Furcă de tors romană, sculptată în os, din secolul al VI-lea d.Hr. Fotografii: Lucian Muntean

Furcă de tors romană, sculptată în os, din secolul al VI-lea d.Hr. Fotografii: Lucian Muntean
23/11/2017
Venus Pudica, furca de tors
Cu mâna dreaptă încearcă să-și acopere sânii, iar cu cea stângă prinde veșmântul care stă să-i cadă de pe trup. Dintr-o mișcare, s-a și întors cu spatele. Apoi, ca într-un dans frenetic, continuă să se învârtă rapid, în timp ce, din caierul de lână, un fir se deșiră, tors între degete și rulat mai jos, pe fus.
Astfel trebuie să fi arătat furca decorată cu un trup stilizat de femeie, folosită acum mai bine de cincisprezece secole de către o țesătoare romană.
Obiectul este confecționat din os de vită (un radius de bovină), sculptat în formă cilindrică aplatizată, prevăzut la partea inferioară cu un inel circular, iar la partea superioară cu o siluetă feminină de o delicatețe deosebită.
Acest simbol al fertilității este înglobat de tradiția romană, reprezentând-o probabil pe zeița Venus.
Postura în care tinde să-și acopere goliciunea este numită generic Venus Pudica.
Mănușile albe din bumbac o țin cu grijă, iar privirea o învăluie ca pe o comoară.
Arheologul Alexandru Rațiu, angajat al Muzeului Național de Istorie a României, a fost martor, în 2016, la momentul când furca a fost descoperită în șantierul arheologic de la Capidava − fostă fortăreață romană și bizantină de pe malul Dunării inferioare, actualmente în județul Constanța.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
Arheologul Alexandru Rațiu, în pregătirea expoziției de la Muzeul Național de Istorie a României. Foto: Lucian Muntean
Cercetarea arheologică de la Capidava a fost începută în anii 1950. În 2013, au fost reluate săpăturile din sectorul VII al sitului, continuate anual sub egida Muzeului Național de Istorie a României.
Furca-degetar a fost descoperită pe podeaua din lut a edificiului, la nivelul romano-bizantin de secol VI.
Primii în sport! Primii în producție! Sportul în comunism și atletul român multilateral dezvoltat
În acele vremuri biblice, în patria anilor '70, se dezvolta frenetic sportul de masă, pe model sovietic. Drept încurajare, orice sport era gratis, chiar și tenisul. Trebuia doar să te apuci. Apoi să te ții. Dacă erai cu adevărat remarcabil, treceai în altă ligă, profesionistă. Dar cum ideea de profesionism era asociată cu vechiul regim dușman burghezo-moșieresc, toți sportivii țării se prefăceau că sunt simpli amatori-muncitori, care practicau sportul doar așa, de plezir, după serviciu și niciodată în timpul lui.
Ce faci în weekendul 14-16 februarie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne
Nordic Festival în București, concert multisenzorial în Cluj-Napoca, show-uri de stand-up în Timișoara și târg de viniluri în Iași. Tu ce faci în weekend?
Alături de acest artefact au mai fost găsite cioburi de farfurii – fragmente de ceramică de import africană – și o lampă de tip dunărean.
Șantierul arheologic de la Capidava, județul Constanța. Foto: Arhiva personală a lui Alexandru Rațiu
Este impresionant să vezi cum un obiect atât de delicat s-a păstrat intact. O asemenea stare de conservare este rară pentru un artefact din secolul al VI-lea d.Hr.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Mica statuetă ce-o întruchipează pe Venus Pudica, „exponatul lunii” la Muzeul Naţional de Istorie a României, stă parcă timidă, ferindu-se de privirile iscoditoare ale soldaților de pe mulajul Columnei lui Traian din sala Lapidarium.
Micro-expoziţia poate fi văzută în perioada 17 noiembrie − 12 decembrie 2017. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 9 și 17.
Toate detaliile cu caracter științific pot fi consultate în articolul scris de Alexandru Rațiu în publicația „Cercetări Arheologice XXII, MNIR”, 2016, paginile 137-150.
Imagini de la vernisajul expoziției:

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this