VIDEO. Singuri în fața frigului. Cum au rămas mii de locuitori din Motru fără apă caldă și căldură

Oana Moisil

În cea mai geroasă iarnă din ultimii cinci ani, mii de locuitori din Motru au rămas fără apă caldă și căldură.

Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă Motru (UATAA) a fost închisă peste noapte pe 26 ianuarie 2026, lăsând aproximativ 86% din locuitorii din municipiul gorjean să se descurce cum pot. 

În ultimii ani, uzina a fost îndatorată către Complexul Energetic Oltenia – care îi furniza cărbune, dar și către alți furnizori și către statul român. În același timp, către UATAA aveau datorii mai multe asociații de proprietari din municipiu. Funcționarea uzinei a fost posibilă, în ultimii ani, datorită subvențiilor de la Guvern. Primăria Motru a solicitat de anul trecut alte ajutoare, însă i-au fost refuzate, susține primarul social-democrat  Cosmin Morega.

În acest context, în noiembrie 2025 a fost declarată stare de urgență, dar alte măsuri prin care să nu se ajungă la închiderea uzinei n-au fost luate, susțin localnicii, care acuză autoritățile că nu i-au avertizat să se pregătească pentru scenariul de-a rămâne în frig în plină iarnă. 

PressOne a mers la Motru pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, cum le-a fost iarna localnicilor și ce planuri au să treacă peste următoarea. 

Aceasta este prima parte dintr-un material mai amplu, în care vom explica ce n-au făcut autoritățile de-au rămas mii de oameni în frig, fără apă caldă și fără speranțe că problema le va fi rezolvată de către Primăria Municipiului Motru, în subordinea căreia era uzina.

„Poți să trăiești din banii de la Geta”. Adulți cu dizabilități, dați afară de pe-o zi pe alta din centrele statului, ca să dea bine în documente

În timp ce autoritățile se laudă că au integrat în comunitate mii de oameni care locuiau în centre pentru persoane cu dizabilități, în realitate, mutarea lor s-a făcut pe grabă și i-a pus pe mulți în situații și mai vulnerabile.

Scump sau eficient? De ce încă doborâm drone Gheran cu rachete lansate de F-16

Ridicarea de avioane F-16 și folosirea de rachete antiaeriene de sute de mii de dolari pentru doborârea unor drone nu e o simplă problemă de contabilitate, redusă doar la un raport preț-calitate.