Furcă de tors romană, sculptată în os, din secolul al VI-lea d.Hr. Fotografii: Lucian Muntean

Furcă de tors romană, sculptată în os, din secolul al VI-lea d.Hr. Fotografii: Lucian Muntean
23/11/2017
Venus Pudica, furca de tors
Cu mâna dreaptă încearcă să-și acopere sânii, iar cu cea stângă prinde veșmântul care stă să-i cadă de pe trup. Dintr-o mișcare, s-a și întors cu spatele. Apoi, ca într-un dans frenetic, continuă să se învârtă rapid, în timp ce, din caierul de lână, un fir se deșiră, tors între degete și rulat mai jos, pe fus.
Astfel trebuie să fi arătat furca decorată cu un trup stilizat de femeie, folosită acum mai bine de cincisprezece secole de către o țesătoare romană.
Obiectul este confecționat din os de vită (un radius de bovină), sculptat în formă cilindrică aplatizată, prevăzut la partea inferioară cu un inel circular, iar la partea superioară cu o siluetă feminină de o delicatețe deosebită.
Acest simbol al fertilității este înglobat de tradiția romană, reprezentând-o probabil pe zeița Venus.
Postura în care tinde să-și acopere goliciunea este numită generic Venus Pudica.
Mănușile albe din bumbac o țin cu grijă, iar privirea o învăluie ca pe o comoară.
Arheologul Alexandru Rațiu, angajat al Muzeului Național de Istorie a României, a fost martor, în 2016, la momentul când furca a fost descoperită în șantierul arheologic de la Capidava − fostă fortăreață romană și bizantină de pe malul Dunării inferioare, actualmente în județul Constanța.
Arheologul Alexandru Rațiu, în pregătirea expoziției de la Muzeul Național de Istorie a României. Foto: Lucian Muntean
Cercetarea arheologică de la Capidava a fost începută în anii 1950. În 2013, au fost reluate săpăturile din sectorul VII al sitului, continuate anual sub egida Muzeului Național de Istorie a României.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Furca-degetar a fost descoperită pe podeaua din lut a edificiului, la nivelul romano-bizantin de secol VI.
Alături de acest artefact au mai fost găsite cioburi de farfurii – fragmente de ceramică de import africană – și o lampă de tip dunărean.
Șantierul arheologic de la Capidava, județul Constanța. Foto: Arhiva personală a lui Alexandru Rațiu
Este impresionant să vezi cum un obiect atât de delicat s-a păstrat intact. O asemenea stare de conservare este rară pentru un artefact din secolul al VI-lea d.Hr.
Mica statuetă ce-o întruchipează pe Venus Pudica, „exponatul lunii” la Muzeul Naţional de Istorie a României, stă parcă timidă, ferindu-se de privirile iscoditoare ale soldaților de pe mulajul Columnei lui Traian din sala Lapidarium.
The Cat Health Company: ce ne pot învăța pisicile despre tinerețe fără bătrânețe
Seria de interviuri PressOne „Vocea care inspiră” spune poveștile oamenilor care au ales să-și urmeze drumul și să inoveze, chiar și atunci când vocea lumii le spunea altceva.
Micro-expoziţia poate fi văzută în perioada 17 noiembrie − 12 decembrie 2017. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 9 și 17.
Toate detaliile cu caracter științific pot fi consultate în articolul scris de Alexandru Rațiu în publicația „Cercetări Arheologice XXII, MNIR”, 2016, paginile 137-150.
Imagini de la vernisajul expoziției:
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime.
Share this



