400, Coaliția specialilor. Gabriel Oprea, Adrian Năstase, Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Eugen Nicolicea și alte câteva sute de foști parlamentari își vor înapoi pensiile speciale

Sute de foști senatori și deputați, de la toate formațiunile politice, au dat în judecată instituțiile pe care le-au reprezentat, pentru a-și recâștiga privilegiile. Aceștia cer anularea actului normativ adoptat în martie, care consfințea eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari.

Politicieni importanți ieșiți la pensie, foști prim-miniștri, miniștri și baroni locali ai ultimelor decenii și-au dat în sfârșit mâna, de dragul banilor. Susțin că alții făceau afaceri în timp ce ei guvernau și legiferau pentru binele țării. Petre Roman, Teodor Meleșcanu, Adrian Năstase, Gabriel Oprea, Victor Babiuc, Eugen Nicolicea, Dumitru Buzatu, Petre Daea, Gheorghe Funar, Gheorghe Ariton, Victor Paul Dobre sau Dan Ilie Morega sunt câteva dintre numele cele mai cunoscute de pe listele reclamanților.

Foștii senatori și deputați s-au organizat și au deschis acțiuni comune în toate județele țării. Când interesul poartă fesul, disputele politice nu mai au acoperire. De exemplu, Kelemen Atilla Bella Laszlo (deputat UDMR în cinci legislaturi) și Adrian Moisoiu (deputat PRM în 2000-2004 și 2004-2008) luptă pe același front la Mureș.

Primul a devenit cunoscut mai ales după ce Agenția Națională de Integritate a semnalat faptul că se află în conflict de interese după ce și-a angajat soția la biroul parlamentar. Kelemen a motivat senin că aceasta îl ducea la aeroport cu mașina, pentru a nu fi nevoit să lase autoturismul timp de mai multe zile în parcare, atunci când pleca la București. În baza contractului civil încheiat, consoarta deputatului a obținut venituri salariale în cuantum de 27.248 de lei.

Fost om de nădejde al lui Vadim Tudor, Adrian Moisoiu a publicat în 2018 o carte despre activitatea sa parlamentară. Are 1400 de pagini și se numește „Deputat PRM de Mureș. Implicare în exercitarea mandatelor parlamentare 2000-2004 și 2004-2008”. La lansare a fost chemat să vorbească și fostul coleg de partid, Gheorghe Funar, care a profitat de ocazie pentru a prezenta și propriul volum „Cifrele getice. Cifrele primordiale pe Pământ?!”.

„E o chestiune de principii. Demnitatea de parlamentar trebuie să-și recâștige prestigiul”

Ioan Oltean e unul dintre cei mai importanți politicieni pe care i-a dat Bistrița. Era supranumit Crocodilul sau, mai reverențios, Jupânul. A activat vreme de 25 de ani în politică sub stindardul FSN, PD, PDL și PNL. În 2007, încasa bani de la Parlament pentru plata chiriei, deși avea proprietăți în București. După ce presa a semnalat aberația, deputatul avea să restituie banii.

Mai târziu, și-a propulsat protejata, pe Crinuța Dumitrean, o fostă Miss Bistrița, până în fruntea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Cei doi au fost cercetați într-un dosar instrumentat de DNA: Oltean era acuzat că ar fi primit șpagă 600.000 de euro în curtea bisericii din Chitila, de la omul de afaceri Mihai Rotaru, ca să intervină la Dumitrean pentru a-l ajuta pe afacerist să obțină o despăgubire de 20 de milioane de euro. Dosarul a fost clasat în decembrie 2020 din lipsă de probe suficiente.

Astăzi, Oltean spune că DNA “l-a scos pe tușă” și că actuala clasă politică e cea mai slabă din 1990 încoace. „Crocodilul” e sigur că USR-PLUS, în special, s-ar scălda în ape tulburi.

„Avem de-a face cu una dintre cele mai neperformante asocieri guvernamentale, oarecum asemănătoare cu cea pe care PNL a încheiat-o în 2008 cu PSD. Sunt asocieri de forțe politice conflictuale prin ideologie, programe, atitudini, prin educație și prin ce mai doriți dumneavoastră. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni denotă o lipsă de maturitate și responsabilitate, mai ales din partea celor de la USR-PLUS, o lipsă de educație și de bun simț”, a declarat Ioan Oltean pentru PressOne.

În cazul anulării pensiilor speciale, fostul parlamentar spune că apără un principiu. De altfel, toți foștii senatori și deputați cu care am vorbit s-au declarat mai puțin interesați de bani, dar foarte convinși de justețea cauzei: aceea de a apăra demnitatea statutului de parlamentar în România.

„Eu am avut șase mandate. Nu e atât de importantă suma, deși dacă analizați sumele de care beneficiază alte categorii, o să constatați că un parlamentar cu șase mandate primește de trei ori mai puțin decât ia un judecător, un procuror sau un polițist. Indiferent de câte mandate ai, de la trei în sus această indemnizație are aceeași valoare. Trece puțin peste 10.000 de lei, aceasta e indemnizația maximă de care beneficiază un parlamentar cu cel puțin trei mandate.

Sigur, nu se poate spune că în lumea asta există oameni pe care nu-i interesează banii, însă nu banul este cel care întotdeauna te motivează să susții un asemenea demers juridic, ci modul în care se pune problema vizavi de o demnitate atât de înaltă cum e cea de parlamentar în România”, a mai declarat Ioan Oltean pentru PressOne.

Apăr un principiu, dacă vreți, și o solidaritate cu colegii mei. Principiul unei demnități extrem de înalte care a căzut într-un ridicol și o dizgrație totală la nivelul acestei țări. Demnitatea aceasta de parlamentar trebuie într-un fel sau altul să-și recâștige prestigiul. Nu prin pensii speciale își câștigă credibilitatea, e adevărat, dar a fost dusă în derizoriu inclusiv de cei care astăzi dețin demnitatea de senatori și deputați.Ioan Oltean, fost parlamentar de Bistrița

827 de foști senatori și deputați beneficiau de pensiile speciale înainte de anularea lor

Și fostul deputat de Arad, Mihăiță Calimente, susține că e un om cu principii. Conform unuia dintre ele, familia e pe primul loc. Și el a fost reclamat de ANI că și-a angajat fiul ca referent la propriul cabinet parlamentar. Dar asta s-a întâmplat în urmă cu mult prea mult timp, 2008-2012, nu mai e un subiect de actualitate.

Fostul PNL-ist e în schimb supărat pentru felul în care a fost nevoit să plece din partidul aflat în prezent la putere, pentru o declarație pe care o găsește și acum doar amuzantă. La câteva zile după incendiul de la Colectiv și protestele care au urmat, Calimente spunea că „dacă poporul nu ne vrea pe noi, să-i voteze pe bulgari”. Alina Gorghiu l-ar fi scos la următoarele alegeri de pe listele partidului pentru această declarație, pretinde fostul politician.

„Se striga la protestele alea că nu o să ne mai voteze, că toți politicienii români ar fi la fel. Am zis ok, atunci să-i voteze pe bulgari. Li s-a părut că mamă, ce jignire! Păi unde-i jignirea? Ca să nu mai zic că la vreo trei luni după, s-au găsit câteva județe din Bulgaria care voiau să adere la România, hahahaha.

Una din vinile aduse de Alina Gorghiu era că eu am fost de la început împotriva USR-ului și a protestelor organizate de ei.

Plus alianța cu PD-ul, o altă chestie imposibilă. Eu am fost la guvernare și cu PSD-ul, și cu PD-ul, și vă spun că nu există comparație între cele două partide. PSD-ul are totuși oameni mult mai de cuvânt, mult mai organizați și mai aplecați spre interesele României. Nu mai e nicio legătură cu partidul Brătienilor. E de fapt partidul domnului Băsescu, plus toate deviațiunile și populismele pe care USR le-a adus în așa-zisul PNL”, spune Calimente.

Mihăiță Calimente (68 de ani) și-a încheiat cariera politică anul trecut. Trecuse la ALDE și în ultimii trei ani și jumătate a ocupat funcția de secretar general adjunct al Senatului. A prins pensia specială câteva luni, puțin peste 10.000 de lei pe lună.

„Nu le mai numiți pensii speciale. Ele sunt pensii de serviciu, țările democratice care-și respectă instituțiile iau aceste măsuri ca să nu existe bănuiala sau tentația de corupție. Pensiile de serviciu asigură și accesul în politică al celor mai puțin bogați. Că nu numai cei cu bani trebuie să ocupe funcții politice. Eu am avut patru mandate de parlamentar și o pensie de puțin peste 10.000 de lei pe lună.

Legea spune așa: la un mandat, ai 40 la sută din salariul unui parlamentar, la două mandate ai 60 la sută din salariul unui parlamentar, la trei mandate ai 80 la sută din salariul unui parlamentar și de aici nu mai contează numărul de mandate că tot atâta iei. Un parlamentar ia în mână vreo 12.000 și ceva de lei la ora actuală. Faceți calculul!”, a încheiat Calimente.

Pensiile speciale ale parlamentarilor au fost introduse în 2015 la inițiativa PSD. În februarie anul acesta, înainte de a se vota anularea lor, un număr de 827 de foști deputați și senatori erau beneficiari de pensii speciale. Impactul bugetar al acestora era undeva la un milion de euro pe lună, conform unui răspuns furnizat de Parlament la cererea G4Media.ro.

Meleșcanu: „Au fost oameni care au stat prin pușcării, în lagăre, la Canal”

Teodor Meleșcanu a împlinit în martie 80 de ani. Ultima funcție importantă pe care a deținut-o a fost cea de președinte al Senatului, cu susținerea PSD, în toamna lui 2019. Într-o declarație de avere publicată în acel an, apărea detaliul că Meleșcanu încasa pe lângă salariu și pensie de la MAE, aproape 9.000 de lei pe lună. Pentru activitatea parlamentară, pensia lui trecea de 10.000 de lei.

Meleșcanu, alături de mai mulți foști colegi, printre care Petre Roman, Doru Bădulescu, Daniela Aprodu-Buruiană sau Minodora Cliveti, s-a adresat Tribunalului Ilfov, acționând în instanță Camera Deputaților și Secretarul General al CD, respectiv Senatul și Secretarul General al acestei instituții, pentru anularea actului normativ prin care și-au pierdut pensiile speciale. Dosarul a fost înregistrat la data de 14 aprilie 2021.

Fost ministru în mai multe guverne și director al SIE, Meleșcanu găsește justificată acțiunea.

„Să se țină seama de faptul că timp de 16 ani, în calitate de senator, Senatul României nu ne-a plătit nouă în niciun fel bani de pensie, pornindu-se de la ideea că nu există fonduri prea multe și că, până la urmă, când o ajunge cineva la vârsta de pensie, dacă o ajunge, atunci se va da o indemnizație. Mai mult, potrivit Codului Civil și potrivit în general legislației noastre, nu poți să iei măsuri retroactive atunci când este vorba de chestiuni patrimoniale.

Ce ar fi însemnat să mărim cu 50 la sută indemnizațiile parlamentare pentru a putea plăti asigurările de pensie? 16 ani e totuși o perioadă, ar trebui să vedem și unii și alții ce se întâmplă.

Consider că e o chestiune normală, fac parte și eu din grupul care a făcut o plângere la nivelul justiției obișnuite, fără a intra în discuții cu Curtea Constituțională. Nu e vorba doar de mine, e vorba de colegi, mulți dintre ei care în primele sesiuni ale Parlamentului… au fost oameni care au stat prin pușcării, prin lagăre, pe la Canalul Dunăre-Marea Neagră și care azi nu au posibilitatea să se întrețină”, a declarat Meleșcanu.

Declarația lui Meleșcanu e înduioșătoare, dar în grupul de foști parlamentari care au deschis acțiunea comună la Tribunalul Ilfov nu e nicio victimă a vechiului regim.

Îl găsim în schimb pe Dănuț Saulea, fostul PRM-ist (deputat în 2000-2004) care a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ceruse 50.000 de euro unui preot caterisit ca să intervină la primăria din Adunații Copăceni (Giurgiu) pentru a înlesni un schimb de terenuri.

Unde te uiți pe listele reclamanților găsești foști parlamentari care au avut sau încă au probleme cu Justiția. E și cazul lui Aristotel Căncescu (69 de ani), fost mogul de presă, președinte al CJ Brașov (3 mandate), dar și senator din partea FSN și PDSR (1990-1996) și PD (1996-2000). În 2014 a primit Ordinul Sfinții Martiri Brâncoveni din partea patriarhului Daniel. Martiriul lui Aristotel începe în 2017, când e trimis în judecată pentru luare de mită și abuz în serviciu. În 2020 a fost condamnat de Tribunalul Brașov la 7 ani de închisoare. A atacat decizia la Curtea de Apel.

Aristotel Căncescu s-a adresat Tribunalului Brașov pentru a susține că eliminarea pensiilor a fost un act care a încălcat legea.

Majoritatea foștilor parlamentari sunt reprezentați de Casa de Avocatură Zamfirescu Racoți Vasile & Partners.

Petre Roman vorbește de o „chestiune de ordin moral”, legată de demersul lui și al colegilor săi de a-și recupera pensiile.

„La ora actuală suntem vreo 400. Am semnat și eu eu pentru că am considerat că este incorect ce s-a întâmplat. Nu aș fi semnat dacă nu aș fi văzut felul în care casa de avocați a promovat această idee, pentru că ea este foarte corectă. La vremea aceea noi nu aveam altă posibilitate. Așa era legea, așa trebuia să facem. Prin urmare, nu ne puteam ocupa de alte lucruri care să ne asigure niște venituri. În 25 din 27 de țări ale Uniunii Europene există această modalitate. Dincolo de natura materială, e o chestiune de ordin moral.

Nu e o pensie specială, ci o indemnizație legată de această situație: parlamentarii nu puteau și nu aveau dreptul să se ocupe de altceva. Eu unul, câtă vreme am fost în politică, n-am amestecat niciodată, sub nicio formă, politica cu afacerile. Din păcate, tocmai cei care au făcut-o s-au găsit acum să dea curs la acest populism”, spune fostul premier al României.

„Nu sunt jurist, nu comentez, nu mă pricep. Despre chestii legate de justiție n-am făcut comentarii de nici un fel. Respecte!”

Victor Paul Dobre, deputat PNL în două legislaturi

“E vorba și de bani, hai să vorbim cinstit acuma”

Alexandru Pereș (68 de ani) a fost membru FSN (1990-1992), membru PD (1992-2007), după care a intrat în PNL. A fost deputat sau senator de Alba în șase legislaturi și un mare admirator al lui Traian Băsescu, a cărui fotografie a expus-o în biroul său. Tatăl său fusese șef al Securității Cluj înainte de 1989.

Pereș spune că el și colegii săi au cerut doar o clarificare din partea Justiției, că nu banii îi mână în luptă. Deși e vorba și de bani:

„Pentru a avea o imagine clară asupra unei situații, am apelat și la justiție să vedem de ce într-o vreme indemnizațiile astea speciale erau valabile și acuma nu mai sunt. Vrem să vedem punctul de vedere al justiției, cam asta-i tot. O fi bine, o fi rău, câștigăm, nu câștigăm, rămâne de văzut. Urmează și alte categorii să intre în malaxorul acesta, așa am văzut eu, inclusiv magistrații, primarii și viceprimarii.

Deci pentru asta e, nu că am fi săraci lipiți pământului. Sunt alții care din punct de vedere pecuniar stau mai rău ca noi. Când e o problemă neclară, toată lumea apelează la justiție. N-ați văzut că a ajuns Curtea Constituțională cea care cântărește și dă verdictul la toate?

E vorba și de bani, hai să vorbim cinstit acuma. Fac parte din marea majoritate a românilor pe care nu-i dau banii afară din casă. O fi vreo 1 sau 2 la sută dintre români care au posibilitate financiară îndestulătoare.

Am încercat să vedem și aici cam care este punctul de vedere al justiției.

Eu am avut șase mandate. Oricum la trei se oprește, nu e o problemă, e aceeași sumă. Cât? În jur de 10.000 și ceva. Sigur, o sumă consistentă, considerabilă, dar să vedem ce spune și justiția”, a declarat Alexandru Pereș.

*

Ultimii care s-a adresat justiției pentru a-și recupera pensia de parlamentar sunt fostul premier Adrian Năstase, generalul cu patru stele Gabriel Oprea, fostul Ministru al Apărării Victor Babiuc, Anghel Iordănescu sau Eugen Nicolicea. Dosarele acestora au fost înregistrate pe 22 și 23 aprilie 2021.

Nicolicea a apelat la Tribunalul Mehedinți. Tras pe linie moartă în PSD, a fost unul dintre artizanii modificării legilor Justiției. A adunat șapte mandate în 28 de ani de activitate parlamentară. Nicolicea a dat în judecată Parlamentul României – Camera Deputaților și pe Secretarul General al Camerei, cerând „repunerea în plată a indemnizației pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021, la zi”.

Nicolicea a fost declarat și “luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”. N-a fost niciodată limpede participarea lui la revoluția din Drobeta Turnu Severin, unde l-au prins evenimentele din 1989. Totuși, această distincție a venit la pachet cu o indemnizație lunară de aproape 500 de euro de la bugetul de stat.

Gabriel Oprea a încasat în 2019, conform declarației de avere, 115.824 de lei drept pensie specială pentru mandatele de senator. La această sumă s-a adăugat și pensia militară, 96.420 de lei pe an. La un calcul simplu, Oprea se bucura de aproape 18.000 de lei pe lună din pensii speciale. Politicianul susținea că trăiește doar din pensie.

L-am sunat și i-am trimis apoi un mesaj cu rugămintea de a-și motiva demersul juridic. A răspuns cu un emoji cu steagul României.

Și Adrian Năstase se judecă pentru a-și reprimi pensia de parlamentar. De altfel, fostul prim-ministru comenta ironic pe blogul său imediat după eliminarea pensiilor speciale.

“Ce a fost mai ușor s-a făcut! S-au eliminat pensiile foștilor parlamentari. Toate partidele (cu excepția UDMR) au aruncat «lest» peste bord și au dat satisfacție opiniei publice, întrecându-se cine să bifeze această inițiativă mai întâi. Miza nici nu era importantă – 780 de “dinozauri”, foști parlamentari, al căror vot oricum nu mai contează. S-a făcut o economie de 10 milioane euro, anual, care va putea fi folosită pentru a rezolva problemele din sănătate și infrastructură.

Cele mai amuzante comentarii mi s-au părut cele ale președintelui Plus, europarlamentarul Dacian Cioloș, furibund la adresa pensiilor parlamentarilor români, care, la Digi 24, spunea că nu știa că EUROPARLAMENTARII, deci și el, au/vor avea pensii speciale de mii de euro!

Sunt în cauză deci nu voi comenta foarte mult. Sunt/erau argumente și contraargumente pentru aceste pensii (indemnizații). Dar a spus Augustin Zăgrean, cu sfătoșenia sa obișnuită, de la înălțimea veniturilor/pensiilor sale de 6.500 de euro (magistrat, parlamentar, profesor) că țara e săracă și că are nevoie de bani. Ceea ce este adevărat”, scria Năstase în februarie.