Vă Dodon, nu treceţi Prutul! Înregistrarea care confirmă schimbarea politicii României faţă de studenţii basarabeni

Roxana Garaiman

Redactor

PressOne a intrat în posesia unei înregistrări audio în care Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, afirmă că decizia de a îngreuna procedura prin care basarabenii se înscriu la universităţi din România este una definitivă şi că a fost pecetluită în cadrul unui grup constituit la vârful administraţiei centrale − task force-ul care se ocupă de relaţia bilaterală dintre Bucureşti şi Chişinău.

Ispas a fost înregistrat în secret de o membră a Ligii Studenţilor (LS) Iaşi, după şedinţa de marţi, 25 aprilie, a Comisiei pentru comunităţile de români aflate în afara graniţelor din Camera Deputaţilor.

El fusese invitat la şedinţă pentru a răspunde interpelărilor formulate de mai mulţi parlamentari cu privire la modificarea metodologiei de şcolarizare a românilor de pretutindeni începând cu anul universitar 2017-2018.

Cea mai importantă modificare, care vizează şi Republica Moldova, este desfiinţarea Comisiei mixte care funcţiona pe lângă misiunile diplomatice ale României, comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) şi ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Această Comisie prelua dosarele de admitere ale tinerilor basarabeni, care scuteau astfel un drum în România (în medie, 150 de euro).

De-acum înainte, potrivit noii proceduri, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să-şi depună personal dosarul de admitere la fiecare universitate din România unde vor să-şi încerce şansele.

Revenind la şedinţa de marţi, 25 aprilie, Liga Studenţilor Iaşi a emis un comunicat în care afirmă că aceasta le-a lăsat „un gust amar”, atât pentru că reprezentantul MEN a respins amendamentele lor, cât şi fiindcă deputaţii PSD şi ALDE au fost „complet nepregătiţi” pentru tema aflată în dezbatere.

„În cadrul discuţiilor purtate de reprezentanţii MEN cu cei ai Ligii Studenţilor s-a insinuat ideea că numărul tinerilor basarabeni care vin în ţară trebuie redus, pentru că serviciile de informaţii ruseşti racolează agenţi dintre ei, şi că România trebuie să renunţe la politica ei de deschidere faţă de Basarabia (în urma alegerii lui Igor Donon ca preşedinte)”, se spune în comunicatul Ligii.

După şedinţă, câţiva studenţi au mai rămas pe hol, timp de câteva minute, pentru a vorbi cu secretarul de stat Gabriel Ispas şi cu directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale din MEN, Luminiţa Matei. Unul dintre ei a înregistrat discuţia cu telefonul mobil.

„Nu aveţi autorizare pentru a vă afla în chestia asta”

Iată transcrierea celui mai important fragment al discuţiei dintre studenţi şi cei doi oficiali ai Ministerului Educaţiei:

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Studentă: Eu n-am înţeles de ce s-a desfiinţat Comisia (mixtă – n.r.) din Basarabia, dar totuşi a rămas pentru Ucraina. Distanţa e cam asemănătoare…

Luminiţa Matei, director în MEN: Haideţi să nu intrăm în discuţii de…

Gabriel Ispas, secretar de stat: Sunt multe discuţii care n-au …

Studentă: Eu înţeleg că au un temei care nu poate fi…

Luminiţa Matei: Dumneata ai fost vreodată la Odessa?

Studentă: Nu am fost.

Luminiţa Matei: Ok. La Odessa în ce limbă înveţi dacă eşti etnic român?

Studentă: Nu ştiu.

Luminiţa Matei: În limba ucraineană. Deci, ştii să vorbeşti româneşte acasă cu părinţii?

Altă studentă: La ei funcţionează Comisia…

Studentă: Ar fi un efort atât de mare să se menţină Comisia şi pentru basarabeni?

Gabriel Ispas: Comisia nu va rămâne.

Luminiţa Matei: Anul următor, Ucraina va intra şi ea în acest proces… Anul următor, va intra şi Albania în acest proces. Ei nu sunt pregătiţi…

Gabriel Ispas: Înţelegeţi că anumite decizii nu se… Eu am fost ieri (luni, 24 aprilie – n.r.) la task force-ul pe România-Republica Moldova şi am discutat inclusiv despre acest lucru. Task force-ul înseamnă doi consilieri prezidenţiali, şapte secretari de stat şi mulţi alţii. Nu pot să vă spun mai multe detalii, pentru că nu aveţi autorizare pentru a vă afla în chestia asta. Doar atât trebuie să înţelegeţi, că anumite decizii nu se întorc. Şi trebuie să înţelegeţi, în acelaşi timp, că îi vom ajuta…

Luminiţa Matei: Colegul din Chişinău ştie să completeze în limba română. Colegul din Odessa nu ştie să scrie în limba română…

Gabriel Ispas: … îi vom ajuta să scrie mai bine…

Luminiţa Matei: … colegul din Albania nu ştie să scrie în limba română.

Gabriel Ispas: Dragile mele, noi trebuie să fugim…

*

Iată înregistrarea audio a discuţiei de pe holul Camerei Deputaţilor. Fragmentul citat mai sus începe la minutul 1 şi 37 de secunde:

Secret de stat?

Din înregistrare rezultă că decizia de a desfiinţa Comisia mixtă MEN-MAE şi, deci, de a îngreuna admiterea basarabenilor la universităţi din România ar face parte dintr-o strategie politică mai amplă a statului român.

„Gabriel Liviu Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, a afirmat că motivul îngreunării procedurii de admitere şi al desfiinţării Comisiilor mixte MEN-MAE reprezintă secret de stat, iar atât parlamentarii prezenţi, cât şi reprezentanţii Ligii Studenţilor nu au acces la aceste informaţii, în lipsa unui certificat ORNISS”, se spune în comunicatul dat publicităţii de Liga Studenţilor Iaşi.

Contactat de PressOne, secretarul de stat Gabriel Liviu Ispas a refuzat să dea detalii despre task force-ul la care se referise în discuţia cu studenţii.

„Eu am prezentat un punct de vedere al Ministerului Educației. De fiecare dată când iau o măsură, informez instituțiile care se ocupă de politicile externe.

Este normal că am făcut o informare pe care le-am prezentat-o și lor. A fost exact aceeași informare.

Nu știu cine a făcut înregistrarea, nu răspund la înregistrări pe care nu le permit. Dacă ei fac înregistrări, înseamnă că ei cu asta se ocupă…”, a spus Gabriel Ispas.

Preşedintele Ligii Studenţilor Iaşi, Silvian Emanuel Man, afirmă însă că secretarul de stat din MEN a insinuat în repetate rânduri că motivul retragerii Comisiei Mixte din Republica Moldova este secret de stat și că decizia nu poate fi nici argumentată, nici negociată.

„Socialiştii de la Bucureşti susţin colaborarea cu socialiştii lui Igor Dodon din Republica Moldova, fapt pe care noi îl considerăm un act de trădare naţională care ameninţă securitatea şi viitorul României în regiune, îndeplinindu-se practic planurile lui Putin„, spune Silvian Man.

Igor Dodon: „Înțelegeți ce îi învață pe ei acolo?”

La finalul anului trecut, proaspăt ales președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon critica, într-un interviu pentru Russia Today, „românizarea” basarabenilor prin intermediul burselor oferite de Ministerul Educației de la Bucureşti.

Igor Dodon, în 2016. Foto: Lucian Muntean

„Voi da numai un exemplu, ca să nu critic Rusia, dar veţi înţelege.

În fiecare an, România oferă unui număr mai mare de 5.000 de tineri din Moldova posibilitatea să înveţe gratis.

Acolo au parte de bursă, cazare gratuită. Înţelegeţi ce îi învaţă pe ei acolo?

Ei primesc cetăţenie română şi apoi se întorc. Aceasta este românizare.

Dacă nu greşesc, Rusia oferă 150-200 de locuri de studii. Când am fost copreşedinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, în anii 2008-2009, mereu atrăgeam atenţia asupra acestor probleme”, spunea Igor Dodon, citat de independent.md.

Cum au fost modificate condițiile pentru basarabeni

PressOne a arătat într-un articol anterior că, până în acest an, dosarele de admitere ale tinerilor basarabeni erau preluate de o Comisie mixtă, care funcționa pe lângă misiunile diplomatice ale României.

Tinerii basarabeni își puteau depune dosarele direct la această Comisie, care avea program în mai multe orașe din Republica Moldova. Pentru fiecare domeniu de studiu, ei puteau alege trei facultăți românești la care să-și încerce șansele. Dacă erau acceptați, veneau în România doar pentru confirmarea locului.

Prin modificarea metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni, în Republica Moldova nu va mai fi organizată o Comisie mixtă. Ar trebui, astfel, ca basarabenii să călătorească dincoace de Prut pentru a-și depune personal dosarul la fiecare facultate în parte.

Noua regulă se aplică nu doar pentru tinerii din Republica Moldova, ci şi pentru doritorii din Ungaria, Bulgaria, Croația şi Israel. Singurele ţări unde Comisia mixtă va funcţiona şi în anul universitar 2017-2018 sunt Ucraina, Albania, Macedonia și Serbia.

Basarabenii care studiază în România spun că mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova nu-şi vor permite costurile cu deplasarea, circa 150 de euro dus-întors, echivalentul unui salariu mediu peste Prut.

Promisiunile ministerului

PressOne a contactat-o şi pe Luminița Matei, director al Departamentului pentru Relații Internaționale din cadrul Ministerului Educației Naţionale. Ea afirmă că varianta de metodologie care s-a aflat în dezbatere publică va fi îmbunătățită şi că MEN va organiza peste Prut un soi de târg pentru universităţile româneşti, urmând să depindă de acestea dacă participă sau nu.

„În noua metodologie, vrem să oferim posibilitatea ca dosarele să fie preluate în diverse locații de la Chișinău, Bălți și Cahul, ca până acum, doar că, de acum înainte, intermediarul nu mai este Ministerul Educației, ci dosarul se duce direct la universitate.

Noi vom organiza locațiile pentru ei, ca un târg educațional. Dosarele lor vor conține doar cópii după documente, nu este nevoie de legalizări, nu vor mai exista restricții cu privire la numărul de domenii”, promite Luminița Matei.

Ea adaugă că va exista posibilitatea ca doritorii să trimită dosarele pe e-mail sau online, pe anumite platforme pe care universităţile le vor dezvolta special pentru acest proces.

MEN va mai prelua dosare pentru a le redirecționa la universitățile vizate doar în cazul în care candidatul se află pe teritoriul României.

Decizia desființării comisiei mixte aparține Ministerului Educației

La câteva ore după publicarea articolului de mai sus, am cerut Administrației Prezidențiale detalii în legătură cu task force-ul care se ocupă de relația cu Republica Moldova. Iată răspunsul pe care l-am primit:

”În urma adoptării, în cadrul şedinţei CSAT din 29 noiembrie 2016, a Strategiei pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova, a fost constituit un grup de lucru interinstituţional, pentru implementarea acestei strategii, sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale.

La reuniunea grupului din data de 24 aprilie 2017, pe agenda discuţiilor nu s-a aflat statutul Comisiei mixte de pe lângă misiunile diplomatice ale României şi nici problema schimbării sistemului de acordare a burselor pentru studenţii din Republica Moldova.

Prin urmare, nu s-a luat nicio decizie în legătură cu aceste subiecte. Menţionăm însă că secretarul de stat din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Gabriel Ispas, prezent la şedinţa grupului de lucru din 24 aprilie, a enunţat – într-o manieră foarte sintetică și cu caracter strict informativ – intenţia instituției pe care o reprezintă de schimbare a sistemului de acordare a burselor pentru studenţii din Republica Moldova.

Nu au avut loc discuţii pe această temă în cadrul Grupului și, repetăm, nefiind pe agenda acestuia, nu a fost luată vreo decizie pe această temă și nici nu a existat o astfel de intenție.

Din partea Administraţiei Prezidenţiale, la reuniunea grupului de lucru au participat consilierul prezidențial pe probleme de securitate naţională şi consilierul prezidențial pe probleme de politică externă”.

Este vorba despre consilierii Ion Oprișor și Bogdan Aurescu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€