2024, cel mai important an electoral din istorie: 76 de țări merg la urne. Ce putem să facem pentru a ne asigura un viitor mai bun în România?

Mădălin Bețivoiu

Colaborator

SUA, India, Indonezia, Mexic, Uniunea Europeană - cele mai mari democrații ale lumii (ca număr de alegători) au alegeri în 2024. Este cel mai mare (și important) an electoral din istoria lumii, cu 76 de state ce au cel puțin o rundă de alegeri anul acesta. Pe lângă marile democrații ale lumii, există alegeri și în țări cu istoric electoral și politic controversat: Rusia, Pakistan, sau Bangladesh.

Alegerile din SUA, mai ales, au o rezonanță globală. Americanii au de ales, din nou, între conservatorul Trump și liberalul Biden, iar miza rezultatului e una importantă pentru viitorul democrației din întreaga lume. Trump amenință cu instaurarea unei dictaturi personale, dar și cu retragerea sprijinului SUA pentru NATO și Ucraina, precum și cu politici de a închide economia americană și ajutoarele oferite altor țări. Biden este criticat deoarece insistă să candideze la o vârstă atât de înaintată (anul acesta împlinește 82 de ani) dar și pentru lipsa de progres în cazul unor reforme majore așteptate de democrați (mai ales din tabăra progresistă), precum o lege federală a avortului, tăierea datoriilor pentru școlarizare (și, în general, o reformă a educației), dar și o creștere economică accelerată.

România alege

În România, avem parte de propriul record electoral: cele mai multe runde de alegeri într-un singur an, cu toate cele 4 cicluri electorale deschise. Alegerile pentru Parlamentul European sunt stabilite pentru intervalul 6-9 iunie dar celelalte 3 runde de alegeri (Parlament, Locale, Prezidențiale) așteaptă încă hotărârea Guvernului în privința calendarului de vot.

Alegeri parlamentare, București, duminică 6 decembrie 2020. Inquam Photos / Alberto Groșescu

În contextul internațional dificil în care se desfășoară alegerile din acest an, economia României se confruntă cu multiple provocări, iar vederile politice ale populației sunt puternic influențate de evenimente cu impact global, direct sau indirect.

Războiul din Ucraina, aflat la granițele țării, a stârnit atât empatie, cât și resentimente în rândul românilor, în special în legătură cu sprijinul acordat refugiaților ucraineni. Embargoul impus Rusiei de SUA și Uniunea Europeană a complicat schimburile comerciale și a afectat sectoarele economice la nivel european, cu impact deosebit asupra domeniului energetic (iar totul este legat de energie).

Inflația ridicată în zona Euro a exercitat o presiune semnificativă asupra monedei naționale, iar leul se confruntă cu o inflație dublă față de euro. Toate acestea au dus la creșteri semnificative de prețuri (pe lângă percepția publicului de lăcomie a marilor producători).

În același timp, veto-ul Austriei privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a generat tensiuni diplomatice și a întârziat potențialul de extindere a exporturilor românești către țările din centrul și vestul Europei (pe lângă tradiționalele cozi de la granițe). Într-un context european marcat de creșterea tendințelor naționaliste, anti-UE și anti-imigrație, poziția Austriei doar încurajează curentele naționaliste românești. 

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Alegerile recente din Europa reflectă acest trend la nivel european: Olanda a înregistrat un sprijin semnificativ pentru un partid naționalist, Slovacia și-a ales un președinte cu atitudini anti-UE, iar Ungaria continuă să fie condusă de un lider tot mai ostil față de linia generală a UE în privința Ucrainei și a principiilor statului de drept. În contrast, alegerile din Polonia au marcat revenirea la putere a partidului pro-UE condus de Donald Tusk, după 8 ani de guvernare conservatoare.

Mai mult, există provocări majore la nivel global, cu schimbările climatice, creșterea extremismului și a polarizării sociale, riscurile asociate cu dezvoltarea AI-ului (care deja amenință locurile de muncă) sau riscurile apariției unor noi epidemii. Toate aceste aspecte conturează un peisaj politic complex și dinamic, care pune la încercare capacitatea României de a naviga într-un mediu internațional volatil.

Ce putem să facem?

Pentru a putea vota informat, oamenii au nevoie să discearnă între temele importante de campanie și cele populiste, trebuie să înțeleagă și să încadreze aceste teme într-un context mai larg. Neprezentarea la vot sau votul bazat pe informații false sau incomplete reprezintă un eșec al eșalonului politic românesc de a se face auzit și de a crea reprezentativitate.

E nevoie ca propunerile politicienilor să fie ancorate în realitatea socială românească și, în același timp, ca electoratul să aibă posibilitatea în primul rând de a înțelege impactul politicilor publice propuse. Trebuie de asemenea să-și dorească să participe activ la definirea și implementarea lor.

În 2024, președintele Iohannis nu se va mai putea vota pe sine însuși, pentru că nu mai poate candida pentru un al treilea mandat. Foto: presidency.ro

În condițiile unei prezențe la vot în scădere constantă în ultimele 2 decenii, ne așteptăm ca numărul mare al alegerilor din 2024 să ducă la o scădere și mai pronunțată, mai ales pentru alegerile cu multipli candidați (parlamentare) sau unde mizele electorale sunt neclare pentru majoritatea votanților (europarlamentare).

Dezinteresul față de alegeri vine din dezamăgirea acumulată pe baza promisiunilor electorale neîndeplinite în trecut, dar și din amalgamul de comunicare pe teme politice ce vine din atât din partea presei cât și din partea politicienilor de la toate partidele. Astfel, nevoia de a construi o sursă de informare de încredere, axată doar pe analize pertinente, devine cu atât mai importantă.

Avem nevoie să urmărim temele relevante pentru bunăstarea democrației (în special) dar și de a face contribuții reale la implicarea activă și în cunoștință de cauză a electoratului în evaluarea politicilor candidaților la alegeri.

Pe parcursul întregului an, mai ales în perioadele dinainte și din timpul alegerilor, vom crea materiale jurnalistice sau de analiză politică, în colaborare cu colaboratori din ONG-uri partenere și împreună cu o rețea de experți, care să contribuie la acest efort prin eseuri de opinie sau analize tehnice pe propunerile legislative ale candidaților. 

E nevoie însă ca fiecare alegător să fie vigilent referitor la ce informații alege să culeagă, să fie atent la cine le emite, și să încerce să le pună într-un context mai larg. Locuim în comunități, cu roluri sociale și experiențe de viață diferite. Astfel, fiecare cetățean este poate unic calificat să aibă o părere relevantă referitor la cum dorește să fie guvernat, mai ales în ceea ce privește mediul nostru imediat înconjurător precum și în zona proprie de expertiză.

Vrem să aflăm direct de la tine ce părere ai despre treaba pe care o fac politicienii, atât cei actuali cât și cei cu aspirații politice. Urmărește-le discursul, analizează-le oferta electorală și spune-ne dacă ceea ce propun ți se pare realizabil și potrivit pentru așteptările pe care le ai de la viitorul politic al României.

Vei vota la alegerile din 2024?

Suntem curioși: la ce alegeri din 2024 vei vota? Poți da click pe sondajul de mai jos, care te va trimite direct în Facebook. Mulțumim!

Acest material face parte din proiectul Platforma 2024, implementat de Asociația Tech and Tonic in parteneriat cu PressOne și finanțat prin proiectul PROTEUS al Fundației Transatlantice, cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă numai ale autorilor și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Consiliului European pentru Inovare și ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA), nici ale TF/GMF. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€