuție service, pe partea de IT”, dar ar fi avut afaceri și în construcții sau o firmă de brokeraj credite. Vătafu vorbește multe și despre „implicare”, cuvânt pe care alege să-l despartă mereu în silabe.

Partidul e supărat că i se pune eticheta de „extremist”. Susține că de fapt promovează „un naționalism clasic, dat „de fundament”, rezumat în dragostea pentru familie (n.r. tradițională), pământul dacic și țară.

„Lumea mă întreabă de ce nu ies în față. Nu mă uzez la momentul ăsta. Cunosc foarte bine elementele politice și tot ce înseamnă strategii, marketing etc. Plus partea tehnică. Am stat în spate destul de mult. Nu e momentul. Momentul e de la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, când va trebui să fiu în rampă. Gradual. O să vezi.”

Președintele filialei București a partidului Neamul Românesc pretinde că a înțeles tainele politicii mari, mai ales că l-au ajutat și ultimii doi ani, în care a pus filiala centrală pe picioare, de la zero. Până și plăcuțele de pe uși, spune. Îl întreb cum va face să iasă, totuși, la rampă, din moment ce „toată presa e vândută”, așa cum susțin chiar membrii partidului.

„Există relații de prietenie, ca peste tot. Relațiile de prietenie înseamnă și Antena 3, la o anumită emisiune. N-o să fiu toată ziua în gura presei acolo, grămadă cu toți șacalii. Decât de două trei ori. Suficient. Și există online-ul, care înseamnă promovarea masivă și unde ne organizăm.”

Cosmin Vătafu expune o strategie care include și acțiuni culturale, făcute prin Fundația Neamul Românesc, însă „în parteneriat, bineînțeles, cu partidul”. Îmi dă exemple de artiști tineri și personalități care și-ar fi manifestat intenția de a sprijini cauza. 

„Chiar dacă unele persoane nu vor intra în ecuația politică a partidului, în cadrul unei Fundații vin. Ca să-și poată face și proiectele, da?”

Obiectivul partidului: O revoluție culturală 

„Când faci politică, trebuie să pleci de la un singur element: politica ne decide soarta. S-a încercat de multe ori să ni se pună patalamaua de extremiști. Căcaturi.”

Pentru Cosmin Vătafu și ai lui nu contează denumirile, că se cheamă Neamul Românesc, Blocul Suveranist sau altfel. „E important să accedem acolo.” Îl întreb pentru ce pot lucra suveraniștii împreună, cam care ar fi, în mare, obiectivul. 

„Știți foarte bine că cele mai mari revoluții care s-au petrecut în decursul istoriei au fost revoluțiile culturale. La momentul ăsta, cea mai mare dezamăgire care există în populație este creată de imaginea noastră de români, mâncători de lebede, hoți de buzunare, traficanți de carne vie.”

În încăpere se așterne un of de resemnare. Mă gândesc pentru o secundă la Gică Hagi, (nu mi-e foarte clar de ce tocmai el). Politicienii de la Neamul Românesc vorbesc despre olimpicii la matematică și despre cum „România domină și acum concursurile internaționale.”

„Pe toate specialitățile. Inventică, birotică, dracu, lacu. Tot. Și IT!”

Întreb dacă aceasta este revoluția culturală pe care o propune Neamul Românesc. „Nu neapărat. Este unul dintre elementele care fac parte din a reabilita încrederea în sine a acestui popor. Avem mult de lucrat și pe educație, pe programa școlară. Toate sunt în lucru.”

Primul pas: să încurce calculele politice în 2024

„Ținta pentru Blocul Suveranist este 2028”, spune, într-un final, Cosmin Vătafu. Oricât de poleită ar fi oferta politică pentru potențialii noi membri, așteptările sunt, în realitate, calibrate strategic. În 2028, curentul suveranist ar urma, în așteptările inițiatorilor, să se consolideze în jurul Blocului care va fi lansat, „într-un procent mare”. Până atunci, în 2024, suveraniștii își propun să încurce calculele, pe cât posibil. 

„Trebuie să înțelegeți toți următorul lucru: până în momentul în care nu suntem la masă nu putem schimba nimic. Nu contează câți. Mă, și doi dacă sunt, ei pot să încurce foarte tare lucrurile. La masa puterii: putere locală, parlamentară sau centrală, care înseamnă guvern.”

Pentru Neamul Românesc, AUR nu va mai reprezenta în viitor un pericol, mai ales pentru că, sunt de părere suveraniștii competitori, „AUR nu va ajunge niciodată la guvernare.” 

De ce? „Pentru că s-au autoizolat și pentru că acolo este o dictatură internă, a fraților Lulea” (n.r. doi oameni de afaceri fondatori, bănuiți însă de legături și cu Ninel Peia).

Pentru această formațiune politică de extremă dreapta, competitorii anti-sistem, USR și AUR, sunt structuri artificiale. „USR este un partid al sistemului, creat de niște băieți. Nu intrăm acum în detalii.”

În spatele meu, pe un perete, sunt notate pe tablă departamentele după care ar urma să funcționeze Blocul Suveranist: „IT, Comunicare, Marketing, Fapte, nu Vorbe!”. Înainte de asta, cu un verde șters, se vede încă scris „Grupul de la Monte Carlo.” Este, pentru cei ce au scris pe tablă, o ocultă a unor afaceriști români cu proprietăți la Monaco, care l-ar avea printre lideri pe Florian Coldea (n.r. fostul director adjunct al SRI, implicat în mai multe dezvăluiri de presă). 

Emil Călin intervine și explică „USR și AUR sunt același lucru. Au fost creați de Grupul Monaco. Coldea a fost în spate. Ca o jucărie și pentru a contracara și aspira ce rămăsese pe piață din naționaliștii lui Corneliu Vadim Tudor. El a murit și a pierit România Mare.”

Mi se recomandă un site obscur, de unde aș putea să-mi iau anumite informații și unde scrie și semnează un general în rezervă care e și membru de partid (n.r. PressOne a relatat AICI despre tracțiunea pe care o are curentul suveranist la foste cadre din Armata Română). 

Un alt general propune un blog. Pot găsi informații și acolo. Despre generalii în rezervă din partid liderul filialei București spune că sunt printre „oamenii de nivel foarte înalt”. Printre ei și „fostul decan al Academiei de Informații” (n.r. generalul Nicolae Rotaru). „O somitate”, mi se spune. 

Consiprațiile în care crede partidul Neamul Românesc

Pandemia de Covid-19 a fost „un fake flag” (sic!) și un experiment pe oameni, cred membrii partidului Neamul Românesc. Ei simt acum că e o temă „care a fost prea mult punctată.”

Și conspiraționiștii sunt însă frustrați că „9 milioane de români au devenit specialiști în război. Acum, că înainte erau pe pandemie”, spune domnul Călin, care se simte în sfârșit suficient de în siguranță cât să facă o dezvăluire:

„Eu am condus peste 10 ani un departament pentru divizia externă clandestină a lu CIA. Sunt dispus să învăț pe cineva cum să contracareze propaganda presei cumpărate.”

Intrăm în subiectul războiului din Ucraina și al Canalului Bâstroe, „o șmecherie hoață”. E la zi pe subiectul dronei americane doborâte deasupra Mării Negre de Federația Rusă. Rușii sunt văzuți ca o forță militară despre care presa vândută și „soroșistă” refuză să scrie. 

„Rușii sunt deja la a doua generație de drone. Supersonice, fără piloți la bord. Deci totul e o manipulare și o deformare. Rușii s-au distrat și le-au arătat americanilor că le dărâmă drona, dacă vor, fără să tragă un foc de armă. În presă se minte.”

De data aceasta intervine Cosmin Vătafu, președintele filialei București. Spune că România e concurenta Europei, dar că amândouă sunt ținute „într-o buclă de dezinformare și într-o închisoare.”

„Keep them to the loop, keep them to the dark. Ține-i în buclă, ține-i în întuneric”. Amândoi cred că americanii au interese mari. Nu numai că ar intenționa să facă o bază militară în Delta Dunării: „baza este deja începută”. Nu mi se poate însă spune unde anume. „În Deltă.” 

Sunt și informații pe care nu le pot găsi decât dacă îmi dă domnul Călin forward pe WhatsApp, din grupurile suveraniștilor români. „Sunt informații pe care le aflu la maxim două ore după ce se întâmplă, oriunde pe Terra. Televiziunile le dau la 4-5 zile. Dreptul ăsta îl poți câștiga dacă vii membru.” 

„Muci cu fasole”

După aproape o oră de lecții politice și teorii ale conspirației, spre final, prezentarea ofertei politice a partidului Neamul Românesc capătă accente ideologice tot mai puternice. Cosmin Vătafu descrie valul pe care partidul ultranaționalist încearcă să se cațere, așa cum e el văzut dinspre suveraniști: 

„E clar că vorbim de o nouă Ordine Mondială. Pregătită de vreo 300 de ani, nu de acum. S-au încercat forțări, prin PLANdemie, prin acest război din Ucraina, prin alte elemente” (n.r. „elemente” –  substantiv  pe care Cosmin Vătafu îl folosește la fiecare idee pe care încearcă să o expună).

Dar pentru că „America se duce în cap”, toate planurile globaliștilor s-ar fi dezumflat, iar „lumea s-a trezit”. Cum? Prin BRICS, cred cei din partid. BRICS este o alianță economică din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, „susținută însă de multe alte state.” Pe telefonul domnului Cătălin apare un print-screen cu harta BRICS, comparată ca dimensiuni cu grupul euro-atlantic.

„Muci cu fasole. Sunt mari doar Canada și Australia, două pușcării. Restul lumii de 5 miliarde jumate s-au unit în BRICS. ”

Sunt asigurat că partidul mi-ar putea oferi și niște cursuri.

„În primul rând mă interesează să formez tinerii de la 14 ani în sus. Primul lucru: să-i învăț cine sunt. Știi cum e vorba românească: al cui ești, mamă? Sunt al lui Gheorghe, din deal. Bunicul a luptat la cotul Donului, străbunicul la 1877, stră-stră bunicul la…și vă f…t în gură! Și sunt neam de dac!”

„Mă atestă că sunt cel mai vechi popor de pe Terra. Punct. Deocamdată voi ați învățat de la noi, că primele elemente ale Agriculturii, de acum 6.500 de ani, s-au depistat în zona Caraș. Și prima rafinărie de petrol din Lume a fost la Ploiești”, toarnă Cosmin Vătafu, care apoi mă întreabă dacă am înțeles. „Ai înțeles?” 

„Tăblițele de la Tărtăria”, adaugă Călin. 

„Și limba latină se trage din limba română”, spune membrul care face cafele. 

„Exact. Inclusiv Vaticanul a recunoscut că limba tracă e mama tuturor limbilor. Mă uitam în țările nordice și vedeam rugăciune de acum 4 mii de ani, de pe vremea vikingilor, care era aproape în română. Am putut să o citesc. Scrisă în spirală. Mi-au dat lacrimile”, mai spune Călin. 

Sfântul neam românesc

Pentru Partidul Neamul Românesc „lucrurile sunt într-o continuă dinamică”, pentru că „au fost foarte multe de făcut”. Afară se aud claxoane. 

Pe site-ul formațiunii e în desfășurare o campanie de donații, inspirată de îndemnul  „un leu pentru Ateneu”, prin care a fost promovată la 1886 colecta publică. Cu o mică adaptare: „Dă un leu pentru Neamul Tău!” 

Partidul Neamul Românesc are ca logo crucea Sfântului Andrei, „apostolul care a adus creștinătatea pe pământurile dacice, unde noi rezistăm de mii de ani”, după cum explică vicepreședintele filialei Iași. 

Într-un videoclip postat pe YouTube, el „subliniază” faptul că face parte din „unicul partid care are specificat foarte clar cuvântul Dumnezeu în statutul său.”

Mesajul se adresează „iubiților frați pentru Dumnezeu, Neam și Țară” și conține și un îndemn. „Avem datoria să mergem mai departe, să promovăm copiii noștri și să-i apărăm împotriva neo marxismului și a tuturor ideilor satanice care sunt mai mult decât nocive pentru neamul nostru sfânt românesc.”

Context. Românii, cei mai antieuropeni europeni 

Potrivit ultimelor sondaje, românii sunt cei mai sceptici cetățeni ai Uniunii Europene. După pandemie, război și asaltul unor conspirații și dezinformări de tipul celor promovate de Neamul Românesc, doar 46% dintre români mai cred că apartenența României la UE este un lucru bun. Media europeană este de 62%.

Pentru politologul Cristian Pîrvulescu, suveraniștii, adepții unui RO-Exit (n.r. ieșirea României din UE) sunt undeva la 9%. Bazinul electoral total pe care îl împart însă AUR și celelalte partide extremiste ar reprezenta, crede Cristian Pîrvulescu, în jur de o treime din electorat. De altfel, în jurul AUR gravitează deocamdată întregul curent. 

„AUR este o Alianță care a luat grupări foarte diferite, de la extrema dreaptă, legionară, ortodoxistă, la neoprotestanți și conspiraționiști de toate felurile. Au rămas unii în afară. Nu sunt mulți, dar da, ei ar putea să devină brațul întărit care să recupereze nemulțumiții de AUR și de Simion”, spune la PressOne Cristian Pîrvulescu. 

Politologul crede că partidele mari, de sistem, precum PSD și PNL sunt vinovate, pentru că nu comunică și refuză să-și educe electoratul. „Dacă ar comunica, probabil că situația nu ar risca să devină dramatică.” Pandemia, criza economică și războiul din Ucraina au ajutat aceste partide, explică Pîrvulescu. În jurul lor s-ar fi coagulat astfel un electorat frustrat. 

„Știm deja că este un electorat pregătit în campaniile din timpul pandemiei. Un electorat conspiraționist. Nu neapărat puțin informat. Sunt foarte mulți oameni frustrați, dar și oameni care au interese proprii. Oameni de afaceri din spate, pentru că cineva finanțează această mișcare. Ea este finanțată din interior de oameni care vor pur și simplu să arunce în aer eșafodajul existent, din diferite motive.”

Avertisment: „Aceste partide rezervă României un viitor de tip sârbesc, fără niciun fel de scrupul”

Cristian Pîrvulescu vede un potențial pericol pentru democrația din România, atât în 2024, cât și după alegerile din 2028. Calendarul electoral poate favoriza partidele extremiste. Alegerile europarlamentare sunt intermediare, iar interesul publicului general nu este la fel de important. Partidele mici, determinate, reușesc surpriza. 

„E ceea ce a încercat George Simion în 2019. Noi nu l-am văzut, pentru că nu a trecut de prag. Dar a reușit să-și facă foarte multe puncte de susținere în diaspora, pentru ca apoi, în 2020, să reușească.”

În analiza politologului Cristian Pîrvulescu, construcții precum Blocul Suveranist din România ar putea fi folosite, de fapt, tot în interesul AUR, pentru că ar face acest partid să pară frecventabil și chiar moderat, în comparația cu Neamul Românesc, de exemplu.

 „Am văzut strategia asta în Italia, Belgia și Franța, unde mișcările radicale, de extremă dreapta, încearcă să devină moderate. Este însă o înșelătorie: ele rămân ce au fost permanent. Odată ajunse la putere, în măsura în care condițiile le vor permite, vor acționa în direcția pe care și-au propus-o.”

„Vor fi probabil folosiți (n.r. Blocul Suveranist) pentru a transforma AUR într-un partid moderat, care să poată să participe la înțelegeri de guvernare. Altfel AUR nu va putea niciodată să formeze singur un guvern. Altfel spus, folosiți să instituționalizeze AUR.”

România partidelor suveraniste e una împotriva UE și a SUA, „ortodoxă și cvasilegionară a puilor de dac. Nu uitați că dacomania a fost folosită de legionari. Nu uitați de activistul legionar Vasile Pârvan, cu getica lui”, adaugă politologul. 

În România niciun partid extremist nu a reușit până acum să se „instituționalizeze”, mai remarcă Pîrvulescu, care amintește de Partidul România Mare (PRM) sau de PPDD. În schimb, oameni politici generați de aceste formațiuni sunt activi și astăzi. 

„Gândiți-vă la Olguța Vasilescu sau la Daniel Fenechiu. S-au infiltrat și vedem consecințele: legea anti-ONG propusă de PNL vine de la cineva care n-are niciun fel de empatie pentru problemele democratice.”

Așa-zisa identitate națională, care se împotrivește celorlalte identități, pe care le refuză, duce la un blocaj. Cristian Pîrvulescu imaginează un viitor în care formațiunile extremiste ar ajunge la putere. 

„Vreți să vedeți viitorul României? Uitați-vă la Serbia. Aceste partide rezervă României un viitor de tip sârbesc, fără niciun fel de scrupul. Este evident pentru orice om rațional că programul pe care îl prezintă este nu periculos, ci un dezastru absolut. Vorbim de reziliență democratică. Dar dacă în sufletul oamenilor și în mintea lor nu vor exista valori democratice, ei nu vor fi decât victimele acestei propagande. Problema este că am pierdut bătălia, în mare măsură. Și în școli, și în dezbaterea publică”, încheie politologul.