Alchimia unei știri false de succes

Codruţa Simina

Redactor

Scriitorul și lingvistul Ben Nimmo, cercetător în cadrul think tank-ului Atlantic Council, a studiat ingredientele unei știri false de succes − genul de articol care devine viral pe rețelele de socializare și care se lipește de mentalul colectiv ca un plasture pe rană.

Potrivit lui Nimmo, care a susținut recent o conferință despre dezinformarea din campania electorală pentru președinția Franței, există patru criterii pe care o știre falsă trebuie să le îndeplinească pentru a deveni majoră:

1. Să facă apel la emoția cititorului.

Dacă vreți să aplicați acest criteriu pe știrile false care se vehiculează în România, o să observați că unele site-uri sau grupuri de pe Facebook funcționează ca niște fabrici de ură și de spaimă.

Iată câteva exemple: președintele Klaus Iohannis este făcut invariabil „hitlerist” sau „nazist”, Laura Codruța Kövesi e numită „Luluța” și asociată unor forțe oculte potrivnice neamului românesc, minoritățile sexuale vor să ne răpească familiile și drepturile, iar Angela Merkel încurajează migrația musulmană ca parte a unui plan secret de distrugere a Europei.

2. Credibilitate incipientă/aparentă.

Vă aduceți aminte celebrele întrebări de la Radio Erevan? Să ne amintim un răspuns anume: „Nu era Volgă, ci era bicicletă și nu i s-a dat, ci i s-a luat”.  Este esența criteriului pe care tocmai l-am enunțat.

Pentru a-și atinge scopurile, o știre falsă are nevoie de un crâmpei de adevăr, pe baza căruia să se poată construi propaganda. Cu alte cuvinte, falsul de succes nu se poate clădi fără puțină credibilitate.

Este, de altfel, stilul pe care unii politicieni de la noi își construiesc declarațiile: acestea au ca prim scop să le susțină deciziile administrative, iar ulterior se dovedesc false. (Pentru o colecție relevantă în acest sens, puteți vizita galeria Factual.)

3. O poartă eficientă în nesfârșita lume online.

Sunt foarte importante:

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

Cu alte cuvinte, sursa de propagare trebuie să fie percepută de audiență ca având o „origine sănătoasă”. În general, site-urile care propagă știri false le repetă continuu cititorilor că sunt singurele surse credibile și că toate celelalte publicații mint.

Aceste site-uri au, de regulă, propriile pagini de Facebook sau conturi de Twitter. În ceea ce privește partidele politice, acestea preferă să lucreze înăuntrul grupurilor create pe rețele, unde știu că mesajele lor sunt așteptate de mii de simpatizanți.

4. … și o rețea care să o amplifice, prin rostogolire.

Nu neapărat oameni deștepți, dar să fie mulți, după cum spune o vorbă celebră. Uneori, partidele politice se folosesc de așa-numiții postaci, a căror misiune este tocmai aceasta: să creeze portanță unui subiect în mediul online.

Asta cu toate că o știre falsă bine concepută decolează singură și, mai mult, revine din vreme în vreme în atenția publicului.

Vă amintiți de uriașii de la Roșia Montană? E un subiect care a decolat prin 2012. În 2016, încă se scria despre el. Și încă făcea mii de shares în rețele.

*

Totuși, cu ce ne ajută dacă știm aceste criterii?

În finalul conferinței sale, Ben Nimmo afirma că acestea sunt, de fapt, și punctele slabe prin care un material de tip fake news poate fi distrus.

„Organizațiile care se ocupă cu demontarea știrilor false trebuie să judece care dintre aceste patru elemente ale știrii false este veriga slabă și să atace din acea direcție”, explică el.

Acesta este, deci, unul dintre primii pași ai unei organizații care verifică știri și afirmații. Simpla demonstrare a falsității unui material apărut pe internet nu este suficientă pentru a-l convinge pe cititor.

Dimpotrivă, tot mai multe studii arată că, dacă este repetată obsesiv și pe canale diferite, știrea va fi crezută indiferent de valoarea ei de adevăr.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€