62C pe tobogan. De la străzi ca niște tigăi încinse la râuri pe carosabil, pe „insula urbană de căldură”. Ce explicație au fenomenele meteo extreme 

Cristina Foarfă

Redactor

Un loc de joacă dintre blocuri, în zona Ștefan cel Mare. E dimineață, și afară sunt „doar” 31 de grade. Înarmați cu un termometru pentru suprafețe, constatăm că: 

În mijlocul zilei, locul de joacă ajunsese la 69,6 grade Celsius. În București, copiii se joacă în tigăi încinse.

În aceeași zi, în Giurgiu, un oraș aflat la doar 60 de kilometri de București, temperatura asfaltului ajungea la 60°C, iar bordul unei mașini lăsate câteva ore în soare, în spatele parbrizului, atingea 93,1°C, la doar șapte grade de punctul de fierbere al apei. Practic, aș fi putut găti în mașină fără aragaz. Sau pe mașină, ca în cazul „clătitelor de caniculă” din Paris.

La capătul unui val de caniculă, apar și furtunile violente, precum cea care a lovit Bucureștiul azi-noapte. Acestea sunt o coincidență, spune climatologul Bogdan Antonescu. „Un val de căldură nu se termină neapărat brusc. În literatura științifică apare partea aceasta: după un val de căldură, finalul vine cu furtuni."

Urmari ale codului rosu de ploi si vant cu intensitate crescuta in Bucuresti, 1 iulie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea

Dar există și reversul. O frunză expusă direct la soare avea doar 22,4°C; mai rece decât aerul din jur. Din păcate, majoritatea orașelor României au din ce în ce mai puțină verdeață care să le protejeze.

„Orașele nu sunt construite pentru genul ăsta de evenimente. Nimeni nu și le-a construit cu ideea că o să fie valuri de căldură extreme”, explică climatologul Bogdan Antonescu într-o zi în care temperaturile săriseră de 37 de grade. 

Într-o lume ideală, mi-a explicat, un oraș este proiectat ținând cont de felul în care circulă aerul – în cazul Bucureștiului, dinspre vest spre est. Clădirile sunt așezate astfel încât vântul să poată traversa orașul, fără ca căldura să rămână captivă între ele. „Dar asta nu prea se poate face și nu s-a gândit nimeni să o facă.”

Noi suntem departe de o astfel de situație ideală.

Ce avem, în schimb, sunt orașe pline de beton și asfalt. Iar betonul și asfaltul, cât timp bate soarele în ele, nu fac decât să acumuleze căldura. În ziua în care până și examenul de bacalaureat s-a amânat din cauza caniculei, am măsurat temperaturile obiectelor expuse la soare în oraș, un cuptor care nu doar că se încălzește, dar mai ales înmagazinează și emană căldură. 

Canicula in Brasov, 30 iunie 2026. Inquam Photos / Alex Nicodim

Insula de căldură urbană

„Tot ce înseamnă asfalt, beton tinde să acumuleze continuu căldură de-a lungul zilei", spune climatologul Bogdan Antonescu. Așa se naște ceea ce în meteorologie se numește insula urbană de căldură: un oraș e, în mod sistematic, mai cald decât tot ce e în jurul lui. 

Fața nevăzută a Lunei. Primul centru de date Quantum AI anunțat în România va fi construit pe un teren aflat în litigiu

Investiție de 1 miliard de dolari pentru primul centru de date cu inteligență artificială cuantică din România, într-o comună din Cluj. Terenul — concesionat în condiții contestate în instanță.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

„Atâta timp cât primește radiație solară, o să acumuleze în continuu. Seara, pentru că nu mai are sursa de energie, nu face decât să degaje căldura aia de jur împrejur.” Un cuptor, practic, care merge zi și noapte și face aerul irespirabil în orașele noastre. 

Când la asta se adaugă și căldura extremă produsă de schimbările climatice, riscurile pentru populație devin enorme. 

Bogdan Antonescu chiar lucrează, împreună cu alți colaboratori, la un studiu legat de mortalitatea din România cauzată de valurile de căldură. 

„Valurile de căldură sunt un ucigaș tăcut. Nu le vedem. Nu e ca la tornade, să vină ceva să te lovească. Nu le simți, dar impactul o să fie din ce în ce mai mare. De fiecare dată când mă întreabă cineva «ce o să se întâmple?», spun că mie mi-e frică de valurile de căldură.”

Caniculă în București, 29 iunie 2026. Inquam Photos / George Călin

Acordul de la Paris cere ca temperatura medie globală să rămână cu mai puțin de 1,5 grade peste nivelul preindustrial, ca să mai existe o șansă la adaptare. În 2024, însă, acest prag a fost atins deja. „Știu că nu pare mult", spune climatologul, „dar la scara climatului este enorm." N-o să fie o apocalipsă, crede Bogdan Antonescu. Dar generațiile de după 2020, cei care acum se joacă pe leagăne încinse, or să crească într-o lume foarte diferită de cea din anii '80.

Noaptea e mai rău

Ziua, betonul absoarbe. Noaptea, pentru că nu mai are de unde să primească energie, cedează tot ce a acumulat. „Toată energia asta se transmite înapoi în mediu", spune Bogdan Antonescu - și de aceea efectul de insulă de căldură e cel mai brutal tocmai după ce apune soarele. O noapte în care temperaturile nu scad sub 20 de grade se numește „noapte tropicală”. Tropicală pentru că, până recent, se întâmpla relativ rar, dar realitatea din termometre ne arată că nu mai e chiar așa. Și de aici vine adevăratul pericol. Dacă ai stat toată ziua expus la temperaturi mari și corpul nu a apucat să ajungă la un echilibru, noaptea, când ar trebui să se refacă, nu mai poate. 

„E un stres continuu, pe 24 de ore, fără niciun fel de pauză." Nu dormim - și există studii recente care leagă valurile de căldură de lipsa somnului și de scăderea capacităților cognitive. Pericolul e însă mult mai mare - „Combinația asta - temperatură ridicată ziua, temperatură ridicată noaptea - duce la creșterea ratei de mortalitate, pe lângă mortalitatea asociată direct temperaturilor ridicate.”

Valurile de căldură și furtunile violente

De ce furtunile violente de marți nu sunt o excepție, ci, dimpotrivă, erau de așteptat după valul de caniculă? Explicația ține de energie, explică Bogdan Antonescu „Când e cald afară, se acumulează destul de multă energie în atmosferă. Vara, chiar dacă nu sunt temperaturi extreme, după-amiaza încep să apară furtunile - au și un nume, furtuni de după-amiază, nu foarte imaginativ, ce-i drept. Dar când ai temperaturi ridicate mult timp, două zile cu 37–38 de grade cum am avut, cantitatea aia de energie e mai mare." Furtunile s-au format în sud-estul țării și au înaintat spre capitală: „S-au format în zona Dobrogei și după aia s-au deplasat către vest, spre București. Au fost și bine organizate", glumește el. 

Ce le-a făcut atât de violente a fost aerul uscat de la baza atmosferei. „Când începe să plouă printr-o masă de aer relativ caldă și uscată, precipitațiile încep să se evapore. Când se evaporă, zona aceea se răcește, și practic ai o masă de aer rece care coboară spre suprafață", explică Antonescu. 

„Când ajunge jos, e ca și cum ai arunca o pungă cu apă de la altitudine și se sparge la suprafață. De acolo vine curentul ăsta de aer super puternic, plus ploaia." 

Urmari ale codului rosu de ploi si vant cu intensitate crescuta in Bucuresti, 1 iulie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea

Iar orașul nu e făcut nici pentru ploaie, nici pentru vânt, cum nu e făcut nici pentru caniculă. „Când s-a făcut canalizarea în București, lumea a presupus atunci că o să avem o climă care rămâne cam la fel. Dar canalizarea nu e construită pentru cantități așa de mari de precipitații. " La asta se adaugă vântul, care doboară acoperișuri și copaci. „Acum e combinat: ai și ploaie super intensă, și vânt foarte intens. O combinație ciudată, dar clar asociată cu temperaturile astea foarte ridicate."

Întrebat dacă am intrat într-un tipar climatic nou, Antonescu răspunde cu prudența cercetătorului. „Pentru ce s-a întâmplat ieri, nu pot să vă spun nimic clar despre influența schimbărilor climatice, strict asupra fenomenului. E un fenomen de vreme. Ca să afirmi mai mult, trebuie făcute niște studii extrem de specializate care să spună: da, domnule, furtuna asta ar fi fost mai puțin probabilă dacă am fi avut un climat mai rece. Dar nu pot să speculez asta." 

Ce poate spune ține de logica de ansamblu: „Dacă apar din ce în ce mai multe valuri de căldură și se respectă pattern-ul ăsta, că la finalul unui val de căldură poți avea fenomene severe, atunci mai multe valuri de căldură înseamnă mai multe finaluri, deci mai multe furtuni." A văzut asta și în verile trecute - căldură, apoi furtuni, iar și iar. „Probabil ăsta e noul normal. Dar nu pot să-l dovedesc cu precizie."

Antonescu mai adaugă un lucru, legat de reacțiile de nemulțumire față de RO-Alert. „Lumea se plânge că a primit prea multe alerte.” Faptul că o alertă nu se adeverește pe strada ta nu înseamnă că e greșită: „N-a fost la ei în cartier, dar a fost în altă parte în oraș. Nu poți face prognoze la nivel de doi metri în fața blocului tău - e imposibil. Și dacă ți le închizi, ratezi lucruri care chiar sunt relevante pentru siguranța ta."

Cine plătește? 

Căldura nu cade egal peste oraș și nici peste țară.

Cei mai expuși sunt copiii mici, fiindcă mecanismele lor de termoreglare nu sunt complet dezvoltate și fiindcă sunt, fizic, mai aproape de asfaltul de 60 de grade. Apoi vârstnicii și persoanele cu boli cronice. Dincolo de ei, toți cei care nu-și pot cumpăra răcoare: oamenii fără adăpost, cei care trăiesc singuri și care nu au posibilități financiare, muncitorii care, spre exemplu, toarnă asfalt sau montează țevi în mijlocul zilei, și așa mai departe.

 Acești oameni sunt omiși aproape complet din orice plan legat de schimbările climatice. Recomandările „clasice” - mergeți la mall, stați la aer condiționat - sună discriminatoriu, explică Bogdan Antonescu. Jumătatea de sud a României e cea mai afectată de valurile de căldură și acolo sunt și cele mai multe decese. Și totuși, „nu pot să mă duc în Oltenia să le spun oamenilor să se ducă la mall, că e cald. De unde să-și cumpere aer condiționat?"

Canicula in Brasov, 30 iunie 2026. Inquam Photos / Alex Nicodim

Există nedreptate și în statistici. Un muncitor care face șoc termic și moare câteva zile mai târziu nu apare, în acte, ca victimă a caniculei. „Certificatul de deces nu scrie că a murit din cauza caniculei", spune climatologul. În nomenclator există un cod pentru „heat stroke”,dar practic nu se folosește. Așa că amploarea reală a fenomenului rămâne în mare parte nevăzută.

Plătim și noi, cu toții, ca societate. Cum mai muncești pe 40 de grade? „Ăsta e alt efect al valurilor de căldură, scade randamentul muncii. Poți să faci agricultură pe caniculă?”, se întreabă, retoric, Bogdan Antonescu. 

Ce s-ar putea face și nu facem

Întrebat ce soluții avem, climatologul a început cu ce există deja și nu protejăm. Copaci, spații verzi, suprafețe de apă. Pe harta termică a Bucureștiului, zona Pădurii Băneasa, Delta Văcărești și Parcul Tineretului au temperaturi mult mai scăzute decât restul orașului. Apa, inclusiv Dâmbovița, absoarbe o parte din căldură și răcorește zona din jur. „Astea ar trebui păstrate și protejate", spune el. „Părerea mea e că nu prea o facem."

Frunza de 22 de grade arată cel mai simplu de ce: vegetația nu se încinge și răcorește aerul din jur prin transpirație. Un copac deasupra unui leagăn ar schimba complet cifra de pe termometru.

La materiale, climatologul e mai precaut, fiindcă nu e inginer și nu vrea să dea rețete. Soluțiile de care a auzit, de la acoperișuri verzi la vopsele deschise la culoare care reflectă căldura, au limitele lor: „Nu poți să faci străzile albe." Reabilitarea termică a clădirilor ajută, dar e o măsură pe termen lung. 

Lipsește și ceva mai mare. În țări care s-au lovit înaintea noastră de valuri extreme - Marea Britanie, după verile din 2021–2022 și după marele val din 1976 - există un Heat-Health Action Plan, prin care spitalele, medicii și asistentele știu exact ce fac când vine canicula. La noi, mi-a spus climatologul, un astfel de plan nu există, există cel mult intenția de a-l face. Ee sceptic față de strategiile naționale de adaptare, pe care le bănuiește că există mai mult pe hârtie decât în realitate. „Eu aș fi mulțumit dacă ar exista ceva clar, măcar pentru valurile de căldură."

Mai ales că nu e o surpriză pentru nimeni că e cald. „Ce-mi scapă mie este că noi nu suntem o țară care nu a avut valuri de căldură. Dar pare că le-am ignorat, iar acum, când toate caracteristicile lor s-au schimbat - apar mai devreme în an, sunt mult mai frecvente - ne-am lovit, în ultimii 3–4 ani, de o grămadă de valuri cu impact foarte mare.”

Persoane indura canicula in zona Piata Unirii din Bucuresti in data de 28 iunie 2026. Inquam Photos / Tudor Pana

Soluția pe care o folosim individual, aerul condiționat, împinge problema mai departe dar, pe de altă parte, e singura soluție de moment. Consumă energie, iar dacă energia nu e regenerabilă, înseamnă mai multe gaze cu efect de seră, mai multă încălzire și mai multe valuri de căldură. „N-aș zice că aerele condiționate sunt cel mai mare contributor", spune climatologul, „dar oricum e o presiune pe sistem când toată lumea le dă la maxim deodată." Nu le-ar interzice nimănui, însă, încheie ei, referindu-se la discuția din Europa privind montarea aerelor condiționate: „E în joc viața oamenilor."