16 milioane de euro din bani europeni pentru reabilitarea unei moșteniri toxice: memorialul Goga ascunde biografia poetului politician care a dat primele legi antisemite în România 

Bianca Felseghi

Senior Editor

Muzeul memorial Octavian Goga de la Ciucea primește o finanțare record din fonduri europene fără a menționa fascismul poetului ajuns prim-ministru al României.

Octavian Goga și puritatea de rasă 

„Mâna puternică a Dictatorului de la Roma a modelat sufletul mulțimii şi pătrunzând în adâncime a izbutit să dea cea mai formidabilă renaștere morală din câte cunoaște istoria. Doctrina fascismului trebuie s-o cunoască societatea noastră astăzi când totul pare a se mișca aici în așteptarea unei așezări care nu s-a găsit încă. (...) Până la întronarea formulelor politice ale fascismului, ca un vânt de primăvară menit să purifice văzduhul, trebuie răspândită aici filosofia lui. Un popor începător, după cincisprezece ani de experiență scump plătită, într-o stare de surescitare a nervilor şi de oboseală trecătoare, va primi ca un tonic reconfortant această adiere de sănătate de pe malurile Tibrului.” 

Acesta este un fragment dintr-o scrisoare trimisă de Octavian Goga în 1934 traducătorului cărții lui Benito Mussolini, „Doctrina fascismului”. În momentul apariției, această scrisoare a fost publicată drept prefață a ediției în limba română.  

Imediat după Unirea din 1918, Octavian Goga fondase un ziar, Țara Noastră. De la o vreme, pe la mijlocul anilor ‘30, logo-ul ziarului fusese modificat, iar cuvintele Țara Noastră apăreau încadrate între două zvastici negre. De altfel, precizează universitarul sibian Mihai-Stelian Rusu,  Goga a ajuns prim-ministru în 1938 ca lider al Partidului Național Creștin, pe care îl conducea împreună cu A.C. Cuza, decanul antisemitismului românesc. Partidul Național Creștin, înființat în 1935, avea ca siglă svastica nazistă, iar steagul partidului era un tricolor în roșu, galben și albastru cu zvastica neagră în mijloc.

În noiembrie 1933, ziarul lui Goga publica pe prima pagină conținutul unei comunicări susținute de el la Craiova: „Eu fac această politică națională și dumneavoastră mă înțelegeți aici la Craiova, fiindcă d-voastră reprezentați puritatea de rasă. La București nu mă înțeleg toți, fiindcă acolo s-au cam corcit. Glasul curat al țării nu poate să iasă decât din gură românească”. (Sursa: ziarul Ţara Noastră, noiembrie 1933, Anul 11, nr. 445-469, Arhiva Arcanum)

Sursa: Ziarele Arcanum (c)

Într-o altă ediție din ianuarie 1938, ziarul explică una din primele măsuri luate de guvernul Goga-Cuza, printre care era și revizuirea cetățeniei românești acordate evreilor. 

„Jidovii, infiltrați prin frontierele insuficient păzite, fără pașapoarte, fără documente din care să li se poată stabili proveniența, au devenit prin fraudă cetățeni români, atestând în favoarea lor doar mărturiile a doi, trei consângeni. Comisia de verificare, alcătuită de guvern, va proceda, ca măsură inițială, deocamdată la adunarea datelor necesare verificării. Mijloace prin care să se stabilească acum, după aproape douăzeci de ani, proveniența frauduloasă a năvălitorilor, încă mai sunt destule. Se va stabili deci cu exactitate numărul acelora cari s-au introdus în țară prin fraudă spre a beneficia fără drept de clauza cetățeniei minoritarilor aflați la noi, clauză ce trebui înțeleasă în cu totul alt spirit decât acela în care a fost aplicată. Nevoile românești actuale cer această curățire a neghinei dinăuntru. Puterile vitale ale elementului românesc sunt azi paralizate de buruiana semită. Trebuia o privire (sic!) a brazdelor românești, trebuia o prășire a țarinei invadată de sămânța aruncată de vânturile anarhiei produsă de război”. (SURSA: ziarul Ţara Noastră, ianuarie 1938, Arhiva Arcanum)

Măsurile luate de guvernul minoritar condus de Goga au fost atât de rapid implementate, încât  reprezentantul diplomatic la Bucureşti, Sir Reginald Hoare trimitea la Londra o telegramă în care spunea: 

„Goga nu pare să reuşească să-şi asigure o majoritate în Parlament, fiind, prin urmare, obligat să recurgă la o formă sau alta de dictatură. Singura politică articulată de Goga este aceea a unui antisemitism violent, ca urmare a primelor măsuri luate...”

Unt în cafea și biorezonanță. Proaspăt întors la Hristos, un fondator Untold vinde sfaturi despre nutriție și sănătate, deși n-are pregătire în domeniu

Deși îi lipsește pregătirea medicală, Sorin Gadola, co-fondator Untold și fiu de milionar, vinde sfaturi despre nutriție și administrează 2 clinici de „medicină integrativă”. A împrumutat „expertiză” de la un medic german pe care apoi l-a trimis la plimbare.

Diaspora vrăjită. Cum acționează liderii românilor din Italia pentru a-i împinge înspre curentul „suveranist”

Statul român întreține relații instituționale oficiale cu organizații din diaspora românească, fără să aibă capacitatea de a evalua clar eventualele lor derapaje ideologice sau felul în care își folosesc influența în rândul românilor stabiliți în străinătate ca să promoveze mesaje radicale și teorii conspiraționiste. Unele dintre acestea se îndreaptă inclusiv împotriva instituțiilor europene sau a democrației din România. Astfel, diaspora românească devine un canal vulnerabil la influențe ideologice obscure.

Pus în practică, decretul lege din ianuarie 1938 a revizuit statutul a peste 600.000 de evrei, dintre care peste 36% și-au pierdut cetățenia română. Aceștia au primit certificate de identitate valabile timp de un an și erau considerați străini fără pașaport. 

Mihai-Stelian Rusu predă la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și cercetează de ani de zile extrema dreaptă interbelică din România. El spune că cei peste 200.000 de români evrei cărora li s-a retras cetățenia au fost deposedați de drepturile de bază conferite de cetățenia română. „Aceste sute de mii de oameni au devenit ulterior victime ale violenței antisemite dezlănțuite în cadrul pogromurilor și ale politicilor statale de exterminare implementate de către Mareșalului Ion Antonescu în calitate de Conducător al statului român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, spune Rusu.

Sursa: Ziarele Arcanum (c)

Cum va investi statul român milioanele din bani europeni: 

În 2020, Consiliul județean Cluj anunța că statul român a câștigat definitiv dreptul de a administra castelul de vânătoare de la Ciucea, fostă reședință a lui Octavian Goga până la moartea sa survenită în 1938. Până la acea dată, statul s-a și judecat cu moștenitorii Veturiei Goga, care contestau donația în natură făcută de aceasta către stat în 1966, gest certificat de un testament olograf.

Unii istorici, cum este și Răzvan Părăianu (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș) spun că acest gen de donații către stat mascau în anii comunismului naționalizarea proprietăților: casele unor personalități din lumea culturii sau politicii erau donate statului, care accepta ca foștii proprietari să le folosească în continuare ca reședințe și să le transforme în case memoriale. De altfel, Veturia Goga s-ar fi aflat, spun mărturiile vremii, în cercul prietenilor apropiați ai lui Petru Groza, iar asta a ferit-o inițial de naționalizările declanșate de regim în anii ‘50. Veturia Goga a trăit până la sfârșitul vieții la Ciucea, a adus acolo și o bisericuță din lemn din comuna sălăjeană Gălpâia, a înfiinţat o mănăstire de maici care a funcţionat până în 1947 și care funcționează și astăzi. 

Veturia Goga s-a străduit mai bine de 20 de ani să îi prezerve memoria lui Goga în termenii dictați de ea. A ridicat pe domeniul de la Ciucea un ,,Mausoleu”, un monument funerar. Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” s-a înfiinţat oficial în 1966. Consiliul Judeţean Cluj este astăzi proprietarul domeniului, iar coordonatorul științific al activității sale e Ministerul Culturii prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj.

Randare a proiectului de restaurare cu fonduri europene a domeniului Ciucea făcută publică de Consiliul județean Cluj

Povestea castelului 

Castelul are însă și o istorie întortocheată care s-a învârtit mereu în jurul memoriei lui Goga edulcorate de istoria oficială naționalistă a secolului XX. Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920. Erau anii în care administrația românească se instala în Transilvania aflată până înaintea Unirii sub Imperiul Austro-Ungar. 

La acea dată, Goga tocmai ce fusese numit în 13 iunie 1920 ministru al Cultelor și Artelor în Guvernul Averescu 2. Câteva luni mai târziu, ministrul cumpără de la văduva poetului maghiar Ady Endre, complexul de la Ciucea, care cuprindea atunci un castel cu o dimensiune mai redusă și mai multe clădiri adiacente. Într-una dintre ele trăise Ady Endre, poetul național al maghiarilor. Între anii 1921 -1926, Octavian Goga a modificat esenţial castelul: l-a mărit, l-a etajat și i-a schimbat arhitectura, conferindu-i un stil nou brâncovenesc cu vedere spre râul Criș.

Ziarele maghiare din anii ‘40, apărute în timpul Diktatului de la Viena (când Transilvania de Nord a revenit pentru un timp Ungariei), scriu despre cum rudele lui Ady Endre au contestat atunci vânzarea, ca fiind forțată. Mai susțineau că domeniul a fost cumpărat cu circa 280.000 de coroane, bani împrumutați de Goga de la Banca Agrară Română și o sumă care nu acoperea valoarea reală a proprietății, care ar fi fost vândută cu o sumă mult sub prețul pieței. 

Despre afacerea Goga din Ciucea, într-un ziar maghiar din 1941, Magyar Újság.

Astăzi, Ansamblul de la Ciucea este format din 4 hectare de teren, pe care sunt amplasate 9 clădiri. În martie 2025, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest anunța că Ansamblul muzeal „Octavian Goga” din Ciucea va trece printr-o transformare de amploare datorită unei investiții europene. 

„(...) fiecare sală va redeveni un spațiu autentic, păstrând farmecul epocii sale. Vizitatorii vor putea descoperi detalii din viața poetului, admira obiecte de patrimoniu restaurate cu grijă și păși într-o atmosferă care reînvie o epocă literară de referință. Mausoleul, locul de odihnă al poetului și al soției sale, va fi restaurat cu atenție, iar sistemele moderne de drenaj vor proteja structura pentru generațiile viitoare. Casa Ady Endre, Casa Albă și celelalte clădiri din complex vor fi reabilitate și transformate în spații primitoare pentru vizitatori. Teatrul de vară va deveni un pavilion multifuncțional, destinat evenimentelor culturale, lansărilor de carte și activităților educative, oferind un cadru perfect pentru întâlniri culturale memorabile.”

Mausoleul în care este îngropat Octavian Goga, aflat pe domeniul de la Ciucea, într-o imagine procesată a proiectului de restaurare făcută publică de Consiliul județean Cluj

Sunt, de fapt, două proiecte europene destinate reîmprospătării memoriei lui Goga de la Ciucea. Unul vizează restaurarea clădirilor, iar altul zona exterioară. În total, banii care urmează să fie investiți trec de 80 de milioane de lei.

„Va fi un exemplu de cum ne respectăm patrimoniul cultural în județul Cluj”, spune într-o intervenție la TVR Radu Rațiu, vicepreședintele CJ Cluj. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Fiecare intervenție propusă în cadrul acestui proiect va contribui în mod semnificativ la redobândirea strălucirii și a frumuseții de odinioară a acestui bijuterii arhitecturale a Clujului, atât de încărcată de istorie și de semnificații profunde pentru românii din Transilvania și de pretutindeni.”

„Va fi spectaculos!”, a spus Tișe într-o conversație telefonică cu reporterul PressOne. El a precizat că Consiliul va interveni strict pe infrastructură și că proiectul de reconstrucție nu vizează reorganizarea sau reconsiderarea abordării expoziției permanente de la Ciucea.

Castelul Goga de la Ciucea, reconstruit de Octavian Goga în stilul brâncovenesc, restaurarea propusă de Consiliul județean Cluj prin fonduri europene

Aura 

În Istoria literaturii române, criticul George Călinescu îl citește pe Octavian Goga ca pe un poet pur, spune poetul Radu Vancu. În mare parte, felul în care ni se livrează astăzi poezia lui Goga i se datorează lui Călinescu, care l-a desprins pe poet de biografia lui de om politic. Dar, Goga nu a fost doar poetul transilvănean, care scria despre românii oropsiți din Imperiul Austro-Ungar. 

„Octavian Goga și-a legat scrisul de idealul Unirii, iar asta în sine înseamnă că poezia lui are un anumit termen de garanție, odată ce s-a realizat Unirea din 1918. Dar Călinescu spune că acea lume imaginată de Goga e ca o vale a plângerii eterne, e o interpretare spectaculoasă în sine, dar e un fals, frumos scrisă, dar care nu se susține. Poezia lui Goga a fost o poezie socială cu miză politică”, spune Radu Vancu. 

Ce știm despre implicația lui Octavian Goga în politica dinainte de Unirea din 1918?

Goga a fost condamnat la moarte în contumacie de către statul maghiar, pentru că, în calitate de cetățean al Imperiului Austro-Ungar, Goga s-a înrolat în armata română ca să lupte pentru eliberarea Ardealului în Primul Război Mondial. „Această condamnare capitală i-a creat aura de erou nu doar al unui „patriotism poetic”, care îmbina poezia menită să însuflețească lupta românilor pentru independență cu acțiunea militară propriu-zisă, ci de erou-luptăror. A unui poet care lasă stiloul și apucă arma, care schimbă roba poetului cu uniforma soldatului”, explică Mihai-Stelian Rusu. 

Porunca Vremii (1938): „Se remarcă la căpătâitul defunctului coroana cu svastică albastă din «nu mă uita» pe fond de lalele galbene și, roșu de garoafe, depusă de tineretul studențesc al Capitalei.” Captură de ecran: arcanum.com

Goga a fost proclamat încă dinainte de Primul Război Mondial drept noul „poet național”, devenind un fel de legatar al moștenirii poetice și a lui Mihai Eminescu. Această dublă calitate – de erou al patriotismului poetic condamnat la moarte și statutul de „poet național” al românilor ardeleni –, la care trebuie adăugată și voința sa de putere, au fost treptele pe care Goga le-a urcat pentru a ajunge în centrul vieții politice românești, spune Rusu. 

Naționalismul lui a degenerat accelerat către un naționalism integral, cu accente tot mai vădit naziste, după Unirea din 1918. „În anii ’30, după ce Hitler a preluat puterea în Germania, Goga a căzut sub mistica Führer-ului, imaginându-se pe sine ca Führer al României. Ceea ce, într-un fel, a și ajuns, când a devenit prim-ministru și a putut să își pună în practică politicile publice de rezolvare în cheie ultranaționalistă a „chestiunii evreiești”, adaugă Mihai-Stelian Rusu.

Imagine din interiorul muzeului memorial Octavian Goga de la Ciucea. Foto: pagina oficială de Facebook a Muzeului

Recuperarea

Răzvan Părăianu predă la Universitatea din Târgu Mureș și și-a scris lucrarea de doctorat despre Octavian Goga. El spune că acest Goga pe care ni se pare că îl cunoaștem astăzi a fost remachiat de comuniști, care i-au făcut un lifting ideologic, decupând pur și simplu contextul istoric cu tot ceea ce nu se potrivea imaginii poetului martir în care a fost transformat după 1966. S-a operat asupra lui un soi de reeducare postumă. „S-a întâmplat la fel ca-n Rusia, unde și ei au recuperat o parte din mișcarea narodnicistă. La fel au făcut și comuniștii cu populismul secolului al XIX-lea, fiindcă mergea bine cu ideologia național comunistă, chiar dacă mai trebuia curățat puțin pe ici pe colo”, spune Părăianu.

Ce se întâmplă astăzi este o continuare a unui proces istoric, care a început încă din anii ’60 în cadrul regimului socialist. „Regimul socialist român l-a reabilitat pe Octavian Goga- poetul, însă făcând asta, a așezat premisele pentru recuperarea implicită și a moștenirii sale ideologice. Teza celor doi Goga - așa cum o numesc eu, apare formulată foarte precis în biografia pe care Ion Dodu Bălan o publică în 1966. Goga-poetul a fost decuplat de Goga-politicianul, primul l-a eclipsat total pe cel de-al doilea, iar în final nu a mai rămas decât cel dintâi. Cu implicarea Venturiei, Goga-poetul a început să fie comemorat în spațiul public, prin busturi și nume de străzi. În special în orașele din Transilvania, străzi numite după Octavian Goga există peste tot. Goga-politicianul antisemit, autor moral postum al Holocaustului din România și teritoriile ocupate de armata română, este lăsat uitării și abandonat amneziei istorice”, consideră conferențiarul Rusu.

Eveniment organizat la Castelul din Ciucea cu ocazia zilei de naștere a lui Octavian Goga, 1 aprilie 2025

Memorializarea 

„Din punctul meu de vedere Octavian Goga face parte din familia scriitorilor cu o culpă politică enormă, care trebuie discutată la școală odată cu poezia lui. Goga a beneficiat de o inocentare și e un simptom important al lipsei de voință a statului român de a-și confunta critic trecutul vinovat. Câtă vreme se vor tolera aceste procese de memorializare care transformă o biografie într-un adevărat cult ne putem aștepta oricând la o resurgență a ideologiilor extremiste care par să fi primit astăzi un nou suflu”, spune Radu Vancu. 

Vancu a adus în discuția cazul unui scriitor francez canonic, Louis-Ferdinand Céline asupra căruia statul a decis să interzică orice gest de patrimonializare din pricina virulentei sale activități publicistice antisemite. A fost un gest reparatoriu, care nu a oprit studierea operei lui Céline în universități, dar a oprit orice inițiative de a mai afișa public busturi ale sale, statui sau alte celebrări publice. 

Ansamblul Muzeal Octavian Goga de la Ciucea este o destinație frecventă pentru excursiile școlare de o zi din întreaga Transilvanie. Sute de elevi învață și astăzi aceeași istorie trunchiată a poetului, fără să știe că acesta nu a semnat numai versuri, ci și decrete care au distrus viața a sute de mii de persoane. În medie Muzeul Memorial ,,Octavian Goga” primeşte anual aproximativ 16.500 - 17.000 de vizitatori, se arată într-o prezentare a instituției pe site-ul Consiliului județean Cluj. 

Inventarul patrimoniului arată că în Muzeul de la Ciucea se pot vedea biblioteca de „peste 6.000 de volume”, camera de lucru a lui Goga cu masa de lucru, dormitorul, o ladă maură din lemn de cedru, portretul lui realizat de pictorul Hans Eder, o canapea şi câteva scaune, candele brâncoveneşti, brâuri cu încrustaţii din pietre preţioase, provenite din India, Siria, Turcia, o măsuţă cu tăblierul din faianţă, originară din Persia, o icoană bizantină din secolul al XI-lea, obiecte din  bronz din Pompei, un goblen francez din secolul al XVI-lea, picturi semnate de Theodor Pallady, Camil Ressu şi Nicolae Dărăscu, un scrin care a aparţinut lui Avram Iancu. În memoria lui Ady Endre, a fost organizată o expoziție cu documente și corespondență. Mai poate fi văzută și o colecție de costume populare românești, una de covoare și una de ceramică.

Eduard Boboc este managerul Muzeului Memorial Octavian Goga din 2023. Acesta a precizat la solicitarea PressOne că Octavian Goga reprezintă un „caz nefericit de intelectual sedus de extrema dreaptă". „Muzeul nostru promovează valorile culturale și cele ale democrației liberale. Și este, clar, împotriva tuturor formelor de dictatură și de extremism politic. În actuala expoziție nu sunt menționate în scris aceste lucruri, ci doar în ghidajele tematice. Nu avem cadrul legal să intervenim în actuala organizare a expozițiilor, din moment ce a fost atribuit un proiect de modernizare a muzeului. Consiliul Județean este titularul acestui proiect și cred că aspectele pe care le menționați vor fi incluse în noul proiect.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€