Vasa, nava scoasă de pe fundul mării după 333 de ani

Lucian Muntean

Redactor

Pe 10 august 1628, căpitanul Söfring Hansson dă ordin ca uriașa corabie Vasa, cu un echipaj compus din 145 de marinari și 300 de militari, să părăsească portul Stockholm și să pornească în prima sa călătorie.

Vremea este calmă, doar o briză ușoară adie dinspre sud-est.

O salvă a tunurilor de la bord salută mulțimea de peste 1000 de privitori. Printre aceștia se află reprezentanți ai regelui Gustavus Adolphus, ambasadori străini și locuitori ai orașului.

După ce parcurge mai puțin de 1.500 de metri, Vasa începe să se încline pe o parte, ia apă și, fără a mai putea fi echilibrată, se scufundă la o adâncime de 32 de metri.

Sub privirile îngrozite ale celor de pe țărm, 30 de oameni mor înecați.

Machetă în care se disting încărcătura navei și activități de la bord.

Ancheta nu a stabilit cauza exactă a catastrofei. S-a presupus că de vină ar fi fost chiar construcția navei, care era supraînălțată, și faptul că punțile superioare erau supraîncărcate cu cele 64 de tunuri din dotare.

Toate lucrările de construcție fuseseră avizate și urgentate de regele Suediei, Gustavus Adolphus, într-un plan de expansiune militară în Marea Baltică, în timpul războiului cu Polonia și cu Lituania din perioada 1621-1629.

Vasa ar fi urmat să fie cea mai mare navă de război din Marea Baltică.

La mai bine de 30 de ani după scufundarea corăbiei, între 1663 și 1665 s-a încercat recuperarea valoroaselor tunuri montate la bord.

Epava a fost lăsată pe fundul mării, într-o zonă navigabilă intens circulată. Nămolul și sedimentele au acoperit-o treptat, componentele din metal au fost corodate de apa marină, iar ancorele aruncate de alte nave au distrus o parte din punte.

Vasa a fost dată uitării timp de secole, până în anii ’50 ai secolului XX, când o echipă de arheologi marini a început un amplu demers de a recupera epava.

Peste 1000 de scafandri au luat parte la săparea unor tuneluri subacvatice și la montarea unor cabluri de ancorare.

Românii și cafeaua, de la un obicei funcțional la experiență culturală. Fondatorul COFFeEAST: Unde nu avem tradiție, am compensat prin deschidere

De la primele cafenele de specialitate până la festivaluri dedicate, România s-a transformat într-una dintre cele mai dinamice destinații pentru specialty coffee din Europa de Est.  

Povestea Lay’s pe care nu o știai: un parcurs construit cu încredere, investiții și tehnologie de top (P)

Am pornit pe drumul cartofului pentru a descoperi lucruri mai puțin cunoscute despre chipsurile Lay’s: sunt făcute din cartofi crescuți sustenabil, în ferme atent selecționate, iar gustul lor ajunge astăzi în 18 țări din Europa.

În 1961, Vasa a fost scoasă la suprafață, iar apoi a fost transportată în zona șantierului naval. După 333 de ani, echipele de specialiști au reușit să refacă întreaga corabie, cu 98% dintre componentele originale.

În 1988, nava a fost mutată în zona cheiului, construindu-se o structură din beton care o înconjoară. Așa a apărut la Stockholm Muzeul Vasa.

Clădirea este o bijuterie arhitectonică. Prin acoperiș ies vârfurile catargelor, iar înăuntru rămâi uluit de mărimea navei. O poți vedea de la diferite etaje, grandioasă ca odinioară.

Marea provocare a fost restaurarea lemnului care a stat îmbibat cu apă timp de secole.

Pe traseul muzeului sunt prezentate detalii tulburătoare, rămășițe ale vieții de la bord, cu numeroase artefacte, arme și obiecte personale care au aparținut echipajului.

Cele câteva schelete descoperite pe fundul mării au stat la baza unor reconstituiri din ceară ale marinarilor care erau la bord în ziua scufundării navei.

O galerie foto de la Muzeul Vasa:

*

Corabia Vasa a fost construită între 1626 și 1628. Având o capacitate de 1.210 tone (TDW), lungă de 60 de metri, lată de 11,7 metri și înaltă de 52,5 metri, nava era dotată cu 64 de tunuri și ar fi urmat să devină mândria flotei militare suedeze.