Vinovatul: unul dintre filmele europene ale anului

Daniel Iftene

Redactor

The Guilty (Den skyldige), 2018. Regia: Gustav Möller; scenariul: Gustav Möller și Emil Nygaard Albertsen; imaginea: Jasper J. Spanning; montajul: Carla Luffe; cu: Jakob Cedergren, Jessica Dinnage, Omar Shargawi, Johan Olsen, Jacob Lohmann.

*

Cu o formulă simplă, dar care te ține mereu în priză, „Vinovatul” − propunerea Danemarcei la Oscarul pentru cea mai bună peliculă străină −, e unul dintre filmele europene care au magnetizat spectatorii din întreaga lume.

Dovadă sunt premiile publicului obținute la Sundance, Rotterdam și TIFF 2018, care se adaugă celor oferite de jurii și de critici.

Regizorul și co-scenaristul Gustav Möller își clădește povestea în jurul agentului de poliție Asger Holm, mutat pentru o perioadă la serviciul de urgențe (112), din cauza unei anchete care îl vizează.

Cu o seară înainte de a se prezenta din nou în fața anchetatorilor, el primește un apel care-l pune la încercare: o femeie lasă de înțeles că e răpită și dusă cu mașina într-un loc pe care nu-l recunoaște.

De aici începe misiunea lui Asger, de la o bucățică de puzzle care nu conține decât numele și adresa victimei.

Doar cu ajutorul telefonului și fără să iasă din birou, el va trebui să afle cine e agresorul, să aibă grijă de copiii femeii și să o și găsească, într-o cursă ce pare, de multe ori, imposibilă.

Rețeta filmului nu e nouă, ci chiar are o tradiție îndelungată.

Deși publicului de cinema îi este mai cunoscută din succese recente, precum „Locke” (2013, r. Steven Knight) sau „Buried” (Îngropat de viu) (2010, r. Rodrigo Cortés), ea are un strămoș de succes în piesa de teatru „Vocea umană” (La voix humaine), scrisă în 1930 de Jean Cocteau, care a devenit o partitură ofertantă pentru multe actrițe.

La fel ca în exemplele de mai sus, și „Vinovatul” trebuie să rezolve provocarea de a ține spectatorii atenți la o poveste care se petrece într-un singur loc și, în cea mai mare parte a timpului, cu un singur actor.

Protagonistul trebuie să se plimbe orbește prin lumea din afara biroului său doar cu ajutorul vocilor pe care le aude și al sunetelor din fundal.

Povara cade, astfel, pe umerii actorului Jakob Cedergren, care e aproape mereu în prim-plan și pe care, deci, nu-l ierți cu privirea nici un moment.

La fel ca Tom Hardy în „Locke”, el trebuie să construiască un personaj ale cărui reacții mențin iluzia de spontaneitate pe un rol șlefuit în detaliu, pentru a conduce spre cascada de vinovății din final.

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Iar Jakob Cedergren − nominalizat în 2010 pentru titlul de cel mai bun actor european, pentru rolul din „Submarino” (r. Thomas Vinterberg) − e aproape matematic în modul cum eliberează impulsurile violente și autoritare ale agentului de poliție.

Cu doze consistente de suspans, chiar dacă pe final tinde să abuzeze de răsturnări de situație, regizorul Gustav Möller te face să uiți că e un debutant în lungmetraj.

Iar filmul său, prin felul în care se deschide, subtil, spre complicatele forme de abuz (de la cel domestic la cel instituțional), se prezintă ca unul dintre cele mai importante titluri europene ale anului.

Offscreen

→ Lisbeth Salander, personajul creat de scriitorul Stieg Larsson în trilogia „Millenium”, se reîntoarce pe marile ecrane după cele patru adaptări anterioare și o mini-serie de televiziune.

Acest nou capitol, „Prizonieră în pânza de păianjen” / The Girl in the Spider’s Web, pornește de la seria de romane concepute de David Lagercrantz după moartea lui Larsson și cuprinde mai multă acțiune decât episoadele precedente.

Mai mult, producătorii au ales să continue cu echipa de la prima adaptare americană (regizorul David Fincher, actorii Rooney Mara și Daniel Craig), ci să o aleagă pentru rol pe Claire Foy („The Crown”, „First Man”), iar pentru regie, pe Fede Alvarez („Don’t Breathe”, „Evil Dead”).

→ După cinci sezoane, „Breaking Bad” va continua cu un lungmetraj. Creatorul seriei, Vince Gilligan, cunoscut pentru „Dosarele X” și „Better Call Saul”, a anunțat că personajul care va duce mai departe povestea va fi Jesse Pinkman (interpretat de Aaron Paul), pentru care ultimul episod din 2013 a lăsat finalul deschis.

Deși nu se știe ce se va întâmpla cu personajul lui Walter White (profesorul de chimie ajuns mare producător de droguri), actorul Bryan Cranston, care a primit patru premii Emmy în cei cinci ani ai serialului, a dezvăluit că ar fi interesat să-și reia rolul.

via GIPHY

→ După „Un etaj mai jos” (2015), Radu Muntean revine în cinematografe cu cel mai recent film al său, „Alice T.”, povestea unei adolescente rebele care încearcă să-i mânuiască pe cei din jur în avantajul ei.

Faptul că fata rămâne însărcinată afectează și mai mult relațiile din interiorul familiei, dar Alice nu renunță la dorința de a controla tot ce i se întâmplă.