Volodimir Zelenski în România. Ce înseamnă parteneriatul strategic pentru producerea de drone militare

Oana Moisil

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a venit joi, 12 martie, pentru a doua oară într-o vizită oficială în România, la București. Liderul de la Kiev a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan, ocazie cu care au fost semnate mai multe documente de cooperare, cel mai important fiind un parteneriat strategic. Acesta prevede, printre altele, ca România și Ucraina să producă drone militare în comun, în baza contractelor pe care România la va semna prin programul SAFE, și să coopereze în domeniul energetic. 

Volodimir Zelenski a declarat, în conferința de presă care a urmat întâlnirii celor doi lideri de stat, că „am discutat foarte mult despre proiecte concrete în domeniul petrolului și gazelor” și că „lucrăm și asupra deschiderii de noi puncte de trecere între cele două state”.

În cadrul vizitei în România, șeful de stat de la Kiev s-a întâlnit și cu premierul Ilie Bolojan. 

În acest context, PressOne a întrebat-o pe Luciana Alexandra Ghica, expertă în relații internaționale, ce înseamnă parteneriatul strategic semnat de România și Ucraina și cu ce rezultate posibile.

___

PressOne: În ce notă poate fi interpretată această a doua vizită a liderului de la Kiev în București, după cea din 2023? Cu ce diferă cea de azi, lăsând la o parte semnarea protocolului de colaborare? 

Luciana Alexandra Ghica: Într-o notă la fel de pozitivă ca și prima dată, dar într-un context politic mult mai dificil, dacă ar fi să ne uităm la diferențe majore. Dar cred că este un pas înainte și așa trebuie să-l privim, dincolo de contextul politic mult mai problematic.

PressOne: Ce valoare simbolică considerați că are vizita președintelui ucrainean în România la doar o zi după ce președintele Nicușor Dan a propus, iar Parlamentul a validat, cererea SUA de a permite detașarea de tehnică militară și soldați pe teritoriul României, în plus față de ceea ce deja există? 

Cred că cele două sunt parțial conectate, însă nu trebuie să vedem atât de mult conectarea foarte puternică dintre aceste două evenimente. Această vizită era planificată de multă vreme, de cel puțin trei săptămâni. Deci e mai degrabă, să zicem, o coincidență, iar acest parteneriat strategic, de asemenea, se negociază de trei ani.

Vizita s-a nimerit bine, pentru a atrage mai mult atenția asupra necesității de a avea parteneriate într-o lume un pic mai nesigură din punctul de vedere al parteneriatelor anterioare și este un pas înainte foarte important pentru relația bilaterală între România și Ucraina.

PressOne: Cum analizați parteneriatul strategic semnat astăzi între România și Ucraina privind producția în comun de drone militare, precum și prerogativele privind educația, energia și minoritățile etnice?

Trebuie să spunem că e vorba de trei documente distincte. Unul pe militar, unul pe energie și un document politic, așa numitul parteneriat strategic. Colaborarea militară este foarte importantă. 

Partea legată de energie este extraordinar de importantă, mai ales în contextul fluctuațiilor de pe piețele internaționale și faptului că va trebui să accelerăm tranziția către energie regenerabilă pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața acestor fluctuații. Deci, iarăși este foarte bine că facem astfel de parteneriate. 

De asemenea, este o chestiune de siguranță pe termen lung, în condițiile în care multe dintre spațiile europene din zonă sunt afectate de război hibrid, sabotaj, în ultima vreme, dar și de o suprasolicitare a infrastructurii energetice în condițiile creșterii consumului datorat tehnologiilor digitale, în special a inteligenței artificiale, care este o industrie extraordinar de energofagă. 

Ce știe ChatGPT despre tine și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Fraudele telefonice de tipul „fiul tău a avut un accident, trimite bani repede" au evoluat. Acum pot veni cu vocea fiului tău.

Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare

O firmă obscură din Râșnov și-a schimbat obiectul de activitate pentru a produce drone militare la doar o lună după lansarea fondului european de înarmare SAFE, din care României îi vor fi alocate 16,6 miliarde de euro.

Iar cooperarea pe alte domenii, în afară de cel militar și cel energetic, este binevenită și cred că va fi bine primită, inclusiv de cei care se temeau că minoritatea română din Ucraina nu este suficient de bine protejată. Iată, avem o promisiune clară că educația în limba română va fi nu doar păstrată, ci protejată cum trebuie. 

Din toate punctele de vedere ale agendei relațiilor bilaterale, România a punctat tot ce avea nevoie ca să se declare mulțumită și Ucraina a acceptat toate cererile României. Suntem într-o opoziție foarte bună.

PressOne: Cum ne va ajuta faptul că vom începe producția de drone pe teritoriul țării noastre? Există riscuri la care ne expunem? 

Riscuri există întotdeauna și e mai bine să fii pregătit. Dronele sunt tehnologia momentului și este foarte bine ca România să poată produce și să își dezvolte și capabilități de apărare împotriva dronelor. Dacă nu cunoaște industria suficient de bine, nu prea se poate apăra. 

Am văzut ce se poate întâmpla cu drone ieftine care pot genera distrugeri foarte mari, în ultimele două săptămâni, în spațiul Golfului. Iar costurile pentru a contracara atacuri cu drone sunt mult mai mari decât costul dronelor propriu-zis. Deci este bine că învățăm cum se face, că dezvoltăm această tehnologie și sperăm să dezvoltăm și tehnologia pentru a ne putea apăra mai bine pe astfel de de aparatură.

PressOne: În conferința de presă de după întâlnirea bilaterală, președintele Nicușor Dan a recunoscut că o doză de „neîncredere” a caracterizat relațiile dintre România și Ucraina până în 2022. La ce considerați că a făcut referire președintele Nicușor Dan și ce s-a schimbat în abordare, de ambele părți? 

Probabil s-a referit la narațiunile care au circulat foarte mult în spațiul public românesc legat de Ucraina, narațiuni care au fost alimentate foarte mult și pe filieră rusească de propagandă, narațiuni care au prins și pentru că majoritatea populației României știe foarte puține despre Ucraina în continuare. 

Este vecinul despre care poate știm cel mai puțin, despre care studiem cel mai puțin și atunci e ușor să nu ai încredere în cei pe care nu-i cunoști atât de bine, deși suntem vecini de foarte multă vreme și împărtășim multe probleme și multe similarități.

Mă bucur că putem să vorbim acum un pic mai mult despre încredere, pentru că trebuie să recunoaștem că în ultimii patru ani relația cu între România și Ucraina s-a dezvoltat foarte mult. Mai ales datorită oamenilor care au venit în contact unii cu alții și au văzut că nu ne mâncăm unii pe alții, nu e toată lumea coruptă și suntem oameni și unii și alții cu probleme similare.

PressOne: Președintele Nicușor Dan a spus astăzi că „Statele noastre își asumă azi responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru întreaga regiune”. Astfel, poate România, împreună cu Ucraina, să fie garantul securității și pentru alte state? 

În mod evident, România are interes ca Republica Moldova să poată fi protejată – și, fără a avea Ucraina alături în acest demers, Republica Moldova nu poate fi protejată. Deci, cel puțin din punctul de vedere al protejării nord-vestului Mării Negre și al Republicii Moldova, acest parteneriat este absolut esențial.

PressOne: Pot fi considerate întâlnirile de astăzi dintre Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Volodimir Zelenski începutul implicării României în refacerea Ucrainei post invaziei ruse ?   

România este implicată de la bun început în toate discuțiile legate de sprijinirea Ucrainei în reconstrucția de după război. Este foarte bine că avem acest parteneriat strategic pentru că vom fi și mai mult implicați, ceea ce este foarte important și pentru relațiile regionale și pentru pentru relațiile strategice ale României cu alți parteneri. Deci nu este un început, este o continuare la un alt nivel, este un pas foarte încurajator. Dar nu este un început. Suntem în plin proces.