REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Google a marcat în decembrie, 2016, printr-un doodle special aniversarea a 30 de ani a peliculei Kin-dza-dza! realizată de Mosfilm

6 filme (semi)sovietice de văzut în vacanță

Studioul Mosfilm a încărcat pe YouTube aproximativ o mie de filme artistice realizate în ultimele decenii. Voi menționa în acest articol câteva filme mai interesante care au subtitrări în limba engleză (în unele cazuri ele sunt accesibile doar apăsând butonul “CC” din dreapta-jos al video-ului).

Sunt relevante pentru noi în vreun fel aceste filme? Da, din două motive.

În primul rând, a vedea un film produs în Rusia de acum sau în Uniunea Sovietică este o experiență captivantă și fără echivalent. Pe de o parte, descoperi replici, gânduri, situații identice cu cele din țara noastră.

Râzi de procedurile complicate ale statului, de îngâmfare, de contrastul dintre aparență și realitate, de confuzii, de nebuni imaginativi sau de vecini băgăreți.

În același timp descoperi accese surprinzătoare de pesimism, o căutare a nuanțelor care nouă ne este străină, prăpăstii psihologice peste care trecem sprințari dar în fața cărora rușii se opresc îngroziți.

Saltul de la “este exact ca la noi!” la șocul descoperirii unei culturi total străine se poate petrece de-a lungul a doar două sau trei replici.

În al doilea rând, filmele sovietice reprezintă o călătorie într-o lume îndepărtată în timp, aparent bine controlată, dar în care artiștii propagau nemulțumiri, narațiuni subversive, evadări.

Ca să înțelegi mai bine acest context adică prima listă de filme pe care ți-o propun, te invit să iei în calcul faptul că în Uniunea Sovietică consumul de alcool crește cu 20% între 1970 și 1984. (Iar, ca efect, durata medie de viață în special a bărbaților scade an după an).

În acest interval economia începe să lâncezească, impulsul frenetic al dezvoltării industriale de după al doilea război mondial se stinge, iar în spatele statisticilor oficiale încep să zumzăie fenomene atipice pentru o țară dezvoltată, precum mai sus menționata scădere a duratei de viață, dar și creșterea mortalității infantile.

După ajungerea sa la putere, Gorbaciov denumește această perioadă “era stagnării“. În această eră, Tarkovski produce 3 din cele 7 filme ale sale – probabil cele mai cunoscute: „Solaris”, „Oglinda” și „Călăuza”. Dar îți voi recomanda altele.

Ironia sorții (1976)

Home Alone-ul fostului URSS – în sensul în care, în tot spațiul vorbitor de limbă rusă, această comedie spumoasă este transmisă la televizor de Revelion.

Un bețivan din Moscova ajunge din greșeală în Leningrad (Sankt Petersburg-ul de astăzi), iar uniformitatea sovietică e atât de covârșitoare încât în cele două orașe există străzi cu nume identice, în care blocurile arată la fel, ușile apartamentelor corespondente putând fi deschise cu aceeași cheie.

O trăsătură a filmelor sovietice este intercalarea stilurilor – “Ironia sorții” nu conține doar gag-uri numeroase, ci și o poveste de dragoste ratată precum și un one-night-stand care apare exact (și doar) în momentul când cele două personaje aveau nevoie de așa ceva.

Recomandare: de văzut mai ales pentru că este o fereastră spre sufletul locuitorilor fostului URSS. Din Vladivostok la Minsk, toți știu acest film.

Dragoste la birou (1977)

Comedie romantică cu trei nivele de realism peste orice tentativă similară americană. Dacă vrei să știi cum era viața de zi cu zi în marile orașe sovietice, acesta e probabil filmul ideal. Terenul de joacă al filmului este birocrația moscovită, la fel de acoperită de sus până jos de reguli, hârtii și orgolii precum cea românească.

Recomandare: de văzut cu iubitul sau iubita ta bugetar(ă). Mai ales dacă munca sa e una de birou.

Partea I
Partea a II-a
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Garaj (1980)

Punctul de pornire al acestei comedii este unul simplu: 33 de oameni au pus bani împreună pentru construirea unui garaj. Dar ei descoperă că pe amplasamentului viitor al garajului urmează a fi extins un bulevard, ceea ce va duce la dispariția a 4 din locurile de parcare dorite.

Cei 33 trebuie să decidă care din ei vor avea de suferit. Urmează o dispută prelungită și amuzantă, cu nuanțe dramatice. Filmul este alert, construit practic în totalitate pe dialog și curge foarte ușor.

Atrage atenția similitudinea cu “12” al lui Mihalkov, pare că există o fascinație autentică în cinematografia rusă față de ideea unui grup numeros de oameni aflat într-o situație cu potențial conflictual și nevoiți să negocieze în condiții de izolare față de restul societății. 

Recomandare: film de văzut la popcorn. El a fost distribuit în Polonia, Ungaria, Bulgaria și RDG, dar niciodată în Republica Socialistă România – deci poți să îți folosești celulele cenușii ca să-ți dai seama ce le-a displăcut autorităților ceaușiste…

Puteți viziona filmul aici.

Al doilea grup de filme pe care ți-l sugerez este febril, dinamic, iconoclast. Sosirea la putere a lui Gorbaciov în 1985 permite deschiderea unor subiecte noi.

Filmele de la finele anilor ’80 sunt în consecință mai puțin subtile, mai directe, mai îndrăznețe. Sensibilitățile sau “coperțile” mic-burgheze sunt date la o parte. Calitatea artistică nu este însă în mod garantat una superioară.

Kin-dza-dza! (1986)

Doi ruși oarecare se teleportează într-o lume extraterestră, ale cărei reguli sunt complicate dar amuzante. Cred că intuiești că filmele science fiction realizate în anii lui Gorbaciov nu sunt material de amuzament lejer à la Hollywood sau speculații autentice cu privire la cum ar fi viitorul/alte specii, fiind de obicei o critică dură a stării de fapt din URSS.

Kin-dza-dza!” a primit premiul Nika (echivalentul sovietic al Oscarurilor) pentru efecte sonore și pentru cel mai bun soundtrack.

Recomandare: gimnastică pentru creier, e mare lucru pentru un film să-ți prezinte de la zero un univers și o societate în doar două ore. Din fericire există și destule cadre lungi ca să poți să-ți tragi sufletul.

Assa (1987)

Rock-ul sovietic e în prim-plan, dar filmul conține și o poveste paralelă din secolul 18.

Assa” vorbește destul de direct despre crima organizată, un subiect care fusese mult timp tabu. A primit premiul Nika pentru cea mai bună producție. 

Recomandare: poate cel mai pretențios film dintre toate cele de pe această listă – deci dacă dorești un film care să se apropie de cinematografia de înalt calibru și înaltă densitate, acesta ar fi favoritul tău. De asemenea, câte filme despre viața din Crimeea ai văzut până acum?

Zerograd (1989)

Un orășel oarecare dezvăluie unui vizitator personaje și priveliști neobișnuite. Eliberarea artistică declanșată de Gorbaciov are ca rezultat aici o investigație a bizarului, adică un film cumva similar celor produse de David Lynch, evident cu specific sovietic.

Iar prin “specific sovietic” înțeleg aici disonanța dintre formalism și autenticitate, multă istorie (tratată cu ireverență) și instituții disfuncționale. Deci poate mai degrabă Kafka decât Lynch…

Recomandare: dacă dorești un film care să fie o călătorie aparte și onirică. Probabil că n-are sens să-l vezi mai devreme de mijlocul nopții.

Listele de mai sus sunt subiective. Am evitat producțiile istoric-propagandistice precum și cinematografia de artă pură (care necesită o cultură și un apetit cu totul aparte).

Canalul de YouTube cu toate producțiile Mosfilm poate fi accesat aici.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios