4 ani de război în Ucraina: Ce știm sigur - și aproape sigur - despre ajutorul militar pe care România l-a acordat Kievului până acum

Redacția

După 4 ani de război în Ucraina, provocat de invazia militară a Rusiei, declanșată pe 24 februarie 2022, România continuă să facă o ciudată excepție printre țările NATO și UE, în ceea ce privește transparentizarea clară a ajutoarelor militare acordate până acum Kievul.

Această pseudo-„ambiguitate strategică” a fost parafată în perioada președinției lui Klaus Iohannis, când toate cifrele clare, legate de cantitatea și tipul de ajutor militar acordat Kievului au fost secretizate în CSAT.

Venirea la Cotroceni a lui Nicușor Dan nu a schimbat această paradigmă. Emblematică rămâne, din acest punct de vedere, declarația făcută de noul ministru al Apărării, Radu Miruță, care a explicat de ce „nu e bine” să se știe cât armament a dat România Ucrainei.

Cu alte cuvinte, nu e bine să se spună cifrele, că află Ivan câte blindate sau Kalașnikovuri au rămas prin depozitele armatei române.

Argumentul pălește, însă, în fața realității: să nu uităm că, la insistențele SUA, România a fost nevoită, vrând-nevrând, să doneze un ditamai sistemul de apărare antiaeriană Patriot (cu tot cu radare, lansatoare, unitate de comandă, mașini etc.), pe care armata l-a ambalat frumos în cutii și l-a trimis pachet militarilor ucraineni: nu trebuie să fii analist de informații în GRU sau FSB ca să faci un calcul simplu, de tipul 4-1=3: din patru sisteme Patriot câte aveam, am mai rămas cu trei operaționale.

Sau, pentru pasionații de cifre procentuale: armatei române i-a scăzut cu 25% capacitatea de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune.

Ajutorul pentru Ucraina a depășit miliardul de euro, dar autoritățile de la București nu spun ce anume „s-a dat” în acest ajutor

Și totuși, în ciuda secretomania afișate de București față de acest subiect, informații despre ajutorul militar acordat Ucrainei există din surse publice, internaționale. Unele dintre acestea fiind chiar autoritățile ucrainene: în august 2025, ministrul Apărării de la Kiev ne anunța că România tocmai se pregătea să trimită Ucrainei pachetul de ajutor militar cu numărul 23.

Antrenament al Legiunii a doua internaționale ucrainene, în regiunea Donețk. foto: 444.hu / Wojciech Grzedzinski / Anadolu

Din postarea ministrului ucrainean al Apărării de la acea vreme, Denis Șmihal, aflam că „România contiuă să-i antreneze pe piloții ucraineni de F-16 și să întărească apărarea antiaeriană” a Ucrainei.

În ultimele zile ale anului 2025, guvernul român a aprobat un ajutor de 50 de milioane de euro acordat Ucrainei, în cadrul unui mecanism propus de SUA pentru țările NATO privind „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL).

Singurele cifre clare vin din partea Institutului Kiel, ale cărui rapoarte detaliază, pe fiecare țară în parte, inclusiv România, contribuția financiară, umanitară și militară acordată Ucrainei.

Anul trecut, România apărea cu o cifră totală 1,12 miliarde de euro acordați Ucrainei, echivalentul a 0,42% din PIB.

Investiție străină susținută de autorități, terminată în dezastru: sute de animale de la o fermă de bizoni și cerbi au murit de foame în ultima lună de iarnă

214 bizoni, cerbi, căprioare și bivoli au murit de foame pe proprietatea concesionată în Recea Cristur, Cluj, de un investitor german, care a construit aici o fermă de vânat destinată exportului cărnii pe nișa gourmet.

AUDIO. „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta.” Înregistrare șocantă din cabinetul lui Ion Duvac, membru în comisia în care sunt analizate cazurile de abuz din Colegiul Psihologilor

Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției.

Bateriile Patriot reprezintă un element esențial al apărării ucrainene © Cateyeperspective | Dreamstime.com

De precizat că România a donat sistemul Patriot Ucrainei în octombrie 2024, sistem estimat, din surse publice, la circa un miliard de dolari.

În graficul actualizat de Institutul Kiel în februarie 2026, România nu se mai regăsește deloc în topul primelor 20 de țări care au ajutat Ucraina: nici din punct de vedere militar, nici din punct de vedere al contribuției echivalente din PIB. În acest clasament apar însă țări precum Estonia, Lituania și Letonia, cu un PIB mult mai mic decât cel al României.

Ce se știe până acum despre tehnica militară care a ajuns din România în Ucraina

În ceea ce privește ajutorul militar concret, primele imagini cu obuze cu inscripții românești au fost publicate pe rețelele sociale încă din luna august 2022.

Imaginile arătau obuze de 122 mm (calibru sovietic) încărcate în țeava unui obuzier autopropulsat ucrainean. România încă mai are în dotare sisteme de artilerie din perioada comunistă, pentru care Romarm încă mai produce în continuare muniții în vechiul calibru sovietic (folosit și de armata ucraineană).

Nu se știe exact câte astfel de obuze au fost acordate armatei ucrainene. Ce se știe este că cel puțin o parte dintre acestea au fost expirate sau de proastă calitate. O investigație din aceeași perioadă (august 2022) a jurnaliștilor bulgari de la Bivol arată că Bulgaria a încercat să exporte către Ucraina, via compania de stat Romarm din România, mai multe rachete și obuze de artilerie în calibru sovietic. Munițiile erau însă vechi și deteriorate și au fost respinse de ucraineni.

KIEV, UCRAINA - 25 februarie 2022: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei. O clădire rezidențială avariată de un avion inamic în capitala ucraineană Kiev. Foto: ID 242226295 | Ukraine War © Palinchak | Dreamstime.com

În octombrie 2022 au apărut noi imagini, de data aceasta cu rachete de tip „Katiușa” de producție românească, pe frontul din Ucraina.

„Obiceiul” de a trimite arme într-o zonă de conflict prin intermediul unui stat intermediar, sau terț, e unul extrem de obișnuit în practica internațională.

Conform unui raport din 2023 al Registrului Națiunilor Unite pentru Arme Convenționale (UNROCA), România a exportat în acel an 33 de „piese de artilerie grea” (mortiere de 120 mm) către Marea Britanie via Bulgaria. Cele 33 de mortiere nu mai apar însă pe lista „importurilor” UK din același an. Singurul lucru pe care îl putem afirma cu certitudine este că nu știm în ce țară au ajuns aceste piese de artilerie.

Suveica România-Bulgaria apare și în recentul dosar de corupție în care e implicat un fost senator PSD: un milion de obuze dezasamblate, din Kazahstan, ar fi urmat să fie importate de Romtehnica, asamblate local și exportate apoi în Ucraina, via Bulgaria.

Tot pe rețelele sociale au apărut în 2023 niște imagini cu mașini blindate produse în Turcia, dar care aveau monate „turele Anubis” fabricate în România de compania Pro Optica. Pe respectivele turele pot fi, de asemenea, montate mitraliere ușoare sau grele, teleoperate din interior. Turelele pot fi inclusiv prevăzute cu o cameră termală cu sistem de ochire în infraroșu.

În respectivul clip apar 12 astfel de vehicule. Turcia a oferit atunci Ucrainei cel puțin 50 de astfel de mașini blindate.

În altă înregistrare pot fi văzut cel puțin 4 lansatoare de rachete de tip APRA-40 (variantă modernizată a celebrei „Katiușa”) românești (se poate vedea clar sigla „DAC” de pe camionul-lansator din prim-plan.

În 2024, rușii anunțau că un întreg batalion ucrainean folosea astfel de lansatoare românești pe frontul de la Kreminna, regiunea Donețk. În 2025, ucrainenii se plângeau însă de calitatea unui astfel de lansator de rachete, despre care spuneau că datează din 1981 și că necesită reparații.

Isaccea, România. 2 martie 2022. Refugiații ucraineni merg pe jos din Ucraina până în Isaccea, România, după ce au trecut granița. Foto: ID 242552131 | Ukraine War © Laurentiu Iordache | Dreamstime.com

Pe lângă Anubis, artilerie și obuze, pe rețelele sociale au apărut și imagini cu TAB-uri (blindate amfibii românești) pe frontul din Ucraina, inclusiv blindate cu sisteme antiaeriene.

Nu se știe numărul exact al acestor blindate donate Ucrainei. Conform datelor UNROCA, în 2022, România avea în jur de 700 de astfel de blindate, modele 1971 și 1977. Acestea urmează a fi înlocuite treptat cu blindate moderne, precum Piranha, prin programul de achiziții militare SAFE.

Blogul militar Oryx, specializat, de la începutul războiului în Ucraina, în monitorizarea pierderilor suferite de ambele tabere, în baza informațiilor OSINT, a publicat inclusiv o listă cu echipamentele militare donate de România Ucrainei. Pe ea se regăsesc (fără a fi precizate și cantitățile), pe lângă blindate și tunuri, și lista munițiilor și a armamentului ușor de infanterie, inclusiv căști sau veste antiglonț (lista a fost întocmită înainte de donarea sistemului antiaerian Patriot).

Ce este cert: România a ajutat cu mult mai puțin decât lasă să se întrevadă „tăcerea strategică” adoptată de București în acest caz. În plus, România nu poate ajuta cu absolut nimic în privința unei arme care a devenit similară cu războiul din Ucraina și care a schimbat, cu totul, toate doctrinele și strategiile de apărare de până acum: dronele.

O analiză recentă a Institutului Kiel arată că, în ciuda încetării sprijinului militar al SUA, volumul total al ajutorului alocat Ucrainei a rămas relativ stabil în 2025, în principal datorită sprijinului considerabil extins din partea Europei. Astfel, ajutorul militar european a crescut cu 67% peste media din perioada 2022-2024, în timp ce ajutorul non-militar a crescut cu 59%. Ajutorul militar este din ce în ce mai mult suportat de un număr mic de țări, în timp ce ajutorul financiar provine acum în principal de la instituțiile UE, arată analiza Institutului Kiel.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Letonia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€