Academia Română a transmis un comunicat în care repetă informații false despre tehnologia 5G FOTO Lucian Muntean

Academician român, despre sursele științifice privind tehnologia 5G: „Băgați pe Google și scrieți în englezește: «health effects of 5G»”

E o zi oarecare din luna august, leneșă ca toate zilele toride de vară. În spațiul public se discută intens despre deschiderea școlilor, despre un nou record la numărul de cazuri de coronavirus, despre moțiunea de cenzură și despre cum Robert Negoiță, primarul sectorului 3, a făcut Covid-19. 

Ca-n mema aia veche cu „Nimeni: nimic”, în ziua asta oarecare Academia Română emite un comunicat de presă (aparent retras între timp) despre pericolele implementării tehnologiei 5G în România. Potrivit comunicatului, Biroul Prezidiului Academiei Române avertizează asupra posibilelor pericole pe care le presupune tehnologia 5G.

radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm, precum și la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului. Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie și probleme ale procesului de învățare, tulburări neurologice

Comunicatul Academiei

Academicienii mai avertizează că: „implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor și vulnerabilităților, poate avea grave consecințe asupra sănătății populației și poate genera prejudicii sensibil mai mari decât avantajele”. 

Așa că ne-am întrebat: de unde această grijă subită pentru cetățeanul inocent, expus la pericolele 5G-ului? De ce acum? Cine sunt cercetătorii care stau în spatele acest comunicat semnat de Biroul Prezidiului Academiei Române? 

Datoria înainte de toate

În încercarea de a ne răspunde la prima dintre aceste întrebări, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei, aduce în discuție datoria Academiei Române față de cetățeanul român, contribuabil la bugetul de stat, din care este finanțată și Academia. 

Am mai dat o dată un comunicat. Noi avem specialiști în cadrul Academiei Române care studiază această problemă și care ne-au atras atenția că ar fi bine să intervenim în societate conform statutului Academiei Române, care pretinde că toate problemele importante care au legătură cu știința cultura, societatea în general, și în care Academia Română are experți, să intervenim să atragem atenția.” 

Cine sunt însă cercetătorii care au simțit nevoia să tragă un semnal de alarmă cu privire la pericolele 5G-ului, nu aflăm, însă: 

Nu știu nume concrete pe care vi le pot da, dar sunt institute ale Academiei Române care se ocupă de fizică, chimie, telecomunicații, electrotehnică, avem secții specializate în acest domeniu, membri ai Academiei, care au făcut asemenea experimente de-a lungul timpului.

Am discutat săptămâna trecută cu toți membrii biroului și am căzut de acord asupra unor formulări din comunicat.” 

Nici Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei, președinte al secției de Științe Medicale și medic farmacolog, nu pare să știe exact de ce comunicatul Academiei a apărut fix acum. Dar nici nu pare să-și pună întrebarea:

Păi cum de ce acest moment, care era alt moment? Că se intenționează implementarea în România, cum adică de ce? A fost 4G, acum urmează să implementeze 5G. Au și început să tot pună stâlpi cu emițătoare.” 

Întrebarea asta, cred că puteți să vă răspundeți singură de ce. Că acum așa s-a nimerit. Pentru că e de actualitate.” 

Victor Voicu, academician

Victor Voicu nici nu îi aduce în discuție pe presupușii cercetătorii de la Academia Română care au tras un semnal de alarmă cu privire la tehnologia 5G – are propriile surse, sub forma unei colecții de articole științifice, într-un un dosar care așteaptă la Academia Română pe oricine e curios să afle mai multe despre pericolele acestei tehnologii. 

Academicianul Victor Voicu (foto, în stânga) ne-a recomandat să ne documentăm științific despre tehnologia 5G pe… Google. Foto Lucian Muntean

Nu pot fi însă divulgate la telefon informații cu privire la autorii studiilor sau numele lor. 

Ce vorbiți dom’le, credeți că sunt bibliotecă? Vă dau, dar nu acum, nu mă luați așa la telefon, că eu nu sunt la dispoziția dumneavoastră. Am acolo un dosar la Academie, că eu nu mai sunt la Academie, veniți luni la mine și vi le pun la dispoziție.” 

Cine n-are timp să treacă pe la Academie, poate să caute și singur pe internet.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Băgați pe Google și scrieți în englezește: «health effects of 5G». Scrieți asta și citiți singură, ca să vedeți că comunitatea de care spuneți dumneavoastră sunt beneficiarii resurselor pe care le aduc.

Financiare, beneficii, și așa mai departe. Dar asupra sănătății umane are efecte semnificative și chiar periculoase în perspectivă. Nu prea se știe exact, pentru că nu există o experiență de lungă durată. 

Dar vedeți ce anticipează oamenii de meserie. Nu vă mai luați după ce vă spun diverși. Eu n-am interese, eu nici nu sunt beneficiar, eu sunt medic, sunt un om de meserie, am lucrat radiologie, sunt farmacolog. Nu luați punctul meu de vedere, luați literatură. Dumneavoastră știți să folosiți cuvinte pe care le folosiți în presă. Noi ne luăm informațiile din literatura științifică, nu din ziare.

Iar Răzvan Theodorescu, tot vicepreședinte al Academiei, pur și simplu nu știe nimic despre asta. 

Eu sunt în concediu, n-am fost la Academie. Sunt colegii mei care vă pot spune mai bine despre ce e vorba. Eu n-am participat la elaborarea comunicatului.

Război informațional sau conspiraționism autentic?

Lucrurile încep să aibă sens abia după o discuție cu Dr. Nicolae Țîbrigan, expert al Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), care, deși e cercetător în cadrul Academiei Române, susține că institutele n-ar fi avut neapărat un cuvânt de spus în elaborarea acesui comunicat.

Personal, nu m-a întrebat nimeni nimic, comunicatul a fost decis la nivelul conducerii instituției, din câte am înțeles, nici măcar directorii institutelor nu știau de el. Sunt niște chestii inadmisibile acolo.

S-ar putea să existe chiar o schismă internă, în ceea ce privește oamenii de știință de acolo. Că nu toți subscriu la respectivul comunicat. Comunicatele astea sunt emise la nivel de conducere, fără să existe o consultare.” 

Nicolae Țîbrigan pune, însă, pe masă ipoteza unei legături între poziția Academiei și campania Huawei din ultimele săptămâni, care vizează blocarea proiectului de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Transportului și Comunicațiilor, care pune patru condiții pentru companiile ce ar urma să participe la licitația pentru dezvoltarea rețelei 5G în România, din care Huawei nu ar îndeplini decât două.

Momentul l-aș ca lega de ultimele declarații sau ieșiri în public, atât ale ambasadoarei Chinei, cât și la comunicatele ambasadei SUA, referitor la acest război informațional referitor la tehnologia 5G”, spune Țîbrigan. 

Mai ales că, în spațiul public, problema 5G-ului pare să fi intrat într-un con de umbră în ultimul timp, oamenii fiind mai preocupați, spre exemplu, de începerea școlii. 

Noi acum avem un soft în care monitorizăm aparițiile în presă. Subiectul 5G e în scădere în ultimele 2-3 săptămâni. Se discută despre digitalizarea școlii, digitalizarea zonei rurale. Și sunt reclame Huawei peste tot. Și a venit acum brusc Academia Română, și a ieșit cu comunicatul ăsta”, adaugă Țîbrigan. 

Sorin Ioniță, președinte Expert Forum, subliniază și el ciudățenia faptului că raportul nu este semnat, mai ales că printre președinții secțiilor științifice din Academie se numără cercetători din fizică, biologie sau telecomunicații, cum este, spre exemplu, Nicolae Zamfir, proaspăt revocatul director de la Măgurele:

Nu știm de fapt cine l-a compus, cine l-a semnat, și te trezești peste 3 luni că vine unul și spune «Pe mine nu m-au întrebat.». Eu la asta mă aștept.

Acum cu toții ne putem întreba: are legătură cu campania Huawei, care au umplut toată presa, nu mai ai loc de reclamele lor? Îi ajută sau nu-i ajută ce cere Academia Română pe Huawei?

Sau e capul lor conspiraționist și au cules și ei chestii din spațiul public și s-au gândit să mai dea un comunicat? 

Însă nivelul intelectual și de informare al acestui comunicat ar trebui să pună pe gânduri pe multă lume”, adaugă Sorin Ioniță.

„Pentru comunicate de-astea nu aveam nevoie să plătim Academia Română. Le luăm direct de pe Sputnik”

Sorin Ioniță

Potrivit G4media.ro, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind realizarea rețelei 5G în România. Criteriile elaborate exclud compania chinezească Huawei de la eligibilitate pentru a participa la licitația care decide cine să implementeze tehnologia în România.

Cât despre efectele tehnologiei 5G, fizicianul Cristian Presură a realizat un video anul trecut, pentru a explica publicului ce înseamnă radiațiile 5G, cât de „periculoasă” este tehnologia 5G și de ce sunt false unele teorii conspiraționiste legate de această tehnologie.

De asemenea, o parte din afirmațiile făcute în comunicatul de presă al Academiei au fost deja dovedite ca fiind false, consemnează Digi24.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...