Acuzații de rasism la aeroportul Otopeni. „M-am simțit umilit”. Cum răspunde Poliția de Frontieră

Răzvan Filip

Reporter

Un cetățean pakistanez acuză Poliția de Frontieră din România de rasism. Polițiștii s-ar fi mirat inclusiv că un cetățean din Asia ar putea fi interesat să facă turism aici. La solicitarea PressOne, instituția susține că face verificări interne privind comportamentul angajaților, dar invocă și regulamentele europene în domeniu. 

„În timp ce urc în zborul meu din București și părăsesc România, simt în sfârșit că pot împărtăși experiența chinuitoare și rasistă la care am fost supus de Poliția de Frontieră din România”, începe mărturia de pe Twitter a lui Syed Muhammad Jaffar Abbas, un tânăr de origine pakistaneză care studiază schimbările climatice în Germania. 

Pe 12 august 2023, el ateriza pe aeroportul Otopeni din București împreună cu partenera sa, Iqra Ahsan, care studiază medicina în Olanda. Veneau din Bulgaria și aveau de gând să viziteze România preț de câteva zile, împreună cu niște prieteni de aici. 

Jaffar spune că a ajuns în fața ghișeului de control al pașapoartelor la puțin timp după aterizare, adică pe la 5 după-amiaza. Într-un răspuns oficial transmis către PressOne, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră susține că cei doi s-au prezentat „pentru a intra în țară” în jurul orei 17:14. 

Când stătea la coadă, tânărul a observat că înaintea lui și a partenerei sale erau niște pasageri din America Latină. Au fost ținuți pe loc ceva mai mult decât cetățenii Uniunii Europene, dar, până la urmă, au fost lăsați să treacă. Înaintea lor a fost verificată și o femeie mai în vârstă, tot cu origini pakistaneze, dar cu cetățenie americană. A trecut fără probleme. Jaffar și partenera sa n-au avut noroc de aceeași primire. 

Jaffar Abbas și partenera sa. Foto: arhiva personală

A fost întâmpinat de o angajată a Poliției de Frontieră care i-a pus întrebări despre țara de origine și scopul vizitei în România. Jaffar a informat-o că este originar din Pakistan, studiază în Germania și că a venit în București în scop turistic. I-a arătat rezervările pe care le avea făcute în țară și zborul de întoarcere în Germania, i-a spus ce itinerar va urma și a asigurat-o că are prieteni în țară care-i vor arăta împrejurimile. Însă, susține tânărul, femeia s-ar fi arătat sceptică din start și i-ar fi studiat pașaportul mai mult decât în mod obișnuit. I-ar fi dat de înțeles că nu vede de ce ar vrea cineva cu origini pakistaneze să facă turism în România.

„O vedeam cum tot studiază permisul meu de ședere în Germania. Apoi ni s-a zis că, fiind pentru prima oară în România, vor trebui să facă niște verificări suplimentare”, își amintește tânărul într-un interviu pentru PressOne.

Jaffar și alte 19 persoane de origine sud-asiatică, duși la „verificări în linia a doua”

Într-un răspuns oficial transmis la solicitarea redacției, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră justifică verificările suplimentare prin faptul că Jaffar și partenera sa sunt cetățeni „ai unui stat terț supus obligației de a deține viză la intrarea în țară”. Lista statelor terțe este prevăzută de Regulamentul UE 2018/1806 și pe ea se află, într-adevăr, și Pakistanul. 

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Un alt argument în favoarea verificărilor suplimentare invocat de Poliția de Frontieră face referire la Regulamentul UE 2016/399, unde se arată că cetățenii unor state terțe trebuie să aibă documente de călătorie valabile pe cel puțin trei luni de la data preconizată a plecării și care să fi fost eliberate în ultimii zece ani, să aibă viză valabilă, să justifice scopul și condițiile plecării, să dispună de fonduri de subzistență suficiente și să nu fie considerați o amenințare pentru ordinea publică. Potrivit lui Jaffar, el și soția sa bifau toate aceste criterii și era pentru prima oară când o țară membră UE hotăra să-i verifice suplimentar. 

Prin urmare, cei doi au fost conduși într-o cameră pe care Jaffar o descrie drept „centru de detenție”, în timp ce Poliția de Frontieră o numește „încăpere situată pe fluxul de intrare în ţară a pasagerilor”. 

„«Verificarea în linia a doua» înseamnă o verificare suplimentară care poate fi efectuată într-un loc special, separat de locul în care sunt verificate toate persoanele (prima linie)”, explică Inspectoratul General al Poliției de Frontieră procesul prin care au trecut Jaffar și partenera sa. 

Camera în care au fost duși era populată de alte 19 persoane și toate păreau să aibă origini sud-asiatice și ten închis, susține Jaffar. Lucru care i s-a părut din start foarte ciudat. De cealaltă parte, Poliția de Frontieră admite că în același interval de timp a verificat suplimentar alte 19 persoane, dar spune că erau atât „cetățeni ai unor state terțe”, cât și cetățeni UE.

Odată ajunși în încăpere, celor doi li s-au pus aceleași întrebări: de ce sunt în România și de ce fac turism în România? Întrebările despre scopul vizitei ar fi fost presărate pe alocuri cu râsete, susține Jaffar, iar tânărul de origine pakistaneză crede că agentul respectiv încerca, de fapt, să afle dacă este un imigrant ilegal. Jaffar i-a arătat și acestuia rezervările de hotel din România și biletul de întoarcere către Germania, dar degeaba, a fost întâmpinat cu același scepticism de care s-a lovit și în „prima linie de verificare”.

Unii dintre colegii de „detenție” erau nepalezi veniți la muncă și așteptau deja de opt ore. Un altul, un indian mai vârstă, i-a întrebat pe polițiști de ce-l țin de atâta timp acolo. I s-ar fi spus că e pentru prima oară în România și că asta pățesc toți cei care vizitează pentru prima dată țara. 

„Părea că suntem acolo pentru amuzamentul lor”

Între timp, Jaffar spune că ofițerii l-au percheziționat corporal, după care au început să-i cotrobăie printre bagaje. Nu înainte de a-l întreba dacă este sigur că nu are nimic de ascuns în el, interacțiune care este consemnată și în procesul-verbal întocmit de poliție.

La un moment dat polițiștii de frontieră au început să-i cotrobăie și prin portofel. Unde i-au găsit permisul de conducere eliberat de statul pakistanez. Fără a sta prea mult pe gânduri, unul dintre polițiști ar fi tras concluzia că este fals și că nu e valabil în România. Jaffar i-a spus că este un permis luat în Pakistan, pentru a conduce în Pakistan. Polițistul insista că este „fake”. Pentru o clipă, tânărul a crezut că se referă la faptul că permisul este expirat. Nu era, documentul urmează să expire în 2026. 

În timp ce îi era verificat carnetul de conducere, Jaffar s-a așezat lângă partenera sa. Lucru care pare să-l fi deranjat foarte tare pe unul dintre ofițeri, pentru că a venit la el și i-a zis, pe un ton aproape răstit, să stea pe alt scaun. 

„Cred că le era teamă că soția mea are ceva de ascuns și că-l va strecura în bagajul meu, care fusese deja verificat”, speculează Jaffar. „M-am simțit foarte umilit, simțeam că fac glume pe seama noastră, că își bat joc de noi. (...) Deseori am auzit numele țării noastre în momente în care ei râdeau”, continuă tânărul.

Jaffar spune că soția lui n-a avut o experiență la fel de negativă când a fost dusă separat, pentru a-i fi controlat bagajul. Iar după ce au fost verificați amândoi, li s-a permis să stea împreună. Moment în care, spune tânărul, vreo trei ofițeri care stăteau la o masă din încăpere ar fi început să râdă și să strige „hug, hug, kiss!”. 

„Părea că suntem acolo pentru amuzamentul lor”, susține Jaffar. 

Pasaj din procesul-verbal întocmit de Poliția de Frontieră din Aeroportul Otopeni

Când și-a primit permisul înapoi, ofițerul care-l luase încă insista că este „fake”, fără a oferi vreun argument. Spre final, lui Jaffar și partenerei sale li s-au pus în față niște foi și au fost îndemnați să semneze. Când bărbatul a încercat să le traducă, polițistul i-a spus că degeaba se chinuie, pentru că-s în română și sigur n-o să înțeleagă. N-a apucat să le traducă corect și în întregime, pentru că a fost zorit de agenții Poliției de Frontieră, dar a reușit să le fotografieze pe toate. 

Conform procesului verbal, scopul verificărilor suplimentare prin care au trecut Jaffar și soția lui a fost „de a descoperi documente falsificate”. Ce s-a descoperit? „Nimic deosebit”, spune procesul-verbal privind controlul corporal la care a fost supus Jaffar. 

Poliția de Frontieră de la aeroportul Otopeni și cetățenii asiatici

Nu este pentru prima dată când Poliția de Frontieră de la aeroportul Otopeni este acuzată că tratează cu o neîncredere nejustificată cetățenii ce au origini asiatice sau provin din țări terțe. 

În 2017, un cetățean pakistanez stabilit în Emiratele Arabe Unite acuza aceeași instituție că i-a vorbit pe un ton agresiv și nu l-a lăsat să intre în România, deși avea toate actele în regulă și plănuise călătoria cu patru luni înainte. Iar cazul unui cetățean suedez de origine arabă făcea obiectul unei hotărâri a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD):

„Petentul, cetăţean suedez, de origine arabă, a fost reţinut de personalul de la Poliţia de Frontieră (...) când se întorcea de la Goteborg. Iniţial i s-a comunicat ca va dura câteva minute, în schimb a fost lăsat să aştepte două ore. (...) în condiţiile în care tocmai suferise o intervenţie chirurgicală la braţul stâng, a întrebat care este motivul reţinerii sale şi cât mai are de aşteptat. 

În mod vizibil iritaţi, angajaţii Poliţiei de frontieră l-au agresat, iniţial verbal şi apoi fizic, unul dintre aceştia, căruia ceilalţi i se adresau cu apelativul «şefu», lovindu-l peste braţul operat. (...) În aceeaşi zi, în jurul orelor 19, petentul s-a simţit rău, prezentându-se la spitalul de urgenţă „Sf. Pantelimon”, iar apoi la Institutul de Medicină Legală care i-a eliberat adresa nr. A2/6822/06.10.2012 din care rezulta că are o echimoză recentă pe braţul stâng de 25/15 cm, afirmativ agresiune fizică în urmă cu aproximativ 16 ore”, se arată în documentul CNCD. 

CNCD și-a declinat atunci competența, invocând faptul că este vorba despre o faptă de natură penală și instituția poate sancționa doar contravențional. 

În ceea ce privește comportamentul polițiștilor vizavi de Jaffar și partenera sa de viață, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră spune că, la ora publicării acestui articol, încă se efectuează verificări legate de „respectarea procedurilor de lucru şi comportamentul poliţiştilor de frontieră.”

Potrivit OUG 104/2001 privind organizarea și funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, în cadrul pregătirii profesionale a poliţistului de frontieră este luată în considerare inclusiv jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, „în special în ceea ce priveşte dreptul la viaţă, interzicerea torturii, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi interzicerea discriminării”.

De partea sa, Jaffar susține că a făcut solicitări către ambasada Pakistanului la București și așteaptă vești din partea instituției. 

„Restul românilor au fost foarte amabili, doar poliția de frontieră s-a purtat urât. Șoferul de taxi care ne-a preluat a fost foarte de treabă, ne-a zis să nu ne plimbăm prin Brașov noaptea târziu, pentru că sunt urși. Toți vânzătorii pe care i-am întâlnit vorbeau engleză și erau foarte amabili, nimeni nu s-a uitat ciudat la noi pe stradă. Dacă nu am fi avut experiența de la aeroport, chiar cred că ne-ar fi plăcut mult vizita în România”, încheie Jaffar. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€