Venus Pudica, furca de tors

Lucian Muntean

Redactor

Cu mâna dreaptă încearcă să-și acopere sânii, iar cu cea stângă prinde veșmântul care stă să-i cadă de pe trup. Dintr-o mișcare, s-a și întors cu spatele. Apoi, ca într-un dans frenetic, continuă să se învârtă rapid, în timp ce, din caierul de lână, un fir se deșiră, tors între degete și rulat mai jos, pe fus.

Astfel trebuie să fi arătat furca decorată cu un trup stilizat de femeie, folosită acum mai bine de cincisprezece secole de către o țesătoare romană.

Obiectul este confecționat din os de vită (un radius de bovină), sculptat în formă cilindrică aplatizată, prevăzut la partea inferioară cu un inel circular, iar la partea superioară cu o siluetă feminină de o delicatețe deosebită.

Acest simbol al fertilității este înglobat de tradiția romană, reprezentând-o probabil pe zeița Venus.

Postura în care tinde să-și acopere goliciunea este numită generic Venus Pudica.

Mănușile albe din bumbac o țin cu grijă, iar privirea o învăluie ca pe o comoară.

Arheologul Alexandru Rațiu, angajat al Muzeului Național de Istorie a României, a fost martor, în 2016, la momentul când furca a fost descoperită în șantierul arheologic de la Capidava − fostă fortăreață romană și bizantină de pe malul Dunării inferioare, actualmente în județul Constanța.

Arheologul Alexandru Rațiu, în pregătirea expoziției de la Muzeul Național de Istorie a României. Foto: Lucian Muntean

Cercetarea arheologică de la Capidava a fost începută în anii 1950. În 2013, au fost reluate săpăturile din sectorul VII al sitului, continuate anual sub egida Muzeului Național de Istorie a României.

Furca-degetar a fost descoperită pe podeaua din lut a edificiului, la nivelul romano-bizantin de secol VI.

Alături de acest artefact au mai fost găsite cioburi de farfurii – fragmente de ceramică de import africană – și o lampă de tip dunărean.

Șantierul arheologic de la Capidava, județul Constanța. Foto: Arhiva personală a lui Alexandru Rațiu

Este impresionant să vezi cum un obiect atât de delicat s-a păstrat intact. O asemenea stare de conservare este rară pentru un artefact din secolul al VI-lea d.Hr.

Mica statuetă ce-o întruchipează pe Venus Pudica, „exponatul lunii” la Muzeul Naţional de Istorie a României, stă parcă timidă, ferindu-se de privirile iscoditoare ale soldaților de pe mulajul Columnei lui Traian din sala Lapidarium.

Pe Via Danubiana la Giurgiu. Cum ar putea orașul să se întoarcă cu fața spre Dunăre

Giurgiu e unul dintre orașele pe lângă care aproape toată lumea trece în drum spre Bulgaria, fără să știe cât de densă și fascinantă îi este istoria. L-am vizitat într-o zi insuportabil de caldă cu Smaranda Șchiopu, antropoloagă, pasionată de Dunăre și de cele două maluri ale ei, care a studiat locul dintr-o perspectivă socială.

Ce greșeli fac românii când vine vorba de bani. Cum ne putem construi un plan financiar stabil în timpuri instabile? (P)

Am stat de vorbă cu economistul Corneliu Ionescu (Banometru) ca să înțelegem de ce, mai ales într-o perioadă cu prețuri care tot cresc și cu multă incertitudine, ajungem să luăm decizii financiare pe moment — și ce am putea face ca să ieșim din această capcană și să ne organizăm mai bine banii.

Micro-expoziţia poate fi văzută în perioada 17 noiembrie − 12 decembrie 2017. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 9 și 17.

Toate detaliile cu caracter științific pot fi consultate în articolul scris de Alexandru Rațiu în publicația „Cercetări Arheologice XXII, MNIR”, 2016, paginile 137-150.

Imagini de la vernisajul expoziției: