Ziua în care Alexandru s-a făcut mare

Valentin Șchiopu

Redactor

Alexandru Paraschiv are 6 ani. S-a născut în Franța. De pe umerii tatălui său vede o mulțime de oameni îmbrăcați în galben care strigă: Ro-mâ-ni-a, Ro-mâ-ni-a!

4 silabe, 4.000 de fani care parcurg împreună drumul de la Turnul Eiffel la Stade des Princes și un loc la cucurigu.

Sorin, tatăl lui Alexandru, a plecat din Fieni în urmă cu 11 ani. S-a stabilit la Paris şi lucrează pentru un colecționar de artă care organizează expoziții și vânzări cu faimoasele case de licitaţii Sotheby’s sau Christie’s.

Și-a păstrat locul de muncă mai bine de un deceniu și spune că se simte respectat în Franța.

Lângă ei e bunicul venit special pentru Euro 2016. E o ștafetă între trei generații de microbiști: Dobrin îi pasează lui Hagi care-l lansează pe Griezmann. Sunt preferințele fotbalistice ale bărbaților din familia Paraschiv.

Sorin cântă cu fiul său în mijlocul fanilor. Alexandru e atent la tot ce se întâmplă în jur.

„Accentul francez, rârâitul acela special, îl deprinzi numai dacă te naști aici. Alexandru vorbește mai bine franceza, dar nu voi permite să piardă legătura cu limba țării sale. El oricum preferă România”, ne spune tatăl.

Românul de 35 de ani nu poate însă garanta că puștiul său va mai prinde meciuri memorabile, ca acelea cu Columbia sau Argentina, de la Mondialele din ’94, sau victoria împotriva Angliei de la Euro 2000.

Alexandru Paraschiv, unul dintre cei mai tineri suporteri ai României la meciul cu Elveția.

Suporterii români își fac curaj. Pretind că le dăm vreo trei elvețienilor. Încadrați de jandarmi, mărșăluiesc fără incidente spre stadion. Mai mult, nu contribuie nici la dezastruoasa imagine pe care capitala Franței o avea la începutul turneului.

Greva celor responsabili să ridice resturile menajere i-au făcut pe jurnaliștii francezi să titreze: La poubelle Paris! Dar românii și-au aruncat chiștoacele și cutiile cu bere la coșurile de gunoi.

Întâlnim și hoți de buzunare, tot din România. „Unde vă duc ăștia, bre?”, întreabă, făcând semn spre jandarmii care încadrează efervescența fanilor. „La meci? Hai noroc. Pe voi nu vă furăm, că sunteți de-ai noștri”.

Hai ai noștri, ne punem de acord.

*

În stadion, suporterii Elveției ne depășesc numeric. Deșteaptă-te, române! se aude însă impecabil. Antrenorul Elveţiei ne amenință cu Shaqiri, Mehmedi, Seferovic și Dzemaili. Naționala noastră trece pe banda de viteză, cu Gabriel Torje și Alexandru Chipciu în primul unsprezece.

Perfectul acrobat. Cercuri de putere cu Rareș Bogdan

Cine este Rareș Bogdan, capul de listă al PNL la alegerile europarlamentare. Un portret off the record.

Urmărit de 21 de colonei

Extraordinara poveste a lui Ion Olteanu şi a soţiei sale, Adriana, urmăriţi şi abuzaţi de Securitate în anii '80, pentru că voiau să emigreze în SUA.

Elvețienii încep tare meciul. Seferovic îl întoarce pe Chiricheș ca pe o clătită, că tot se găsesc la tot pasul în Paris les crêpes françaises, dar nu urmează până la capăt rețeta golului (6).

Zece minute mai târziu, Tătărușanu îl blochează din nou pe atacant. Ieșim greu din propria jumătate, dar dominarea adversarilor nu e totală.

Chipciu îi propune o șeptică românească lui Lichtsteiner. „Șeptarul” nostru taie tot, iar căpitanul elvețian e depășit. E prea devreme pentru un schimb de tricouri! Karasev acordă penalty.

Stancu nu ratează ținta (18), iar peluza românească exultă. 1-0, un start perfect.

Acțiunea se mută la cealaltă poartă. Tătărușanu scoate de sub bară la voleul lui Schaar. Apoi Săpunaru irosește o șansă uriașă de a ne desprinde: mingea îi cade norocos în față, la 9 metri de poarta lui Sommer, însă șutul său lovește bara (28).

Rezistăm până la pauză. Tata Puiu pune punctul pe i, și îl înlocuiește pe Pintilii cu Hoban. Ultimul semnează prima ocazie a reprizei secunde. România e mai prezentă în ofensivă, iar Djourou e aproape de autogol, la centrarea lui Torje pentru Keșeru (52).

Apucăm să ne mai tragem sufletul. Nu mult! O respingere greșită la un corner, îi așază mingea lui Mehmedi (57). Urmează un șut fără preluare. E 1-1! Pe reluare doare la fel de rău, chiar dacă execuția a fost fantastică.

„Până acum, la Euro 2016, nici o echipă care a deschis scorul nu a pierdut”, spune cineva. Chiricheș încearcă să-l contrazică și face un dribling riscant la marginea careului. Scăpăm cu bine și din lovitura liberă a lui Shaqiri și la voleul lui Dzemaili (77).

Iordănescu mai face o schimbare, intră Florin Andone. Încheiem meciul în atac. Încă un corner, dar Chiricheș nu ajunge la centrarea lui Torje.

3 minute de prelungiri! Nu se mai întâmplă nimic. 1-1, iar România are nevoie de o victorie cu Albania pentru a ieși din grupă.