Vestul tragicomic al fraților Coen

Daniel Iftene

Redactor

Balada lui Buster Scruggs (2018), western, comedie. Regia și scenariul: Ethan și Joel Coen; imaginea: Bruno Delbonnel; muzica: Carter Burwell; cu: Tim Blake Nelson, James Franco, Liam Neeson, Tom Waits, Bill Heck, Zoe Kazan, Tyne Daly, Jonjo O’Neill, Brendan Gleeson.

*

Șase povești diferite, dintr-un spațiu și un timp pe care le cunoști ca pe propriul buzunar, deși nu ai pus niciodată piciorul pe pământ american.

Cu coloniștii și căutătorii săi de aur, cu femeile care trebuie salvate de pistolari, artiștii ambulanți, trubadurii și prostituatele, cu vânătorii de recompense și răufăcătorii atât de exploatați de literatura și filmul western, ai crede că Marele Vest nu există decât în imaginație și ficțiune.

Iar când acestea sunt ale fraților Coen, rezultă o joacă imprevizibilă, cu momente de luciditate dură și un tragicomic extraordinar.

După „Nu există țară pentru bătrâni” (No Country for Old Men, 2007) și „Adevăratul curaj” (True Grit, 2010), Ethan și Joel Coen se reinstalează în Lumea Nouă a secolului XIX cu șase scurtmetraje care sunt tot atâtea capitole adunate sub titlul „Balada lui Buster Scruggs”.

Filmul a fost lansat de Netflix în colecția de „mari autori cu care lovim cinematograful tradițional”, dar și în cursa pentru Oscaruri.

Cu o distribuție extraordinară, cele șase părți sunt bijuterii de scriitură pentru film, completate de nebunia regizorală și de o imagine impecabilă.

Personajele vin rând pe rând „la scenă”, după ce au fost prezentate prin ridicola convenție a cărții care se deschide și care le cuprinde pe toate.

Buster Scruggs e un pistolar dat în urmărire și poreclit nici mai mult, nici mai puțin decât Mizantropul. În costumul lui imaculat, neatins de vreun fir de praf, bărbatul umple, cu cântecul lui subțire, văile și câmpiile. Iar ele îi răspund, ca un cor invizibil.

Fizionomia lui Tim Blake Nelson, care a mai lucrat cu frații Coen la „O frate, unde ești?” (O Brother, Where Art Thou?, 2000), dă personajului imaginea unui cavaler rătăcit într-un univers ce pare redus la liniile sale definitorii. Un Vest de mucava.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

Dar comicul e doar o păcăleală continuă. În unele capitole, cum e superbul „Meal Ticket”, proprietarul unui one-man-show ambulant (Liam Neeson) e forțat să ia decizii extreme în momentul în care observă că publicul său scade în favoarea unei noi atracții, galinacee.

Așa ies la iveală sărăcia, dar și brutalitatea Vestului american, care lovește tăcută, fără nici o remușcare. „Lumea se împarte în două feluri de oameni”, va spune, mult mai târziu, un alt personaj. Aici, între victime și călăi.

Cei care nu sunt pregătiți riscă să devină victime, până și cele mai angelice ființe. De pildă, Alice Longabaugh (Zoe Kazan), rămasă singură într-o caravană care o duce spre o căsătorie aranjată.

Ea se lasă purtată naiv de dorințele fiecărui bărbat pe care îl întâlnește, până în momentul în care convoiul se intersectează cu legendarii indieni americani − cu pene, tomahawk-uri și poftă de scalpuri.

Liam Neeson, în cel mai bun rol al său din ultimii ani: un tăcut manager de atracții de bâlci, într-o lume care s-a plictisit de artă.

Într-un exercițiu postmodern, finalul filmului grupează referințe cinematografice și mitologice, cu mesajul „jucat” al autorilor.

Prinși într-o diligență á la John Ford, cu un căruțaș fantomatic, ca în succesul lui Victor Sjöström de la începutul anilor 1920, o femeie și doi bărbați ascultă povestea unor vânători de recompense, cu care urmează să înnopteze într-un oraș întunecat.

Metoda lor e mai puțin convențională și implică un proces de povestire, „pentru că oamenii nu se mai satură de povești, sunt ca niște copii”.

Nu e nevoie să fii fan al fraților Coen ca să-ți priască baladele lor vesele și triste. Trebuie numai să-ți aduci aminte de poveștile copilăriei și adolescenței pe care le recitești la maturitate.

Offscreen

→ Cu „Văduvele”, care tocmai a intrat în cinematografe, Steve McQueen (laureat cu Oscar pentru „12 ani de sclavie”) vrea să ocolească șablonul filmelor despre jafuri, și o face alegând, în spiritul vremurilor, ca protagonistele să fie femei.

Patru soţii rămân fără bărbaţii lor, după ce spargerea în care aceştia au fost conduși de Harry Rawlings (Liam Neeson) se termină într-o ploaie de gloanțe și flăcări.

În paralel, Jack Mulligan (Colin Farrell) și Jamal Manning (Bryan Tyree Henry) se confruntă în campania pentru un district din Chicago: primul, ca să ducă mai departe moștenirea politică a tatălui său (Robert Duvall), celălalt, pentru a face saltul din mica infracționalitate de cartier la cașcavalul mare al funcțiilor publice.

Pentru asta, fiecare are nevoie de banii furați de Harry Rawlings.

Așa ajunge să fie strânsă cu ușa Veronica (Viola Davis, superbă), care adună în jurul ei două văduve și-o mamă singură, ca să dea o spargere de câteva milioane de dolari.

Din fericire, nu jaful e punctul central al filmului, ci relațiile protagonistelor cu bărbații din jur, brutali, manipulatori și obsedați de putere.

Nefericirea e că McQueen nu a rezistat tentației unor complicații inutile și unor stridențe de debutant, de exemplu într-o scenă în care „fantoma” lui Neeson îi apare văduvei înlăcrimate pe acorduri de Nina Simone.

Totuși, aceste scene nu sunt atât de multe încât să scadă plăcerea de a vedea un film de gen cu momente foarte bune.

→ Al doilea sezon din seria Netflix „The Sinner” se leagă cumva de văduvele de mai sus prin prezența, în ambele producții, a expresivei Carrie Coon.

Detectivul Harry Ambrose (Bill Pullman) trebuie să rezolve un caz aproape la fel de inexplicabil ca acela din primul sezon, cu tânăra mamă care ucidea, într-o zi însorită de plajă, un bărbat cu care nu părea să aibă nici o legătură.

Acum, personajul pus sub acuzare e un băiat din orășelul său natal, iar detectivul Ambrose lasă practicile sexuale neconvenționale din prima parte a seriei pentru amintirile unui incident din copilărie.

→ 2019 va debuta în plină comedie cu „Stan & Ollie”, filmul biografic dedicat faimosului cuplu care la noi e cunoscut ca „Stan și Bran”.

Steve Coogan și John C. Reilly se transformă fizic pentru cele două personaje, Stan Laurel și Oliver Hardy, care au definit umorul cinematografic de până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial și care au avut milioane de fani în întreaga lume.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€