Academiile de întreținuți

Roxana Garaiman

Redactor

Academia Franceză are 40 de membri. Număr fix, din 1635, când a înființat-o cardinalul Richelieu.

Dacă nu moare vreunul sau nu e demis pentru o faptă gravă, un alt francez nu are cum să ajungă printre „nemuritori” – cum li se spune academicienilor de la Paris.

La 2300 de kilometri depărtare, în Micul Paris, Academia Română, care împlinește 150 de ani în 2016, poate avea maximum 181 de membri titulari. În prezent are 164.

Să zicem că numărul este mai puțin important. Dar prestigiul acestui for are de suferit când, din interese politice sau bănești, continuă să apară instituții cu aceeași titulatură, de „academie”.

Noi avem și Academia de Științe Tehnice, și Academia de Științe Medicale, și cea de Științe Agricole și Silvice, care reunesc elitele acestor domenii.

Există însă și două „academii” din care, cu unele excepții, fac parte sute de persoane fără merite științifice; mai mult, membrii lor primesc indemnizații pe viață de la bugetul de stat, la fel ca savanții merituoși.

Vorbim despre Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), cu funcționare legiferată în 2007, și despre recent-înființata Academie de Științe ale Securității Naționale (ASSN), o grupare de oficiali din serviciile secrete, Armată și Ministerul de Interne a cărei fotografie te îmboldește să spui un singur cuvânt: sistemul.

„E suficient să existe o singură Academie”

Numai membrii Academiei Române au dreptul să poarte titlul de academician. Potrivit legilor de funcționare, celelalte academii de științe sunt considerate foruri naționale de consacrare științifică și culturală, dar Academia Română rămâne „cel mai înalt for”.

„Întotdeauna, cu cât apar mai multe astfel de instituții, cu atât scade calitatea. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în cazul școlilor doctorale. În România e suficient să existe o singură Academie, pentru că numai în modelul sovietic se face și cercetare științifică în interiorul Academiei”, a comentat, pentru PressOne, profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației.

Imagine de la o ședință a Academiei Române. Foto: Lucian Muntean

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

AOSR, clona politică

Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) s-a înființat prin modificarea, în 1996, a denumirii unui ONG – Asociația Oamenilor de Știință din România.

Acum are 250 de membri titulari, toți plătiți din bugetul de stat.

Parlamentarii cu interese în această instituție au votat legile astfel ca membrii AOSR să se bucure de aceleași drepturi ca adevărații academicieni.

Spre exemplu, dacă un membru AOSR moare, moștenitorii săi beneficiază de o sumă lunară neimpozabilă, după modelul Academiei adevărate.

„Soțul supraviețuitor, precum și copiii minori, urmași ai membrilor titulari ai AOȘR, beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soțul supraviețuitor și pentru urmașii membrilor Academiei Române”, se arată în Legea 31/2007 privind funcționarea AOSR.

Valoarea indemnizației lunare pe care o primesc membrii titulari ai celorlalte academii de științe (medicale, agricole sau tehnice) este echivalentă, de regulă, cu salariul mediu pe economie.

În ceea ce privește AOSR, acest cuantum a fost stabilit, încă de la înființare (2007), la 2.000 de lei (brut), în timp ce salariul mediu brut la data adoptării Legii 31 era de 1.230 de lei.

În plus, membrii conducerii AOSR sunt salarizați de la bugetul de stat. Astfel, Legea 296/2007 stabilește că „funcția de președinte AOSR este retribuită la nivel de membru al Guvernului, iar funcțiile de vicepreședinte și secretar științific, la nivel de secretar de stat”.

În dezbaterile din 2007, parlamentarii au respins un amendament al senatorului Ion Basgan – membru al AOSR, cum altfel – care cerea statut de demnitar pentru toți membrii titulari și de onoare ai acestei structuri.

Ținuta membrilor AOSR o imită pe cea a adevăraților academicieni.

*

Un an mai târziu, în 2008, când criza financiară lovea și România, mai mulți parlamentari inițiau un alt proiect de lege, prin care voiau ca statul să plătească indemnizații de 5.000 de lei pentru membrii prezidiului, ai consiliului onorific și ai consiliului științific de la AOSR. De asemenea, proiectul prevedea creșterea la 2.500 de lei a indemnizației lunare pe care o primesc membrii titulari.

Printre inițiatori se numărau Ecaterina Andronescu, Anghel Stanciu, Irinel Popescu și Ivan Cismaru – toți membri titulari și deținători de funcții în cadrul AOSR.

Atunci, în 2008, Guvernul Tăriceanu a reacționat la acest proiect de lege spunând că nici măcar președinții secțiilor Academiei Române nu au pretenții atât de mari, ei fiind recompensați doar cu un plus de 20% față de indemnizația de membru titular. De asemenea, președintele Traian Băsescu a cerut Senatului să reexamineze proiectul și să țină cont de contextul economic.

În final, inițiativa lui Andronescu & co a devenit Legea 241/2009, care asigură indemnizații lunare și membrilor corespondenți, precum și membrilor de onoare ai AOSR, de 1.400 de lei, respectiv de 1.000 de lei.

Ecaterina Andronescu nu se consideră în conflict de interese. Foto: Lucian Muntean

Dar pretențiile „academicienilor” nu s-au oprit. O nouă intervenție în favoarea AOSR a avut loc la finalul anului trecut.

Aceeași senatoare Ecaterina Andronescu, care e șefa secției de Științe Chimice din AOSR, și același deputat Anghel Stanciu, care e președintele filialei AOSR din Iași, au cerut comisiilor parlamentare care decid fondurile anuale ale Ministerului Educației o filă de buget separată pentru AOSR, astfel ca suma alocată să nu mai treacă prin contul Ministerului, ci să fie virată de la bugetul de stat direct în conturile AOSR.

Contactată de PressOne, Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei de învățământ din Senat, nu consideră că se află în vreun conflict de interese: „AOSR n-a primit mai mulți bani în urma amendamentului făcut de mine. Banii erau repartizați de Ministerul Finanțelor prin Ministerul Educației.”

I-am cerut senatoarei PSD să comenteze și privilegiile materiale de care beneficiază ca membru AOSR.

„Acestea nu sunt privilegii, este legea acestei academii care s-a înființat în 1935 și se numea Academia de Științe, iar acum se încearcă introducerea unei legi pentru a se întoarce la numele pe care l-a avut atunci”, a spus Andronescu.

Încasează Ecaterina Andronescu indemnizație de la AOSR sau nu?

„Când o să încasez, în acest an, o s-o vedeți. Anul trecut s-a reintrodus în lege finanțarea și anul acesta va fi indemnizație. Anul trecut nu cred că a avut finanțare.”

În ceea ce-l privește pe Anghel Stanciu, membru în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților, el a declarat pentru PressOne că nu simte niciun disconfort să inițieze legi dedicate AOSR.

Chiar dacă, în noiembrie 2015, a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare tocmai pentru conflict de interese (și-a angajat fiul și nora la biroul parlamentar).

„Nu este nicio problemă. Tot eu am semnat și pentru creșterea cu 50% a salariilor cadrelor didactice. În calitate de cadru didactic, dacă ești în comisia de specialitate, nu se consideră conflict de interese, deoarece nu se limitează doar la persoana ta, ci la o întreagă categorie socială”, a spus Anghel Stanciu.

El recunoaște că de 5 ani are venituri atât de la AOSR, cât și de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Legea prevede că o persoană poate încasa indemnizație de la o singură academie.

Explicația sa este aceasta:

„În 2010, într-o chestiune de orgolii politice, domnul Funeriu a fost influențat în rău și a tăiat bugetele la toate academiile, cu excepția Academiei Române și a Academiei de Științe Agricole  și Silvice. Abia în 2015 s-a dat și la AOSR, dar în ultima parte a anului. Și atunci, pe prima parte a anului 2015 apare că iau de la Șișești, și pe urmă de la AOSR. E o situație tranzitorie prin aceste oscilații, când s-a dat și când nu s-a dat.”

Rechizite pentru 600.000

În 2010, ministrul de atunci al Educației, Daniel Funeriu, a decis să taie finanțarea publică de circa 13 milioane de lei pe an pentru Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Tehnice și Academia de Științe Militare.

Doar Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” a primit derogare, încasând în perioada 2011-2012 suma de 17,3 milioane de lei.

Funeriu (foto) spunea că economiile realizate erau echivalente cu banii plătiți anual de Ministerul Educației pentru rechizitele a peste 600.000 de copii.

Doi ani mai târziu însă, Parlamentul revenea asupra deciziei, iar cele trei academii de științe, cărora li se alăturase, în 2012, proaspăta Academie de Științe Militare, beneficiau din nou, pe lângă fondurile din surse proprii, de finanțare de la bugetul de stat.

*

La solicitarea PressOne, AOSR a comunicat că, anul trecut, membrii săi au primit indemnizații doar pentru 10 luni. În declarațiile de avere se poate constata, de altfel, că veniturile totale obținute de Stanciu de la cele două academii aproape s-au dublat în 2015, când a încasat 39.590 de lei, față de 2014, când primise 26.122 de lei.

Iată răspunsul oficial al AOSR, cu greșelile de gramatică intacte:

„Referitor la informațiile despre membrii noștrii (sic! – n.r.) enumerați în adresa dumneavoastră și indemnizațiile lunare primite de aceștia, vă putem preciza că doamna Prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, președinta secției de chimie, cu o activitate științifică remarcabilă, Dinu Săraru și ÎPS Teodosie, Membri fondatori și membri ai Consiliului  de Onoare a (sic! – n.r.) AOSR, primesc indemnizații ce se acordă în conformitate cu Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, bineînțeles atunci când există fondurile necesare.

Cu privire la indemnizațiile lunare primite de către Ion Cristoiu, ÎPS Nifon și Teodor Meleșcanu, vă precizăm că aceștia, fiind membri onorifici, nu sunt indemnizați (conform Regulamentului de Organizare și Funcționare al AOSR), deci aceștia nu au primit și nu vor primi nicio indemnizație.”

"Dorințe" și "insistențe" pentru avizarea AOSR

AOSR a obținut, de-a lungul vremii, importante succese legislative grație membrilor săi influenți. Însăși transformarea ONG-ului într-o „instituție publică de interes național” se datorează unor politicieni.

„Dacă se face o asemenea academie, scopul principal ar trebui să fie nevoia de organizare pentru a face știință, într-un climat care nu este posibil în universități, institute de cercetare și în Academia Română. Deci, întrebarea este – ce aduc nou aceste academii? Mai ales că unele dublează instituții deja existente”, este de părere fizicianul Lucian Ancu, doctor în fizica particulelor elementare și angajat al Universității din Geneva.

Ironic, dar AOSR a avut nevoie de avizul Academiei Române pentru a fi recunoscută ca „for național de consacrare științifică”.

Avizul a fost acordat în 2007, când președinte al Academiei Române era Ionel Haiduc. El își amintește că a acceptat din cauza presiunilor:

„A fost o inițiativă de a o numi Academia de Științe din România, ceea ce ar fi creat confuzie. Însă cu numele de Academia Oamenilor de Știință, Academia Română a trebuit să o accepte, fiindcă erau multe dorințe și multe insistențe din partea celor care voiau să facă parte din această academie și din partea celor care au inițiat transformarea asociației în academie. Această instituție e puțin controversată. Unii sunt împotriva ei, alții sunt de acord, pentru că acolo, chiar dacă sunt și excepții, există și oameni remarcabili. Dar orice instituție își creează singură prestigiul, prin oamenii pe care îi alege.”

Actualul președinte al Academiei Române, Ionel Valentin Vlad (în stânga), și predecesorul său în funcție, Ionel Haiduc. Foto: Lucian Muntean

„Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România, care a funcționat în perioada 1936-1948, și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.012 din 30 mai 1956”, se arată în primul articol din legea de funcționare a AOSR.

Asociația înființată în anii ’50, cel mai negru deceniu al regimului comunist, și-a schimbat titulatura în Academie în 1996, printr-o simplă hotărâre judecătorească.

După 10 ani, în iunie 2006, când era în dezbatere proiectul Legii de funcționare a AOSR, Guvernul emitea următorul punct de vedere:

„Adoptarea în 1996 a denumirii de Academie a Oamenilor de Știință din România a fost făcută fără a se ține seama că prin acest lucru era lezată Academia Română. Nu există niciun act legal prin care Asociația Oamenilor de Știință ar fi fost declarată continuatoarea și unicul legatar al Academiei de Științe din România.

Titulatura de Academia Oamenilor de Știință a României a generat și generează grave confuzii, mai ales pe plan extern, creându-se falsa impresie că această academie ar fi tot una cu Academia Română, cel mai înalt for de cultură al țării.

Această denumire a și fost, de altfel, contestată. Inițiativa legislativă privind organizarea Academiei de Științe din România se înscrie pe aceeași direcție, căutându-se o artificială suprapunere cu Academia Română.”

Secțiunea „Media” de pe site-ul AOSR.

Cât alocă statul celor cinci academii de științe

Pe lângă veniturile proprii pe care cele cinci academii de științe le încasează din exploatarea bunurilor moștenite sau primite de la stat, sumele care le sunt alocate de la buget au crescut constant în ultimii 4 ani.

Astfel, în 2016 suma totală acordată de stat depășește 40 de milioane de lei. Nu vă putem furniza valoarea exactă, deoarece Academia de Științe Agricole și Silvice ne-a trimis cifrele doar pentru primele 2 luni ale anului.

Bugetul Academiei de Științe Medicale (ASM) a crescut de aproape 20 de ori în 4 ani, iar bugetul AOSR, de 24 de ori.

În schimb, bugetul pentru 2016 al Academiei Române, 328 de milioane de lei, a scăzut cu 30% față de 2015.

„În 2016, Academia Română împlinește 150 de ani de existență. Probabil că nu vom putea face față acestui eveniment. Bugetul nostru s-a diminuat”, spunea președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, în dezbaterea din decembrie 2015 de la comisiile reunite de buget-finanțe ale Parlamentului, cărora le solicitase o suplimentare cu măcar un milion de lei.

ASSN, clona cu epoleți

Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN) a stârnit controverse încă de la înființare, din cauza componenței și a lipsei de transparență.

ASSN este noua denumire a Academiei de Științe Militare, înființată în 2012, la inițiativa unui grup de parlamentari, printre care se numărau Gabriel Oprea, Teodor Meleșcanu și Ion Mocioalcă.

Legea stabilește că ASSN se află în coordonarea științifică a Ministerului Apărării Naționale (MApN), a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a Serviciului Român de Informații (SRI). În 2016, ASSN beneficiază de o finanțare publică de 1,4 milioane de lei de la Ministerul Educației.

Instituția a ajuns să fie finanțată de la bugetul de stat printr-o cale întortocheată. Legea de funcționare a Academiei de Științe Militare (ASM) spunea că instituția se finanțează din venituri proprii. Membrii săi primeau indemnizații lunare viagere egale cu salariul mediu pe economie, dar în limita fondurilor disponibile.

În decembrie 2014, la scurt timp după înfrângerea în alegerile prezidențiale, fostul premier Victor Ponta a semnat o Ordonanță de Urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. În rândurile acestui document se găsesc două articole pentru modificarea legii ASM, după cum a dezvăluit Euractiv.

Mai exact, Ordonanța prevedea că „membrii titulari ai ASM beneficiază  de o indemnizație lunară viageră egală cu indemnizația membrilor titulari ai Academiei Române, în limita fondurilor disponibile”. De asemenea, membrii corespondenți ai ASM primeau o indemnizație lunară viageră egală cu 50% din valoarea indemnizației membrilor titulari.

„Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) și (2) se asigură din sume alocate de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul Ministerului Educației Naționale.”

În februarie 2015, când parlamentarii s-au întors din vacanță, deputatul PSD Georgian Pop a depus la Parlament un proiect de lege pentru desemnarea directorului SRI ca „ordonator principal de credite în subordinea căruia va activa Academia, cu toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate”.

Atât Consiliul Legislativ, cât și Guvernul au atras atenția că asta ar fi în contradicție cu statutul ASM, care spunea că președintele ASM este ordonator secundar de credite și că aceasta se finanțează din fonduri proprii, nu de la instituțiile coordonatoare.

Ca să rezolve această contradicție, parlamentarii au redenumit instituția Academia de Științe ale Securității Naționale, președintele ei a devenit ordonator principal de credite, iar plata indemnizațiilor a intrat în grija bugetului de stat. Sursa banilor a rămas bugetul Ministerului Educației.

Președintele ASSN este fostul ministru al Educației Remus Pricopie, actualul rector al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). El l-a înlocuit la jumătatea lui 2015 pe George Maior, care s-a autosuspendat din funcție pentru perioada în care este ambasador în SUA.

Membrii ASSN sunt aleși pe viață, dar pot fi remunerați cel mult o sută dintre ei. Titlul de membru poate fi acordat și post-mortem.

În plus, grație statutului de instituție publică, prevăzut de lege, patrimoniul ASSN poate include mobile și imobile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, care îi sunt atribuite în administrare sau în folosință.

Fotografie de grup cu stâlpii ASSN, printre care George Maior, Gabriel Oprea, Mircea Dușa, Sorin Câmpeanu, Robert Cazanciuc, Ilie Botoș, Vasile Dîncu, Eugen Nicolicea, Raed Arafat, Neculai Onțanu, Petre Tobă. Foto de pe pagina de Facebook a jurnalistei Emilia Șercan

*

Care sunt patrimoniul și componența acestei instituții finanțate din bani publici nu știe nimeni. Conducerea ASSN, care are sediul în clădirea Colegiului Național de Apărare din București, a refuzat în repetate rânduri să răspundă solicitărilor jurnaliștilor.

ASSN nu are site de prezentare, precum celelalte academii de științe, deși statutul moștenit de la Academia de Științe Militare o obligă, spre exemplu, să publice online lista candidaților care doresc să obțină calitatea de membru.

Pe lângă recomandare scrisă de la doi membri titulari, cei care doresc să devină membri trebuie să îndeplinească criterii comparabile cu cele de conferențiar universitar din domenii înrudite, cum ar fi științele sociale, explică într-un editorial profesorul universitar Marian Zulean:

„Consacrarea științifică poate fi evaluată prin analiza indicelui Hirsch, folosit deja de către CNATDCU ca instrument de evaluare a calității cercetătorilor, pe baza numărului de publicații și a citărilor în reviste relevante științific. (…) Însă abordarea de sus în jos nu reprezintă «un lucru bine făcut», o academie de consacrare, unde părinte fondator este Gabriel Oprea, acuzat de plagiat și posesor al unui indice h ce nu îl califică nici măcar pentru o bursă postdoctorală.”

Academia pentru "cursuri de carieră"

Cu toate că identitatea și necesitatea unei asemenea „academii” n-au fost încă stabilite, un nou proiect legislativ propune deja modificări în privința rolului ASSN.

Trei senatori și un deputat PNL vor ca ASSN să colaboreze cu comisiile permanente de specialitate ale Parlamentului, respectiv Comisiile de Apărare și pentru Învățământ din Senat și Camera Deputaților.

Astfel,  ASSN ar urma să elaboreze programe de cercetare științifică, dar și cursuri de carieră în domenii de interes pentru SRI, MApN, MAI sau la solicitarea acestor comisii de specialitate ale Parlamentului.

O altă atribuție a ASSN ar urma să fie elaborarea unor rapoarte semestriale de informare către Comisii și către membrii Biroului Permanent al celor două Camere. De asemenea, parlamentarii doresc ca povara bugetului ASSN să fie împărțită între Ministerul Educației, SRI, MApN și MAI.

Guvernul consideră că organizarea cursurilor de carieră ar trebui lăsată pe seama instituțiilor de învățământ superior, în timp ce informările pentru comisiile parlamentare intră deja în atribuțiile SRI, MApN și MAI.

„Având în vedere modul de organizare și funcționare a ASSN, respectiv componența aparatului de lucru al acesteia, considerăm că aceasta nu are capacitatea de a elabora și, ulterior, de a gestiona cursuri de carieră în domeniile de interes pentru Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și SRI”, este punctul de vedere al Guvernului.

*

România este pe ultimul loc în UE din punctul de vedere al performanței în cercetare și inovare. Astfel, clasamentul Innovation Union Scoreboard 2015 ne fixează pe locul 28, după ce în anii anteriori eram clasați în categoria „inovatori modești”.

În timp ce poziția noastră a coborât de-a lungul anilor, celelalte două țări codașe, Bulgaria și Letonia, ocupă primul loc la rata anuală de creștere.

Cea mai bogată academie de ramură din România…

… este Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS). Aceasta e continuatoarea și unica succesoare în drepturi a Institutului de Cercetări Agronomice al României, a Institutului Național Zootehnic, a Academiei de Agricultură a României și a Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS.

Asta înseamnă 4.000 de hectare în exploatarea celor 5 institute naționale de cercetare coordonate de ASAS, 4.000 de hectare în exploatarea institutelor de ramură din subordine și 18.000 de hectare în exploatarea celor 44 de stațiuni de cercetare din subordinea Academiei.

În plus, ASAS a fost singura academie de ramură care a primit finanțare neîntreruptă de la stat, inclusiv în perioada crizei economice, media bugetului anual fiind de circa 10 milioane de lei.

„Cunosc mulți membri ai Academiei noastre pentru care banii din indemnizație sunt o mană cerească, să-și ia medicamente, să-și repare dantura”, a declarat pentru PressOne vicepreședintele ASAS, dr. Mihai C. Nicolescu (foto).

Potrivit declarației de avere, el a încasat în 2014, pentru funcția pe care o deține, suma de 47.844 de lei, pe lângă indemnizația de 18.734 de lei.

Numărul maxim de membri titulari și membri corespondenți al ASAS este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 40.

Cea mai nouă Academie…

… este Academia de Științe Juridice din România (ASJR). Cel puțin deocamdată, nu a fost racordată la robinetul banilor publici.

Înființată în luna decembrie a anului trecut, prin Legea 129/2015, ASJR este considerată „continuatoarea în drepturi” a Academiei de Științe Morale și Politice, înființată în 1939.

Deși este „instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă”, legea de înființare spune că „finanțarea activității și a indemnizațiilor ASJR și a unităților din subordine se asigură din venituri proprii”.

Președinte al ASJR a fost ales senatorul PSD Ioan Chelaru.