Vă e dor de Eminescu?

Lucian Muntean

Redactor

Nu sunt în măsură să scriu despre Eminescu, dar vă invit la o întâlnire inedită cu fragmente din opera sa prin intermediul unor manuscrise, documente, fotografii și obiecte rare aflate în colecția Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).

Generație după generație, întâlnirea cu Mihai Eminescu însemna recitarea, cu privirea ațintită în tavan, a poeziilor din manualul școlar.

La ocazii deosebite, părinții se mândreau cu odrasla care, de voie, de nevoie, trebuia să recite măcar câteva fragmente, dacă nu tot Luceafărul pentru musafiri vădit plictisiți…

Astfel, mai toți trăiau cu impresia că îl cunosc pe Eminescu și îi pomeneau patriotic numele.

Sălile de la parterul Muzeului Național al Literarurii Române

Muzeul Național al Literaturii Române propune însă o întâlnire mult mai profundă cu Eminescu.

În martie 2017 a fost inaugurat noul sediu al instituției, aflat într-o clădire superbă din centrul Capitalei, restaurată exemplar.

O echipă de arhitecți, designeri, muzeografi și filologi au creat un concept deosebit, pentru ca exponatele să fie puse în valoare cu ajutorul noilor tehnologii.

Expuse în vitrine special create, cu spoturi și aparate de monitorizare a aerului,  fragilele manuscrise au fost scanate și pot fi văzute alăturat, în detaliu, prin intermediul unor ecrane tactile.

Astfel, vizitatorul nu mai percepe vitrina de protecție ca pe o barieră discretă; aceasta devine un mod de explorare a conținutului.

Expoziția permanentă nu e structurată cronologic, ci pe un principiu tematic și pe genuri literare majore. Parterul este dedicat poeziei și limbajului poetic. Desigur, la loc de cinste este prezent Eminescu.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Ce te atrage să intri în aceasta sală este o voce care recită o poezie. Recunoști ușor interpretarea poemului La steaua. Acea voce vine dintr-o vitrină high-tech, în care manuscrisul celebrei poezii pare că levitează.

Frumoasa caligrafie s-a păstrat foarte bine pe vechea coală de hârtie (mai mică decât un format A4), datată în 1882-1883. Poemul a fost publicat pentru prima oară în 25 octombrie 1886, în România liberă.

Cu ajutorul unui ecran și al unei oglinzi înclinate la 45 de grade, imaginea manuscrisului este completată de un video special creat, cu imagini cosmice și informații documentare.

O galerie foto cu vitrina multimedia a poemului „La steaua”:

O altă vitrină propune o serie de exponate cu caracter familial.

Este emoționant să descoperi, de pildă, o copie a certificatului de naștere al lui Mihai Eminescu din 1850, o fotografie cu casa din Cernăuți în care a locuit în perioada 1858-1860, manuscrisul poemului de debut − „La mormântul lui Aron Pumnul” (1866), o scrisoare ce i-a fost trimisă de Titu Maiorescu în anul 1874, fragmente din manuscrisul „Luceafărului” (1883) sau o fotografie portret de la vârsta de 19 ani.

O galerie foto cu obiecte personale ale lui Mihai Eminescu:

Incursiunea în universul lui Eminescu continuă și în mica sală rotundă de la parter, unde pot fi văzute imagini documentare sau pot fi citite fragmente de poezii, ingenios panotate în niște vizoare cilindrice îngropate în perete.

Galerie foto cu imagini și poeme:

Desigur, acestea sunt doar câteva dintre comorile de la MNLR. Poți călători înapoi în timp, prin istoria literaturii române, dacă te lași ghidat de muzeografi, a căror pasiune le sclipește în priviri de fiecare dată când intri înt-o sală din labirintul acestei clădiri.

Așa că, dacă vă e dor de Eminescu sau de oricare dintre scriitori noștri clasici, abateți-vă câțiva pași din Calea Victoriei și intrați, măcar pentru o oră sau două, în Muzeul Național al Literaturii Române.

Sediul MNLR din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€