Activiștii de mediu sunt linșați în România și nimănui nu-i pasă

Călin Dejeu

Colaborator

În septembrie 2020, mașina activistului Daniel Bodnar a fost distrusă în Suceava. Doar două luni mai târziu, hoții de lemne l-au atacat cu pietre. În același an, senatorul USR Mihai Goțiu susținea că a fost amenințat cu moartea în timp ce documenta tăierile ilegale de arbori din Munții Gilăului, pe valea Someșului Rece, județul Cluj.

Cazul lui Mihai Drăgolea, Tiberiu Boșutar și Radu Mocanu bătuți în Suceava pe 17 septembrie 2021 în timp ce filmau un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România este doar unul dintre cele mai cunoscute. 

Camion cu lemne în Maramureș. Foto © Herman Vlad | Dreamstime.com

Însă un alt caz, petrecut cu șase ani înaintea acestuia, reverberează până în prezent.

Pe Râul Alb - un râu bine conservat care izvorăște din Munții Retezat, un alt grup de activiști a fost agresat. În timpul confruntării care a avut loc pe 24 mai 2015, Bocea Mihalache, un om de afaceri care intenţiona să înfiinţeze două microhidrocentrale pe râu, a suferit un accident încercând să oprească mașina condusă de Alin Andrioni, un bărbat din Haţeg care însoţea grupul de activişti de mediu venit să documenteze de la fața locului situația uneia dintre viitoarele microhidrocentrale de pe Râul Alb.

În urma accidentului din 2015, Bocea Mihalache a rămas paralizat în partea inferioară a corpului.

Pe 28 martie 2023, Alin Andrioni, șoferul, a fost condamnat de către Curtea de Apel Alba Iulia la 6 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor.

Acestea sunt faptele. Le lipsește însă contextul: Alin Androni a produs accidentul încercând să-și salveze viața - a lui și a oamenilor aflați în mașină - în condițiile în care Bocea avea deja un istoric de agresiuni față de activiștii care încercau să documenteze abuzul asupra naturii. Se arată și în dosar: 

„Reprezentanţii unor ONG-uri cu activitate în domeniul protecţiei mediului au început o campanie care avea ca scop stoparea construirii celor două microhidrocentrale şi a crescătoriei de peşte. În acest context, Bocea Mihalache şi apropiaţii săi au încercat să împiedice accesul în zona lucrărilor, realizând baraje umane şi auto pentru descurajarea celor interesaţi în obţinerea de informaţii şi imagini despre investiţiile ce urmau a fi efectuate.”

Lucrările de pe Râul Alb au fost în cele din urmă oprite din motive de legalitate, în urma intervențiilor asociaţiilor de protecţie a mediului.

Dar Alin Androni își va petrece următorii șase ani în închisoare. 

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

De proiectul celor două microhidrocentrale de pe Râul Alb - cu titular o firmă din grupul ABI deținut de familia Bocea - s-a aflat abia în septembrie 2014. Abia atunci Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara a postat informații despre acest proiect. Era un moment în care opinia publică, cel puțin partea preocupată de mediu, era șocată de brutalitatea cu care râurile de munte erau distruse, unul după altul, din cauza goanei după certificate verzi. 

Râul Alb. Foto: Călin Dejeu

Evident că societatea civilă de mediu din România nu avea cum să se opună fiecărui proiect de băgare a unui râu în țeavă. Dar Râul Alb avea o stare ecologică foarte bună. Era un râu care izvora din Munții Retezat, și al cărui curs se afla în întregime în arii naturale protejate, așa că distrugerea lui nu putea fi tolerată. 

La începutul primăverii anului 2015 lucrările erau într-o stare incipientă pentru că lipsea un aviz de la Garda Forestieră pentru defrișare. Microrelieful fusese deja mutilat odată cu tăierea unui braț artificial al râului, fără aviz de gospodărire a apelor (ceea ce reprezenta o infracțiune, conform Legii Apelor), chiar pe parcela unde a avut loc incidentul din 24 mai 2015.

Arborii fuseseră tăiați paralel cu drumul forestier de pe terasa de vest a râului. Începuse tăierea arborilor și mai sus de drumul forestier, în zona sălbatică a văii care deținea o valoare conservativă enormă. 

În acest context trebuia cunoscută situația de pe teren pentru a ști ce măsuri legale urmau să fie întreprinse, și „scanată” de urgență biodiversitatea văii aflată în interiorul unui sit Natura 2000. 

Astfel, biologi și localnici din Țara Hațegului au început să facă vizite pe teren, vizite care în mod normal nu ar fi trebuit să deranjeze pe nimeni. OUG 57/ 2007 prevede, pentru parcurile naturale: „De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.”

Abuzurile asupra activiștilor de mediu au crescut gradual

Pe 26 martie 2015 a fost depus un denunț penal pentru tăierile ilegale de pe vale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg. Pe 28 martie 2015, reporteri, voluntari ONG (printre ei și Alin Androni) și simpli cetățeni cu spirit civic au urcat pe vale unde au constatat tăierile din pădure pe traseul aducțiunii, în amonte de locul unde drumul forestier părăsește valea.

În 5 aprilie am urcat chiar eu, singur. Am văzut o mașină plasată strategic la intrarea în satul Râul Mic. M-am gândit că situația poate deveni periculoasă, așa că am avut grijă să evit drumul și satul Coroiești. Am ales un traseu ocolit pentru a nu fi reperat de cei care „monitorizau” accesul pe vale. 

Râul Alb. Foto: Călin Dejeu

Pe 19 aprilie 2015, când Dacian Muntean - reprezentantul Societății de Educație Nonformală și Socială, (SENS) a încercat, la rândul lui, să ajungă pe vale, au fost blocați. În relatarea lui despre acel incident apare chiar Bocea, cu un par în mână, zicând „Stop! Stop!”

După ce mașina le-a fost blocată, au fost întâmpinați de un grup din satul Coroiești, cu câini și bâte. Activiștii fost amenințați că, dacă mai vin, li se vor rupe picioarele.

Următorul incident a avut loc pe 17 mai 2015 când doi tineri - Luca Sălășan și Sara Leordean, localnici din Țara Hațegului, au ajuns la râu. Atunci a apărut un grup agresiv condus de consilierul local Coman Neluțu, angajat al ABI Automotion, martor implicat și-n incidentul din 24 mai 2015. Băiatul acestuia, Alin Coman, l-a strâns de gât pe Luca cu curelușa de piele pe care o avea la gât și a plesnit-o pe Sara. Cei doi au fost pe moment privați de libertate și obligați să se lase fotografiați lângă râu, de parcă ar fi încălcat vreo lege prin venirea lor acolo.

Luca a depus imediat plângere penală la poliție, dar ulterior spune că ar fi fost constrâns să și-o retragă.

Un alt incident la care am asistat a avut loc pe 21 mai, când o echipă TVR a venit să filmeze valea amenințată de proiectul microhidrocentralelor. Și atunci Bocea Mihalache a blocat drumul public și mașina televiziunii publice. Ne-am întors.

Atacul: Activiști bătuți cu bestialitate

A urmat apoi atacul din 24 mai 2015. Două mașini, una condusă de Alin Andrioni - avându-i ca pasageri pe activistul Gabriel Păun și o cetățeană austriacă, și una condusă de Luca Sălășan - cu pasageri Sara și Vasile Leordean, au trecut de satul Coroiești și au oprit pe marginea drumului public, în dreptul plăcilor de informare privind autorizațiile de construire. 

Există trei filmări diferite ale momentului. Cu toate acestea, rechizitoriul s-a plimbat între procurori, modificat și tărăgănat timp de 8 ani.

La scurt timp după ce mașinile au oprit, a apărut din spate un ATV modificat, cu 8 bărbați veniți „să ceară socoteală unor militanți de mediu care ajunseseră la fața locului să vadă în ce condiții va fi amenajată o microhidrocentrală” (minutul 36 în reportaj). Au oprit la limită, aproape să-l calce pe Vasile Leordean, și au început să-l îmbrâncească. 

Alin Andrioni și-a chemat însoțitorii, însă activistul Gabriel Păun este deja blocat de bătăuși, așa că a plecat cu mașina în care se afla turista din Austria. Se deplasa foarte încet, încercând să întoarcă spre sat, înconjurat de bătăuși. Greu de crezut că, în astfel de circumstanțe, Alin avea cum să-i monitorizeze pe toți, să aibă grijă ca vreunul să nu se rănească. Și cum rămâne cu legitima apărare? 

Cert este că Mihalache Bocea a fugit prin dreapta mașinii, a depășit-o și s-a plasat în stânga față, sprijinit pe capotă, astfel încât, atunci când mașina a virat la dreapta brusc, pe drumul spre sat, a fost azvârlit lateral.

Luca și Sara erau refugiați în cealaltă mașină bombardată cu bolovani, dar au rezistat. Apoi au venit polițiștii care, potrivit victimelor, n-ar fi ascuns faptul că sunt prieteni la cataramă cu atacatorii.

Cazul a fost preluat de Parchetul General și nimănui nu i-a trecut prin minte, cât era proaspăt în memoria publică, să-l acuze pe Alin Andrioni de ceva. S-a ajuns astfel la sentința Curții de Apel Alba Iulia din 28 martie 2023. Un puternic mesaj de încurajare a violenței împotriva ecologiștilor:

„Condamnă pe inculpatul Constantin Alin Andrioni la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, în forma tentativei. Stabilește un procent de 80 la sută culpă a inculpatului și de 20 la sută a părții civile în producerea prejudiciului.” (fragment din minuta hotărârii definitive, pronunțată în 28 martie.)

În tot acest timp, cei care l-au desfigurat pe Vasile Leordean și l-au bătut pe Gabriel Păun nu au pățit absolut nimic.

Singura întrebare care mai rămâne este dacă mafiile de mediu vor mai avea pe cine să atace, în condițiile în care ecologiștii fie emigrează, fie abandonează lupta fără nicio șansă de izbândă. Sau nu mai merg pe teren decât extrem de discret, în dauna naturii.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€