Ziua Bună pe Via Transilvanica. Alin Ușeriu: „Există în România drumuri pe care nu te pierzi. Pe care știi exact ce ai de făcut“

Bianca Dragomir

Pe 10 mai, în județul Caraș-Severin, natura le-a dat oamenilor tot ce avea ea mai bun: soare, aer curat și mult verde crud pentru ochi. Și mai ales o lecție bună. Data de 10 mai are multiple semnificații pentru România, dar pentru mine și cel mai probabil pentru mulți dintre cei cu care m-am întâlnit atunci și acolo, va rămâne ziua când am descoperit cum concepte precum ecologizare, biodiversitate, voluntariat aduse în realitate pot schimba un drum, oamenii și comunitățile lui – dar și invers. 

Am pornit spre Via Transilvanica, cu prima oprire comuna Sarmisegetuza. Când am ajuns, din ce în ce mai mulți copii, profesori, părinți, și membrii echipei Tășuleasa Social se strângeau laolaltă, pe un drum pietruit de lângă primăria comunei. Se pregăteau pentru cea mai amplă acțiune de ecologizare de pe Via Transilvanica realizată în acest an simultan în 3 județe (Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți). O continuare a edițiilor din trecut, care au acoperit Alba, Sibiu, Harghita, Bistrița, Mureș, Suceava. S-au împărțit saci de gunoi și mănuși, dar mai ales oamenii au făcut schimb de gânduri bune.

Am înțeles din prima de ce un astfel de proiect de voluntariat se numește Ziua Bună pe Via Transilvanica, și nu altfel. Traseul de drumeție de 1.400 de kilometri care unește 20 de regiuni etnice și culturale din România, și promovează 12 situri din patrimoniul mondial UNESCO, mai face ceva în Ziua Bună: unește oameni, indiferent de rolul lor în societate. 

Am ajuns într-un loc unde spațiul public, organizațiile non-guvernamentale, copiii, profesorii, părinții de drum adoptivi, voluntarii, reprezentanții presei erau uniți de același scop: să curețe și să îngrijească Via Transilvanica pentru siguranța tuturor celor care vor porni în următoarea perioadă pe drum. Sunt mulți oameni care iubesc acest traseu, confirmă Iulian Gabor, coordonator proiecte Tășuleasa Social, iar Ziua Bună pe Via Transilvanica, unul dintre cele mai importante proiecte ale Asociației, dă oficial startul sezonului. „Odată cu această curățenie, odată cu această verificare a traseului, pentru că verificăm și bornele, verificăm și marcajele, putem spune: «Acum cine vrea și poate, să vină pe traseu.»„

Iulian Gabor, Tășuleasa Social

„E în regulă să poți merge pe el, e în siguranță, e curat și așteptăm cu drag drumeții. Până la urmă e o sărbătoare ziua asta și noi abia așteptăm să se întâmple.„ 

Drumeții, pe care Via Transilvanica este acum pregătită să-i primească cum se cuvine, sunt turiști din România sau din afara țării, sau chiar localnici care au început să înțeleagă că Via Transilvanica e și a lor din mai multe puncte de vedere. Se pot ajuta de ea să își refacă relația cu locul unde trăiesc, dar au devenit și responsabili pentru ea. Mai mult decât alte inițiative, Ziua Bună îi face și pe localnici să își asume proiectul.

„De la bun început am spus că nu e numai traseul nostru, de aceea a fost foarte important să lucrăm cu autoritățile locale, cu școlile, elevii, profesorii care mobilizează la rândul lor părinții, părinții adoptivi de drum care și-au asumat întreținerea a câte 5-10 kilometri din traseu. Ei sunt cei mai importanți pentru că ei trăiesc pe traseul acesta, se întâlnesc cu drumeții, vorbesc cu ei, umblă în locurile pe unde trece traseul„, subliniază Iulian. 

Apoi, Ziua Bună îi face și pe drumeții care nu sunt de-ai locului să se implice nu doar cu întreținerea, dar și cu idei noi prin care traseul poate fi îmbunătățit.

Plus că turiștii, pe care Via Transilvanica îi aduce în fiecare an în cele 10 județe din țară, au devenit parte din viața de zi cu zi a localnicilor. Nu doar o dată, cei care locuiesc pe Via Transilvanica, copii sau adulți, povestesc cu turiștii, le dau apă sau fructe. Da, se întâmplă asta chiar în România! Pe Via Transilvanica natura a devenit un lanț social.

Iar în satul Sarmizegetusa, dar și în alte locuri de-a lungul „căii care unește„, câinii din curți îi anunță pe localnici de fiecare dată când trece câte un drumeț. Tocmai de aceea copiii sunt siguri că nu îl vor rata pe Alin Ușeriu când, din nou, în iunie, va reveni pe drum. „Voi bate la toate porțile„, le-a promis.

Alin Ușeriu și copiii

Sigur vor afla și când va trece pe la porțile lor turistul din Noua Zeelandă care a intrat recent în România pentru 90 de zile după ce a auzit de Via Transilvanica într-o drumeție pe care a făcut-o în Indonezia. „Vameșul nu l-a crezut„, povestește Alin Ușeriu. Cam așa, prima cale de lungă distanță din țara noastră, „poteca ce taie țara în două„ își construiește propriul destin. 

Chiar dacă nu e ușor pentru copiii din Sarmisegetuza sau cei din Oțelu Roșu sau din celelalte sate ce par încremenite de-a lungul Via Transilvanica să cuprindă cu mintea tot ce înseamnă acest „drum al cooperării„, ei știu deja, au simțit că e ceva special cu el, „nu am văzut decât la televizor așa ceva, dar știu că e real„, mărturisește Alina Ana-Maria, una dintre fetițele pregătite să curețe drumul. Își strânge palmele unele în altele de la emoție, dar stă dreaptă și mândră așa cum stau copiii în fața oricărui moment cu adevărat important pentru ei.

„Au un proiect al lor, sunt mândri de asta„, îmi spune Tina de la Tășuleasa Social. Am văzut și eu în ochii lor bucuria și entuziasmul, chiar dacă unii dintre ei erau pentru prima oară pe Via Transilvanica. Iar numărul mare de copii și profesori care au participat confirmă ceea ce Alin Ușeriu a mărturisit: „Singura greșeală pe care o poți face este să nu faci. Asta cred eu că au înțeles cei 2500 și încă 1000 de părinți de drum și noi care am venit din toată țara și ne mișcăm. Pentru că până la urmă, iarăși, Via Transilvanica ne-a arătat că există în România drumuri pe care nu te pierzi. Știi exact ce ai de făcut. Dacă mergi de la o bornă la alta, și fizic și metafizic scara este numai în sus.„

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Ce faci în weekendul 23-25 mai în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Jazz pe Strada Armenească din București, Zilele Orașului în Cluj-Napoca, Timișoara Music Awards și stand-up comedy în Iași. Tu ce faci în weekend?

Proiectul Ziua Bună pe Via Transilvanica, aflat la a opta ediție, a adus laolaltă anul acesta peste 2700 de elevi, 87 de școli și 117 grupuri din 10 județe. În fiecare an, ceea ce începe cu o acțiune de ecologizare, devine o lecție despre responsabilitate, biodiversitate și implicare comunitară.

O educație informală despre biodiversitate și ecologizare

O parte dintre elevii care au contribuit la ecologizarea Via Transilvanica au participat inițial la atelierele despre biodiversitate și bioturism organizate de Tășuleasa Social, apoi au devenit voluntari Via Transilvanica. „Sunt foarte mulți localnici care încă nu conștientizează cât de important e tot ce au în jur, fie că sunt clădiri de patrimoniu, muzee sau, la fel de important, că au în jur monumente istorice, natură, o biodiversitate extraordinar de bogată în faună, floră. Iar noi încercăm, prin ateliere astea, să le transmitem copiilor că există lucruri extraordinar de frumoase aproape de ei, pe Via Transilvanica, și ei trebuie să fie mândri.„, explică Iulian.

Apoi, de Ziua Bună, copiii sunt aduși pe traseu unde își revendică proiectul, înțeleg în detaliu ce înseamnă tot ceea ce au învățat teoretic și mai ales cât de important și cât de mult îi ajută în primul rând pe ei să protejeze ce e în jurul lor. „Ne-am conectat cu natura și asta este esențial. Iar ce facem sperăm să îi facă pe oameni mai buni.„, a mărturisit una dintre elevele de la Liceul Bănățean Oțelu Roșu. 

„Pe drum nu a fost așa multă mizerie, dar au fost unele gropi unde a fost mizerie. Dar mi-a plăcut„, spune un alt voluntar. „Dacă e mizerie nu o să mai treacă turiștii pe aici. E bine și pentru noi și pentru natură.„

Un aspect mai puțin evident al proiectului constă în schimbarea în bine a relației dintre elevi și profesori, pe care una dintre profesoarele Liceului Bănățean Oțelu Roșu a subliniat-o. „În drumețiile astea, copiii se apropie între ei, se cunosc mai bine, ne cunosc pe noi mai bine, rușinea de noi se lasă la o parte și ne comportăm altfel unii cu alții, și e foarte foarte fain asta.„  

Cooperare între autorități, sectorul privat, ONG

Perfectibil, lanțul social creat de-a lungul Via Transilvanica și consolidat prin proiecte precum Ziua Bună aduce rezultate concrete: sute de kilometri adoptați de „părinți de drum„, 200 de borne susținute financiar de Coca-Cola HBC, zeci de autorități locale care au introdus traseul în planuri PNRR. 

Sectorul privat, public, ONG stau pe același drum, încearcă să își înțeleagă nevoile reciproce și să coopereze pentru ceea ce e binele comunității lor. „Cred, și credem că fără o colaborare între principalii actori din comunitate, schimbarea nu are cum să se întâmple pe termen lung. Fiecare dintre noi avem un rol foarte important, lăsăm o amprentă în comunitate și tocmai de aceea fiecare dintre noi ar trebui să își aducă expertiza, know-how-ul, și cel mai important resursele într-o colaborare care să genereze impact pe termen lung. Mă bucur că weekend-ul acesta am putut să iau parte fix la o astfel de experiență, să arătăm «Uite, se poate», putem fi parteneri într-un proiect de anvergură și de lungă durată care să genereze impact și să arate că colaborarea între actorii principali din comunitate chiar aduce rezultate. Chiar și atunci când avem viziuni diferite„, a confirmat Beatrice Mituleci, Community Partnerships Manager Coca-Cola HBC. 

De altfel, educația de mediu, biodiversitatea și construirea unor comunități sustenabile și reziliente pe viitor  sunt repere strategice foarte importante pentru Coca-Cola HBC. „Parteneriatul de 18 ani cu Tășuleasa Social este un exemplu de bune practici, de educație de mediu și un exemplu de  cum să respectăm spațiul în care trăim. Iar Ziua Bună pe Via Transilvanica, aflat deja la cea de-a opta ediție, ne arată că lucrurile chiar se întâmplă concret și impactul este unul pe termen lung în comunități„, mai spune Beatrice.  

Pentru Alin Ușeriu, cooperarea dintre toate straturile unei societăți este esențială și înseamnă să te pui în situația celuilalt. „Autoritățile se pun în situația noastră. Cooperare înseamnă și ca noi, ONG-iștii, să ne punem în situația autorităților și să înțelegem «Sunt toți niște ticăloși?», «Sunt toți ceilalți?«, «Sunt toți cei care trebuie să ne dea?» Sau putem și noi împreună să începem și să avem un dialog de construcție? Cred că datorită acestui lucru Tășuleasa Social este un exemplu care foarte, foarte des este privit și admirat, a devenit un model.„

„Cooperare înseamnă, de asemenea, să gândim cum se învârte tot pământul în acest moment. Când vorbim de cooperare, înseamnă că trebuie să avem un ambasador care trebuie să fie bine îmbrăcat, care trebuie să fie bine curățat, așa cum am făcut noi astăzi aici. Și ambasadorul nostru, cel mai bun ambasador este cel care nu minte, ori Via Transilvanica arată exact cum este țara noastră. Cu bune, cu rele, cu probleme, cu oameni care nu au atâta curaj să strige «Noi» și «Voi», ci mai degrabă «Haideți să mergem împreună», haideți să găsim soluții, haideți să avem un dialog. Asta este Via Transilvanica și asta este casa mea. Eu aici vreau să merg acasă. De asta până la urmă am această emoție atunci când am de-a face cu acest drum.„

În spatele camionetelor ticsite cu gunoaie, a rămas un drum curat. Da, are dreptate Alin Ușeriu, Ziua Bună este o zi în care oamenii care participă la curățenie o fac și ca să arate că le pasă de problemele pe care le are România. O călătorie de o zi-două care face parte dintr-o călătorie mai amplă, pe care echipa Tășuleasa Social a propus-o fizic de-a lungul țării, și care este de fapt „o călătorie până în identitatea noastră așa cum este ea.„

Acest material este sprijinit de Coca-Cola HBC România, prin platforma de sustenabilitate După Noi.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€