Venus Pudica, furca de tors

Lucian Muntean

Redactor

Cu mâna dreaptă încearcă să-și acopere sânii, iar cu cea stângă prinde veșmântul care stă să-i cadă de pe trup. Dintr-o mișcare, s-a și întors cu spatele. Apoi, ca într-un dans frenetic, continuă să se învârtă rapid, în timp ce, din caierul de lână, un fir se deșiră, tors între degete și rulat mai jos, pe fus.

Astfel trebuie să fi arătat furca decorată cu un trup stilizat de femeie, folosită acum mai bine de cincisprezece secole de către o țesătoare romană.

Obiectul este confecționat din os de vită (un radius de bovină), sculptat în formă cilindrică aplatizată, prevăzut la partea inferioară cu un inel circular, iar la partea superioară cu o siluetă feminină de o delicatețe deosebită.

Acest simbol al fertilității este înglobat de tradiția romană, reprezentând-o probabil pe zeița Venus.

Postura în care tinde să-și acopere goliciunea este numită generic Venus Pudica.

Mănușile albe din bumbac o țin cu grijă, iar privirea o învăluie ca pe o comoară.

Arheologul Alexandru Rațiu, angajat al Muzeului Național de Istorie a României, a fost martor, în 2016, la momentul când furca a fost descoperită în șantierul arheologic de la Capidava − fostă fortăreață romană și bizantină de pe malul Dunării inferioare, actualmente în județul Constanța.

Arheologul Alexandru Rațiu, în pregătirea expoziției de la Muzeul Național de Istorie a României. Foto: Lucian Muntean

Cercetarea arheologică de la Capidava a fost începută în anii 1950. În 2013, au fost reluate săpăturile din sectorul VII al sitului, continuate anual sub egida Muzeului Național de Istorie a României.

Furca-degetar a fost descoperită pe podeaua din lut a edificiului, la nivelul romano-bizantin de secol VI.

Alături de acest artefact au mai fost găsite cioburi de farfurii – fragmente de ceramică de import africană – și o lampă de tip dunărean.

Șantierul arheologic de la Capidava, județul Constanța. Foto: Arhiva personală a lui Alexandru Rațiu

Este impresionant să vezi cum un obiect atât de delicat s-a păstrat intact. O asemenea stare de conservare este rară pentru un artefact din secolul al VI-lea d.Hr.

Mica statuetă ce-o întruchipează pe Venus Pudica, „exponatul lunii” la Muzeul Naţional de Istorie a României, stă parcă timidă, ferindu-se de privirile iscoditoare ale soldaților de pe mulajul Columnei lui Traian din sala Lapidarium.

Să AI sau să n-AI. Dilema privind alfabetizarea copiilor în inteligență artificială 

Ce înseamnă alfabetizarea în AI? De ce este urgentă rezolvarea ei? Cum se raportează la subiect cinci țări europene care se află pe un spectru care merge de la interzicere la adoptare în masă? Și, nu în ultimul rând, ce se poate face în România, unde autoritățile trebuie să navigheze și apele tulburi ale analfabetismului funcțional? Încercăm un răspuns în continuare. 

Povestea Lay’s pe care nu o știai: drumul cartofului, din câmp la fabrică și la „Mica Unire în bucate” (P)

„Povestea Lay’s pe care nu o știai” este o serie realizată de Amintiri Gustoase, care creează punți gastronomice între generații și se află mereu în căutarea brandurilor ce vorbesc tinerilor prin gust. Provocați de PepsiCo, am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

Micro-expoziţia poate fi văzută în perioada 17 noiembrie − 12 decembrie 2017. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 9 și 17.

Toate detaliile cu caracter științific pot fi consultate în articolul scris de Alexandru Rațiu în publicația „Cercetări Arheologice XXII, MNIR”, 2016, paginile 137-150.

Imagini de la vernisajul expoziției: