VIDEO. Cum a scăpat Lia Savonea un interlop de închisoare în timp ce era asociată cu rudele lui în afaceri imobiliare

Rise Project

Știri

23/04/2026

Autori: Daniel Bojin, Andrei Ciurcanu

Au contribuit: Roxana Jipa, Emilia Șercan (PressOne)

Fact checking: RISE Project

O decizie a unui complet prezidat de judecătoarea Lia Savonea a rămas timp de 12 ani un secret în cariera acesteia. 

Un nepot recidivist al primarului din Chiajna a fost achitat de completul prezidat de Savonea după ce fusese condamnat la 7 ani de închisoare pentru tâlhărie. 

Dar decizia de achitare are două motivări diferite, una online și alta la dosar, o situație fără precedent pentru magistrații cu care am discutat pe marginea acestui subiect, care reclamă în acest caz o infracțiune de fals intelectual. 

În plus, componența completului a fost schimbată chiar înainte de decizia finală.  

Lia Savonea și un apropiat al ei au intrat umăr la umăr în dosar, după ce au propus și au aprobat modificarea completului. 

Administrarea probelor era deja finalizată de alți judecători. Experții consultați de RISE susțin că suntem în fața unui posibil caz de abuz în serviciu pentru că a fost încălcat principiul continuității completului și schimbarea componenței fără o justificare temeinică. 

La momentul la care dădea soluția de achitare, Savonea era asociată de 7 ani pe un teren din Chiajna chiar cu unchiul interlopului.

PE SCURT

DOSARUL

10 decembrie 2013. Un complet al Curții de Apel București, prezidat de judecătoarea Lia Savonea - la acel moment președinta instituției - emite o decizie de achitare definitivă pe numele lui Sorin Raiciu, acuzat de comiterea unei tâlhării cu violență. 

Cu câteva luni înainte, instanța de fond îl condamnase pe Raiciu la 7 ani de închisoare. La data pronunțării deciziei finale, Raiciu avea 24 de ani și era deja recidivist, fiind condamnat pentru mărturie mincinoasă într-un alt dosar.  

Bărbatul este nepotul controversatului primar Mircea Minea, care conduce comuna Chiajna de trei decenii și a fost cercetat, la rândul lui, în mai multe dosare penale. 

Dosarul de tâlhărie al lui Raiciu a ieșit recent la suprafață, după ce RISE a republicat acum câteva luni un articol mai vechi despre relația imobiliară dintre Lia Savonea și familia primarului din Chiajna. 

Un cititor ne-a scris: 

„Ați publicat articolul cu Lia Savonea și primarul din Chiajna. Vedeți că un complet păstorit de Savonea l-a scăpat pe nepotul lui Minea de închisoare, după o tâlhărie, cu o motivare halucinantă”. 

Am mers pe firul informației, am descoperit dosarul, am obținut documente și mărturii și am reconstituit relațiile dintre personajele principale, precum și modul în care s-a produs, pas cu pas, achitarea interlopului Sorin Raiciu - judecat astăzi pentru tentativă de omor într-un alt dosar. 

La momentul achitării nepotului, un unchi al acestuia, frate al primarului Mircea Minea, deținea în coproprietate un teren din Chiajna chiar cu Lia Savonea, președinta completului de judecată. 

În această cauză judecată de Savonea, un alt frate al primarului era interceptat în timp ce îi învăța pe doi suspecți ce să le declare polițiștilor la audieri, pentru a-l salva pe nepot de pușcărie. 

Aceasta a fost prima surpriză din dosar. Au urmat încă două:

Schimbarea componenței completelor a devenit un fenomen răspândit în instanțele din România în ultimii ani, deși normele legale permit acest lucru doar în cazuri excepționale, temeinic justificate.

Practica a fost intens criticată de magistrații care au protestat după ce echipa Recorder a difuzat documentarul „Justiție capturată”. 

Efectul? Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), acuzat public că acoperă astfel de abuzuri, a restricționat rapid accesul la sistemul electronic care permite urmărirea traseului unui dosar. În prezent, nici măcar procurorii nu mai au acces la sistem, ceea ce face imposibilă monitorizarea unor eventuale abuzuri.

TÂLHĂRIA

23 decembrie 2008, București, cartierul Militari. 

Orele 19:33. În seara de colinde, un bărbat se întoarce acasă la volanul mașinii sale după o zi de muncă. Într-o servietă are 62.000 lei - încasările firmei sale din ziua respectivă -, mai multe acte și încă 3.000 lei, bani personali. Când oprește în poarta locuinței, pe o stradă din Militari, nu departe de comuna Chiajna, trei bărbați cu glugă se apropie de mașina lui. 

Unul dintre atacatori îi taie un cauciuc, iar ceilalți doi îl trag afară din mașină și îl lovesc puternic în față, apoi îi smulg geanta cu bani și o iau la fugă. Țipetele victimei îi alertează pe vecini și rude. 

Un martor îi urmărește pe indivizi și reușește să vadă numărul mașinii, un BMW negru, pe care îl notează cu degetul pe praful așternut pe o altă mașină, parcată în zonă. 

Orele 19:39. Alertată de zgomotul din stradă, fiica victimei sună la 112 și îi acordă primul ajutor tatălui său, care sângera puternic, precum și mamei sale, care leșinase la vederea soțului căzut în stradă. 

Câteva minute mai târziu, polițiștii ajung la locul incidentului și încep cercetările. Cu ajutorul numărului de înmatriculare notat în grabă, este identificat rapid proprietarul BMW-ului negru care plecase în trombă de la locul faptei. Acesta devine suspect în dosar. 

Este vorba despre Sorin Raiciu, membru al Clanului „Litrașu” din Chiajna, unul dintre cele mai vechi clanuri interlope din zona Bucureștiului.

Orele 19:53. Sorin Raiciu intră în mall-ul Plaza România din zona Lujerului, unde este văzut de camerele de luat vederi. Două minute mai târziu, la 19:55, cumpără o vestă, primește un bon fiscal pe care apare ora achiziției, după care părăsește complexul comercial.

Întors în Chiajna, Raiciu e săltat de polițiștii care îi identificaseră ceva mai devreme mașina. Poliția face o percheziție sumară a autovehiculului, fără să găsească servieta, dar întrerupe verificările pentru că rudele lui Raiciu - adunate la fața locului - încep să facă scandal. 

Mașina este indisponibilizată și dusă la secție, unde sunt continuate cercetările. 

Raiciu e reținut în acea seară, iar procurorul de caz cere mandat de arest pentru 29 de zile, aprobat de un judecător. 

La a doua percheziție, polițiștii găsesc în BMW bonul fiscal și vesta cumpărată de la mall, dar și un document contabil care fusese, potrivit victimei, chiar în servieta dispărută cu banii furați. 

Acest document va fi folosit de anchetatori, pe lângă alte probe, ca să obțină o condamnare cu executare în primă instanță. 

La șase zile de la tâlhărie, poliția intră în posesia servietei victimei, care fusese găsită de un bărbat în spatele unui complex comercial din apropierea Plaza Mall. Procurorii demontează astfel ipoteza lansată de Raiciu că documentul contabil ar fi fost plantat de polițiști în mașina sa cu două zile înainte. Localnicul găsise servieta pe drumul care ducea spre mall-ul de unde Raiciu își cumpărase vesta.  

Primul alibi

În fața anchetatorilor, Sorin Raiciu a susținut constant că nu avea cum să fie la locul tâlhăriei pentru că în acea seară se afla la Plaza România, unde a fost înregistrat de sistemul de supraveghere video în timp ce făcea cumpărături. Cu alte cuvinte, nu putea fi în două locuri în același timp. Argumentul va fi una dintre piesele de rezistență pe care se va baza apărarea lui Raiciu. 

Din dosarul de cercetare, reiese că diferența dintre momentul tâlhăriei și ora indicată pe imaginile CCTV în care apare Raiciu era de aproximativ 20 de minute. 

Pe parcursul investigației penale, anchetatorii au demontat alibiul lui Raiciu cu două experimente făcute ulterior. Au folosit o Dacia Logan, mașină mai puțin puternică decât BMW-ul lui Raiciu, pentru a parcurge distanța dintre Plaza România și locul tâlhăriei și au ales două trasee diferite. Călătoria a durat 4 minute pe traseul scurt, respectiv, 7 minute pe traseul lung. 

Concluzia procurorului de caz: „Inculpatul a avut la dispoziţie un interval de timp de aproximativ 20 de minute pentru a parcurge un traseu de 2,4 km”.

Al doilea alibi

Aflat în arest, Sorin Raiciu a încercat să fabrice probe în favoarea sa cu ajutorul rudelor. 

Într-o plângere penală, Raiciu a reclamat că tâlhăria a fost comisă de o altă persoană, invocând o amendă pentru depășirea vitezei legale primită în timp ce mașina sa se afla sub sechestru, iar el era în arest. Apărătorii lui Raiciu au invocat astfel existența unui alt BMW, cu aceleași numere de înmatriculare, surprins de radar pe 24 ianuarie 2009, într-o localitate din județul Prahova. Amenda fusese primită de sora lui Raiciu. 

Procurorii au verificat și acest nou alibi. Au analizat fotografiile celor două autoturisme și au constatat că numerele de înmatriculare ale mașinii amendate erau false. În plus, au descoperit un element care dovedea că autoturismele nu sunt identice: mașina cu numere false avea o singură țeavă de eșapament, în timp ce mașina lui Raiciu - cea identificată de martorii tâlhăriei și aflată sub sechestru la poliție - avea două țevi de evacuare.

Pentru că apariția acestui BMW clonă le-a ridicat suspiciuni, anchetatorii au mers și mai departe cu cercetările. 

Au analizat convorbirile telefonice purtate în perioada în care autoturismul cu numere false fusese surprins de radarele fixe de pe DN1 (București-Ploiești) și au geolocalizat o serie de telefoane care, surpriză, aparțineau inclusiv unor rude și apropiați ai lui Raiciu, aflați sub interceptare.  

Anchetatorii au tras concluzia că rudele lui Raiciu încercaseră să îi fabrice un alt alibi, sugerând existența a două mașini identice, pentru a crea confuzie cu privire la vehiculul folosit în noaptea tâlhăriei.

Persoanele monitorizate de poliție în trafic erau: 

Concluzia procurorului de caz: „Se constată faptul că unchiul inculpatului s-a deplasat aproximativ în același timp și aceeași direcție pe raza localității Bărcănești cu cel care care a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare (...) fals”.

Rude, bani și interceptări

Din anchetă reiese că rudele acestuia au încercat, în repetate rânduri, să ia legătura cu partea vătămată pentru a se împăca în schimbul unei sume de bani. 

Fiul victimei, interceptat de procurori, a povestit cum părinții lui Raiciu i-au oferit bani și mașini pentru a-l convinge să accepte o învoială.

Rudele au recunoscut, inclusiv în fața instanței, că au vrut să ajungă la o înțelegere cu victima. Au susținut că au încercat să negocieze pentru că inițial credeau că Sorin Raiciu ar fi fost implicat într-un omor, nu într-o tâlhărie.

Acțiunile nu s-au limitat doar la negocieri cu rudele victimei, ci și la tatonarea martorului-cheie, cel care a văzut ce s-a întâmplat imediat după tâlhărie și care a notat numărul de înmatriculare al BMW-ului pe praful depus pe o altă mașină din apropiere. 

Două persoane din Chiajna, care au folosit de asemenea o mașină cu numere false, au încercat să ia legătura cu acest martor, invocând că voiau doar „să stea de vorbă cu el”. 

Concluzia procurorului de caz: „Acest comportament al rudelor inculpatului nu poate fi interpretat decât în sensul recunoaşterii vinovăţiei acestuia (indiferent care ar fi fost infracţiunea pe care acesta a comis-o)”. 

****

Prezența lui Sorin Raiciu la locul tâlhăriei, alături de alte persoane, apare și-n interceptările din dosar, făcute la scurt timp după reținerea lui. 

Pentru a-i identifica pe ceilalți suspecți, procurorii au obținut mandate de interceptare de la judecători pentru mai multe persoane din anturajul lui Raiciu, anticipând că acestea vor vorbi despre tâlhărie și implicațiile ei.

Interceptările arată că după audieri, apropiații lui Raiciu discutau la telefon despre implicarea acestuia în furtul unei genți cu bani și despre faptul că victima ar fi fost bătută grav, dar și că nu „i-ar fi dat în primire” pe complicii săi. 

Ceilalți suspecți vizați de poliție erau doi frați din Chiajna, foști angajați la firma victimei, care ar fi putut ști că, în seara tâlhăriei, omul de afaceri își transporta banii acasă. De altfel, martorul care identificase mașina lui Raiciu le-a declarat procurorilor că unul dintre atacatori semăna cu un bărbat poreclit „Pitic”, fost angajat al victimei.  

Polițiștii l-au identificat atât pe Pitic (Florin Ratcu), cât și pe fratele lui (Cristian Ratcu), ambii devenind suspecți în dosar, moment în care telefoanele le sunt puse sub supraveghere. 

Interceptările au arătat că aceștia comunicau cu un bărbat care le intermedia legătura cu familia lui Raiciu și îi sfătuia ce să declare la audieri. 

Bărbatul era cunoscut în comună sub porecla  de „Dede”. 

 Misteriosul domn Dede

Deși apare menționat de multe ori în ancheta penală ca fiind implicat în gestionarea crizei familiei Raiciu, anchetatorii nu l-au identificat pe Dede pentru a-l aduce la audieri.

Am descoperit că omul care purta porecla „Dede” era Marian Velicu, unul dintre frații primarului din Chiajna, Mircea Minea, și am confirmat că două dintre cele trei cartele telefonice interceptate de procurori i-au aparținut acestuia. 

Problemele create de grupările din jurul primarului în ultimii ani i-au făcut pe oamenii locului să vorbească - unii oficial, alții doar sub protecția anonimatului. 

Așa am obținut numerele de telefon folosite de Dede, precum și detalii despre viața sa. Fratele primarului din Chiajna a avut și el cazier penal. A fost condamnat la 6 ani pentru furt în 1989, iar în 2003 a obținut reabilitarea în instanță. De atunci, n-a mai avut oficial probleme cu legea. Formal, a fost angajat la o firmă abonată la contractele publice cu Primăria din Chiajna, condusă de fratele lui. Pentru prieteni, Marian Velicu a fost mereu „Dede”.  

Implicarea lui în influențarea martorilor din dosar a fost surprinsă pe interceptări chiar înainte de audierea fraților suspectați că au participat la tâlhărie alături de Raiciu. 

Cu o săptămână înainte de audiere, „Piticu” i-a mărturisit fratelui său că a luat legătura cu Sorin Raiciu prin intermediul lui Dede și că a acesta din urmă l-a asigurat că totul este în regulă.

„Și mi-a zis Dede: «stai mă liniștit că nu e nicio problemă, n-are ce să facă, numai s-o ții p-a ta că nu știi, n-ai tangențe cu ei, știi?»”.    

Dede l-a contactat din nou cu o zi înainte ca acesta să fie audiat de procurori și i-a cerut să se întâlnească, insistând că trebuie să se vadă. Imediat după acest telefon, Dede a sunat-o pe mama lui Sorin Raiciu să-i spună că a stabilit întâlnirea cu „Piticu”.

A doua zi, la audieri, suspectul a declarat, aşa cum îl învățase Dede, „că îl cunoaşte pe Sorin doar din vedere (...) şi că nu are cunoştinţă despre cine l-a tâlhărit pe (...) fostul său patron”.

***

Relația dintre Dede și frații Ratcu a fost confirmată și de persoane din Chiajna care au acceptat să vorbească sub anonimat și care au susținut că cei trei erau amici și locuiau pe aceeași stradă, la mică distanță unii de alții.

„Nu există alt Dede în Chiajna”, ne spun oameni din anturajul lor. Unul dintre ei ne-a desenat pe o foaie cum e poziționată casa în care a locuit Dede față de cea în care locuiau frații Ratcu, la o distanță de 190 de metri. 

Și celălalt frate al primarului, Florian Purcel, asociat la acel moment cu Lia Savonea, locuia în apropiere de frații Ratcu, pe o stradă care se intersecta cu Păcii..

Familia primarului din Chiajna este formată din patru frați: Mircea Minea (actualul edil al comunei), Florian Purcel, Marian Velicu (zis Dede) și Ilie Slave. Ultimii doi frați au decedat. 

În 2006, Florian Purcel a cumpărat împreună cu Savonea un teren de 2.500 de metri pătrați, care ulterior a fost vândut. RISE a dezvăluit schema imobiliară acum trei ani (Detalii AICI)

Ceea ce nu știam în 2023, când am publicat investigația, este că Dede (Marian Velicu) s-a implicat încă de la început în asocierea dintre fratele său, Florin Purcel, și familia Savonea. 

„Dede a fost cel care a intermediat tranzacția cu terenul (din 2006) și i-a dus de mână pe soții Savonea peste tot. El nu apare în acte, dar el a intermediat", susține o persoană din anturajul lor, care a acceptat să vorbească doar sub protecția anonimatului.

Mai mulți experți din sistemul judiciar susțin că prezența judecătoarei Liei Savonea în completul lui Raiciu constituie o problemă, având în vedere că s-a intersectat cu Dede în contextul acestei tranzacții imobiliare.    

„Era motiv clar de abținere în dosar dacă îl cunoștea pe fratele primarului sau pe nepot pentru că era asociată cu rudele lor”, ne-a spus unul dintre magistrați.

La cinci ani distanță de la tâlhărie, Sorin Raiciu a fost condamnat în primă instanță la 7 ani de închisoare de Judecătoria Sectorului 6.

Ceilalți doi suspecți, frații Ratcu, nu au fost trimiși în judecată de procurori, din lipsă de probe.  

În motivarea pedepsei a fost invocată gravitatea faptei, dar și atitudinea inculpatului, care, ulterior comiterii faptei, a încercat să deturneze „(...) cursul cercetărilor penale prin declaraţii echivoce în vederea asigurării unor construcţii probatorii care să amâne cât mai mult cercetarea - ceea ce a şi reuşit dat fiind intervalul mare de timp 5 ani de la data comiterii faptei, până la soluţionarea cauzei”.

COMPLETUL

10 decembrie 2013, Curtea de Apel București. Sorin Raiciu așteaptăa soluția finală la Curtea de Apel București în dosarul de tâlhărie, după ce cu șase luni înainte primise o condamnare la 7 de închisoare cu executare.

Completul din apel era prezidat de Lia Savonea, șefa Curții de Apel la acel moment, alături de alți doi judecători:

Între pronunțarea sentinței în dosarul Raiciu (10 decembrie 2023) și suspendarea din funcție (18 aprilie 2024), Piciarcă a redactat prima motivare în dosarul tâlhăriei.

Această motivare este redactată de Piciarcă și a fost încărcată în ECRIS, de unde a fost indexată de agregatoare juridice, precum Lege 5. Acolo am găsit-o și am studiat-o. 

La dosarul cauzei, aflat în arhiva Judecătoriei Sectorului 6, am descoperit atașată o altă motivare, diferită de cea din portalul Lege5, redactată de această dată de judecătorul Daniel Grădinaru.

Schimbarea motivării a avut loc după ce victima tâlhăriei solicitase în mod repetat Curții de Apel, condusă de Lia Savonea, să urgenteze motivarea sentinței pentru că intenționa să facă plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), fiind nemulțumită de achitarea lui Raiciu. 

În lipsa motivării, victima susținea că riscă să piardă dreptul de a sesiza instanța europeană, din cauza expirării termenului de depunere a plângerii.  

Mai mulți experți, judecători și procurori, susțin că nu au mai auzit de o situație asemănătoare, în care o sentință să aibă două motivări, redactate în mod diferit de membri diferiți ai completului de judecată. 

Fosta judecătoare Liana Cociș susține că nu a mai întâlnit un astfel de caz în care o motivare să fie redactată diferit de doi judecători din complet: 

„(...) Adică nu poți să schimbi din moment ce tu ai ajuns la o soluție, la niște considerente asupra căror ai deliberat cu colegii. Nu ai cum să le schimbi. (...) Ori tu ai făcut un fals, ai schimbat o parte din ce ai spus inițial”. 

Fără să cunoască cine sunt judecătorii din complet, Liana Cociș spune că atunci „când judecătorul este de acord cu soluția, dar nu este de acord cu argumentele în totalitate sau în parte” se poate face o „opinie concurentă”. 

O astfel de opinie, spune fosta judecătoare, trebuie însă să apară la finalul hotărârii și să fie semnată de judecătorul care a făcut-o. 

Dar acest lucru nu s-a întâmplat. 

Alți doi dintre magistrații consultați de RISE au acceptat să analizeze din punct de vedere legal și procedural cele descoperite de noi și să fie citați în articol. 

Prima este Daniela Panioglu, fostă judecătoare la Curtea de Apel București, iar al doilea este Cristi Danileț, fost judecător la Tribunalul Cluj-Napoca și fost membru în CSM. 

Daniela Panioglu a fost exclusă din magistratură după ce Consiliul Superior al Magistraturii a reținut mai multe abateri disciplinare în sarcina sa, dar fosta judecătoare a acuzat public o epurare a sistemului de justiție și o influență a Liei Savonea asupra CSM.

Cristi Danileț a ieșit la pensie în ianuarie 2024, după ce anterior fusese exclus din magistratură de CSM, decizie anulată de Înalta Curte. În decembrie 2025, Danileț a câștigat la CEDO un proces împotriva statului român, în care Curtea a stabilit că sancționarea sa în 2019 pentru postări pe Facebook de către CSM-ul condus atunci de Lia Savonea i-a încălcat libertatea de exprimare.

Referitor la existența unei duble motivări în dosarul lui Raiciu, judecătoarea Daniela Panioglu susține că s-a comis infracțiunea de fals intelectual:

„Nu este posibil să existe două hotărâri judecătorești diferite în conținut, și anume una afișată în sistemul electronic și o alta fizică, pe suport material, în dosar și la mapa de arhivare”.

Panioglu a explicat și motivul pentru care această situație nu poate exista: „Odată închisă poziția în sistemul electronic ECRIS, nimeni nu mai poate interveni asupra conținutului documentului publicat. Așadar, întrucât motivarea inițială a devenit publică prin afișare, documentul era deja închis. 

Într-o asemenea situație, a fost comisă infracțiunea de fals intelectual, prin alterarea conținutului hotărârii judecătorești care a fost modificată și depusă la dosar”..

Între cele două motivări există mai multe diferențe. Din cea de-a doua versiune au dispărut unele formulări considerate de experți ca fiind subiective. 

Un astfel de exemplu este reprezentat de următoarea frază, redactată de judecătoarea Piciarcă:

„​​Este greu de crezut că inculpatul şi-a construit un alibi atât de minuţios”.

Această apreciere a fost eliminată ulterior de Daniel Grădinaru în cea de-a doua motivare. 

„Se constată că există o diferență substanțială în ceea ce privește motivele achitării, partea cea mai importantă a deciziei penale”, a mai susținut Daniela Panioglu după ce a consultat cele două variante simultan.

Fostul judecător Cristi Danileț a explicat și el că nu este posibil ca în ECRIS să existe o versiune a unei motivări, iar la dosarul fizic o alta. Fără să cunoască numele judecătorilor din dosarul Raiciu, acesta a explicat de ce o astfel de situație nu este posibilă.  În plus, și Danileț a apreciat - la fel ca fosta judecătoare Panioglu - că în acest caz ar putea fi vorba de o infracțiune de fals intelectual:

„Deci, nu are cum să fie. Undeva, ceva e dubios. Dacă e modificat, ar putea fi o variantă de fals intelectual. E un fals, ar putea fi o infracțiune de fals informatic dacă s-a umblat în dosar în dosarul electronic.”

Motivarea redactată de Grădinaru n-a mai apucat să fie semnată de Piciarcă, care a fost suspendată de CSM în aprilie 2014. 

Nici Lia Savonea nu a semnat-o, motivul fiind că se afla în concediu de odihnă, astfel că și în dreptul numelui ei se află tot semnătura președintelui de secție, Daniel Grădinaru.

O altă problemă este legată de componența completului care a judecat dosarul lui Raiciu la Curtea de Apel București.  

Judecătorii din completul din recurs au fost schimbați imediat după administrarea probelor, cu doar o lună înainte de pronunțarea deciziei finale. 

Așa am descoperit că nici Grădinaru, nici Savonea nu au făcut parte de la început din completul cu numărul 3R (recurs), Secția l Penală, unde fusese repartizat dosarul de tâlhărie a lui Raiciu. 

Am analizat toate deciziile completului 3R din 2013 și cum a evoluat echipa de magistrați de-a lungul acelui an. Prima dată, Lia Savonea și Daniel Grădinaru au intrat în acest complet pe 4 septembrie 2013, când au apărut și în dosarul lui Raiciu. Schimbarea componenței completului a fost motivată prin faptul că mai mulți judecători erau atunci în vacanță.

După un termen însă, Savonea și Grădinaru au ieșit din complet  în dosarul Raiciu, iar probatoriul a fost administrat de alți judecători. 

După care, brusc, cu doar o lună înainte ca sentința finală să fie emisă în dosarul Raiciu, Savonea și Grădinaru intră din nou în completulcare-l judeca pe Raiciu. De această dată însă, schimbarea componenței n-a mai fost motivată. A existat doar o propunere a judecătorului Daniel Grădinaru, în calitate de șef al secției penale, pentru modificarea componenței completului. Procedura prevede ca președintele de secție să propună și să motiveze modificarea, iar șeful instanței să o aprobe. În acest caz, Grădinaru a propus, Savonea a aprobat, iar amândoi au intrat umăr la umăr în complet și l-au achitat pe Raiciu. 

„Compunerea completurilor de judecată, prin urmare inclusiv eventualele modificări ale structurii completurilor de judecată din anul anterior, sunt stabilite la începutul fiecărui an, astfel că orice modificare în compunerea unui complet de judecată pe parcursul unui an nu poate avea loc decât din motive excepționale, precum stare medicală gravă, cu imposibilitate fizică de prezentare la locul de muncă, deces ori pensionare”, a explicat Panioglu.

Fosta judecătoare susține că și în cazul schimbării componenței completului care a emis decizia în cazul Raiciu a fost comisă o infracțiune, cea de abuz în serviciu. 

Panioglu susține că, prin decizia colegiului de conducere de a modifica componența completului de judecată inițial - desemnat aleatoriu și care administrase deja probele -, judecătorii care au intrat ulterior în complet „fără nici o justificare temeinică și în condițiile în care ceilalți judecători inițiali se aflau în activitate la instanță”, ar fi încălcat principiile repartizării aleatorii și ale continuității completului de judecată. 

„Au comis infracțiunea de abuz în serviciu”, a completat Panioglu, adăugând că schimbarea completului arată o „activitate infracțională complexă și deosebit de gravă, din care rezultă intenția de a-l achita pe inculpat, cel puțin în majoritate”. 

Pentru achitarea lui Raiciu era nevoie de majoritate, astfel că era suficient ca doar doi judecători să încline balanța. 

Fosta judecătoare afirmă că „putea fi luată măsura arestării preventive față de judecătorii care au intrat nelegal în complet și au alterat hotărârea judecătorească”.

„Au schimbat considerentele, profitând de împrejurarea că, la vremea respectivă, decizia penală din recurs nu se comunica părților și nu era motivată, pentru ca procurorul să constate intervenția ulterioară în conținut”, a mai declarat  Panioglu, care a citit traseul dosarului și decizia de schimbare a completului. 

Fosta judecătoare a Curții de Apel București a explicat procedura legală de schimbare a unui complet: 

„Din înscrisurile prezentate, se constată că judecătorii Lia Savonea, președinta Curții de Apel București, și Daniel Grădinaru, președintele Secției I Penală, s-au trecut în structura C3R, pentru a asigura majoritatea, doar pentru termenul de judecată din data de 27 noiembrie 2013, care fusese acordat de către completul de recurs care administrase probele. Cși cauza a fost scoasă în pronunțare, cu soluția achitării, după condamnarea pe fond la pedeapsa închisorii într-un cuantum ridicat”.

I-am explicat și fostului judecător Cristi Danileț modul în care s-au schimbat judecătorii în completul care l-a achitat pe Raiciu. Acesta a explicat că dacă nu s-a făcut o repunere pe rol a cauzei, atunci avem de-a face în acest caz cu cel puțin o abatere disciplinară. 

„Ideea este că judecătorii care semnează hotărârea, așadar care pronunță hotărârea, trebuie să fie cei în fața cărora s-a desfășurat ultimul termen de judecată. Asta e regula. Asta e lege. Dacă nu e așa, este abatere disciplinară în cauză, dar eu cred că este și abuz în serviciu, pentru că, cu intenție ,au încălcat legea și asta e foarte grav. E foarte grav”, a mai declarat acesta 

Cât privește faptul că Savonea a făcut tranzacții imobiliare cu rudele lui Sorin Raiciu și că unchiul acestuia  - care a intermediat acele tranzacții - apare menționat în dosar cu porecla, încercînd să influențeze martorii, Danileț a explicat că este greu de probat o ilegalitate.

„Ce se poate pune în discuție este lipsa de imparțialitate, cel puțin la nivel de aparență, dacă nu efectivă. Dacă ai o bază factuală, se demonstrează că ea cunoștea identitatea persoanelor implicate în dosar, avea sau menținea o relație cu ele, atunci ar fi trebuit să se abțină.” 

Dosarul DIICOT

Numele lui Sorin Raiciu a ajuns anul trecut din nou pe masa unui complet din care făcea parte și Lia Savonea, după ce a încercat să-și reducă din limitele pedepsei într-un nou dosar. 

Raiciu este judecat astăzi pentru tentativă de omor, după ce în 2020, împreună cu alți membri ai clanului Litrașu, s-a încăierat cu bâte și cuțite, la lumina zilei, cu rivalii din clanul Iordan. Acum doi ani, Raiciu a făcut un denunț, pentru a beneficia de reducerea limitelor pedepsei. 

Denunțul lui a mutat conflictul din lumea interlopă chiar în curtea DIICOT.  (DETALII, AICI)

Cel pe care l-a denunțat Raiciu a făcut o cerere de strămutare a dosarului, care a ajuns chiar pe masa unui complet prezidat de aceeași Lia Savonea. Completul de judecători i-a respins cererea. 

Lia Savonea a fost numită președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în iunie 2025. A fost singurul candidat înscris la concursul pentru şefia instanței supreme.

Daniel Grădinaru a devenit în 2023 președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, funcție pe care a ocupat-o până în 2024. În prezent este membru al CSM și judecător la ÎCCJ.

Dumitrița Piciarcă a fost condamnată în 2017 la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului. Piciarcă, alături de alte două judecătoare, a fost acuzată și ulterior condamnată pentru că l-a ajutat pe omul de afaceri Dinel Staicu să scape de pușcărie. Cele trei judecătoare au atacat decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care în 2025 a validat condamnarea din România.

Mircea Minea este în continuare primar în Comuna Chiajna, ajuns la al 8-lea mandat. În 2023 a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu cu producere de consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin că, în perioada 2007 – 2021, Minea și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, ar fi încheiat mai multe contracte și ar fi favorizat clubul de fotbal Concordia Chiajna, unde era membru fondator și președinte al consiliului director. Prejudiciul estimat este de aproape 10 milioane de euro. După 3 ani de la înregistrare, dosarul nu apare nici acum cu termen pe fond la Tribunalul Ilfov. 

Am contactat-o pe Lia Savonea pentru a ne explica de ce există două motivări diferite în dosarul Raiciu și dacă știa că acesta este rudă cu Florian Purcel, fratele primarului din Chiajna, împreună cu care deținea în coproprietate un teren în 2006.  

Președinta Înaltei Curții a respins orice acuzație și a susținut că nu cunoaște detalii privind activitățile imobiliare ale soțului ei, „acestea fiind gestionate exclusiv de către acesta, fără implicarea mea”. În realitate, Lia Savonea era atunci asociată imobiliar cu fratele primarului.

Cât privește menționarea lui Dede în dosarul de tâlhărie și faptul că Sorin Raiciu este nepotul primarului din Chiajna, judecătoarea a spus că nu are cunoștință „despre relațiile sau raporturile din cadrul comunității în care locuiesc, dincolo de interacțiuni strict formale (…) Nu am fost niciodată influențată de relații personale sau de altă natură și, dacă nu am formulat cerere de abținere, înseamnă că, în mod cert, nu am avut motive de incompatibilitate care să fi impus formularea acesteia”.

Legat de existența a două motivări diferite în dosarul lui Raiciu, Lia Savonea a susținut că nu-și amintește detalii, dar că a acționat în spiritul legii:.

„Pentru clarificări oficiale privind circuitul documentelor, evidențele ECRIS sau conținutul arhivei instanței, vă recomand să vă adresați instituției competente. (…) De asemenea, din calitatea mea de judecător, nu comentez speculații, afirmații neverificate ori interpretări bazate pe presupuneri”.

Judecătorul Daniel Grădinaru ne-a răspuns că nu poate să ne spună nimic pentru că nu mai știe despre ce este vorba. „Obțineți informații de la Curtea de Apel. Mai mult nu am ce să vă spun. (…) Haideți să încheiem discuția asta pentru că vorbim în gol. Vă rog să vă adresați Curții de Apel.”

Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, ne-a declarat că nu poate formula un punct de vedere „asupra unei situații punctuale fără o verificare prealabilă”, care nu poate fi făcută în prezent, deoarece dosarul „nu se regăsește, în prezent, în sediul instituției”.  

Totuși, președinta CAB, a precizat că analiza legalității unei situații în care, într-un dosar există două motivări diferite, „trebuie realizată în raport cu normele procedurale și regulamentare aplicabile la momentul respectiv”. 

Potrivit acesteia, „neconcordanțe de natură administrativă sau tehnică [...] pot fi clarificate de compartimentele competente sau, după caz, de instituțiile abilitate, însă numai după efectuarea tuturor verificărilor și în raport de atribuțiile specifice personalului auxiliar”.

Primarul Mircea Minea a negat inițial că este rudă cu Raiciu, apoi a spus că a rupt de mult timp relațiile cu familia lui: 

„Terminați cu prostiile astea, cu doamna Savonea, că mă băgați pe mine cu Raiciu, cu nu mai știu cine. N-am nicio treabă, eu îmi văd de treaba mea. (...) Lăsați treburile să meargă, că știm noi autoritățile locale ce avem de făcut.” 

Minea nu a dorit să comenteze nici informația că fratele său, Marian Velicu (Dede), decedat, a fost interceptat în dosarul Raiciu când încerca să influențeze martorii în favoarea nepotului său: „Așa, și ce să-i fac eu? Să mă duc în groapă după el?”

Sorin Raiciu a negat și el relația de rudenie cu familia Minea: 

„Eu nu sunt nepotul nimănui! Nu mă băgați pe mine în niște căcaturi din astea….Mulțumesc, sunt în pădure și n-am semnal”.

Când l-am întrebat de ce susține că nu e rudă cu primarul în condițiile în care mama lui este verișoară cu Mircea Minea, Raiciu s-a făcut că nu mai aude întrebarea și a încheiat discuția.