100 de ani în 100 de chipuri

Raul Ștef

Redactor

„100 de chipuri românești” se numește proiectul la care lucrează fotograful Radu Chindriș împreună cu echipa sa, formată din Alinda Bănică și Florian Fugașin, pentru a marca împlinirea unui secol de la Marea Unire.

Proiectul constă în realizarea a 100 de portrete ale unor personalități reprezentative pentru România de azi, iar unicitatea sa este dată de stilul de fotografie.

Originar din Alba Iulia, Radu Chindriș creează imaginile prin aceeași tehnică, denumită ambrotipie, pe care a folosit-o și Samoilă Mârza în decembrie 1918.

Radu povestește, pentru cititorii PressOne, cum a ajuns la această idee și de ce ai nevoie ca să fotografiezi ca acum 100 de ani.

„Am început să fac ambrotipie acum cinci sau șase ani, după o suprasaturare legată de fotografia digitală, de facilitatea cu care se poate face o imagine digitală în ziua de astăzi”, povestește Radu Chindriș, care s-a stabilit la București.

„Îmi era dor de zilele în care făceam fotografie pe film. Cumva nu am căutat eu acest gen de fotografie, ci a venit el la mine. A fost o senzație de suprasaturare față de tot ce este virtual.

Spre exemplu, m-am săturat să ascult muzică de pe mp3 și aleg să ascult muzică de pe vinil sau de pe magnetofon. Îmi place să văd lucrurile, să văd mișcarea, să fie ceva palpabil.

Acest gen de fotografie poate fi realizat cu orice aparat în care poți să fixezi o plăcuță. Nu îți trebuie neapărat un format mare.

Chiar și într-un aparat normal, pe peliculă de 35 de milimetri, poți să pui o plăcuță din sticlă sau din aluminiu, o sensibilizezi cu anumite chimicale și astfel poți să faci ambrotipie și în format mic și foarte mic”, explică Radu.

Rușinea din inima Capitalei. Palatul Voievodal Curtea Veche rămâne în ruină. Nicușor Dan nu a reluat, nici după 4 ani, lucrările la cel mai important monument istoric din București

Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai vechi monument istoric din București, rămâne în ruină de ani de zile, în ciuda promisiunilor Primăriei Capitalei. Nicușor Dan nu a reluat lucrările de restaurare nici după 4 ani, iar monumentul continuă să se degradeze. PMB încă nu a selectat un nou constructor, iar șantierul abandonat din inima orașului afectează imaginea Capitalei și atrage critici din partea publicului și a experților în patrimoniu cultural.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

„Am început să practic acest gen de fotografie în cadrul unui workshop cu un fotograf francez. Eu aveam deja microbul, începusem să îmi cumpăr aparate, chimicale și am avut norocul de acel workshop în Baia Mare.

Era prin 2013 și nu prea găseai informație despre ambrotipie pe internet. Acum însă, începi să găsești tot mai ușor, pentru că ambrotipia începe să aibă tot mai mulți admiratori la nivel internațional.

Eu am cumpărat diverse formate de aparate, chiar și format foarte mare, de 70 x 70 de centimetri, din dorința de a experimenta și de a găsi aparatul potrivit.

Practic, toți banii pe care îi câștigam din fotografia digitală s-au dus pe echipament pentru ambrotipie.

La început, cumpăram chimicalele și cam tot ce aveam nevoie din SUA, după care m-am apucat să iau prafurile și să le prepar eu după rețete.

Acest tip de fotografie se poate face în două feluri, aplici colodiu umed pe sticlă − și atunci e ambrotipie, sau pe plăcuță de metal − și atunci e ferotipie”, explică Radu.

Radu Chindriș developează o imagine.

„Ideea proiectului «100 de chipuri românești» mi-a venit anul trecut, când am fost contactat de cei din Galtiu − satul natal al fotografului Unirii, Samoilă Mârza −, care mi-au propus să refacem drumul făcut de el acum 100 de ani.

În paralel, m-au căutat cei de la Muzeul din Alba Iulia și mi-au propus să îi restaurăm aparatul. Așa mi-a venit ideea de a încerca să facem mai mult decât atât”, rememorează Radu.

„Timpul de expunere este de 10 secunde, timp în care modelul nu are voie să se miște nici măcar puțin.

Realizarea fotografiei durează aproximativ 40 de minute. Urmează spălarea, minimum 30-40 de minute, uscarea filmului și aplicarea lacului varnish.

Pentru acest proiect, avem o colaborare cu hotelul Hilton, în sensul că am amenajat un studio în lobby-ul lor. În rest, pentru lucrul cu chimicalele am un laborator mobil, fie cort, fie într-o dubiță.

Ședința foto decurge cam așa: vine personajul, facem probe, lumină, claritate, tot, deci aranjăm întreg cadrul. Merg, pregătesc placa cu chimicalele necesare (colodiu, nitrat de argint), aștept să se sensibilizeze, o introduc în casetă, merg la aparatul de fotografiat, mai fac o verificare și fotografiez.

După cele 8 sau 10 secunde de expunere, developez placa. Folosesc și un suport pentru a susține capul persoanei fotografiate, fiindcă, la acest tip de fotografie, și câțiva milimetri pot produce neclaritate.

Finalul este o imagine direct pozitiv pe placă, care este unicat. Aparatul folosit este unul din anii 1900, cu un obiectiv Dallmeyer Petzval de 400 mm/f4″.

Portretul inginerului Aurel Sântimbrean, autorul biografiei fotografului Samoilă Mârza, din expoziția de la Muzeul Principia din Alba Iulia.

„Încercăm să luăm oameni de valoare, care să reprezinte România. Toată lumea poate să facă propuneri, fiindcă nu fotografiem doar 100 de români, fotografiem mai mulți.

Apoi vom face o selecție și oricine va putea să voteze. Încercăm să alcătuim o echipă care să valideze selecția finală.

Sensul proiectului este să arătăm România prin ochii noștri, cum vedem noi țara în ziua de astăzi”.

Ședința foto cu singurul român care a zburat în spațiu, Dumitru Prunariu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€