Urmașii păunilor lui Ceaușescu

Laurențiu Manolache

Redactor

Un păun pășește cu semeție princiară în curtea Palatului Primăverii din București. Cară cu el o aură pe măsura răspunderii sale și o trenă lungă cât o coadă la Alimentara. Este farul călăuzitor al familiei care a moștenit din străbuni o grădină dichisită a reședinței stăpânite odinioară de Geniul Carpaților, Nicolae Ceaușescu.

Până anul trecut, erau trei păuni: el – masculul responsabil, femela matură și fiica lor. În vara trecută, au apărut patru pui, însă unul s-a prăpădit. Astfel că familia numără acum șase membri, din care trei sunt juvenili și temători.

Șase au fost și în urmă cu trei decenii, când aici au fost aduși primii păuni.

Mariana Copilescu (53 de ani), administrator, lucrează la Palatul Primăverii chiar din 1987. La scurt timp după ce și-a luat în primire postul au venit și păunii.

Își amintește că au fost transferați de la Neptun, de la reședința de pe litoral a cuplului prezidențial. „Au fost trei perechi”, spune ea. Precizează că îi hrănește cu porumb și cu grâu.

Un păun la „Jean Monnet”

Ghidul Tudor Baican. Foto: Lucian Muntean

Păunii de azi reprezintă a cincea generație de urmași ai celor de atunci, indică Tudor Baican (22 de ani), ghid la Palatul Primăverii.

Înaripatele din curte nu au pene tăiate, așa că pot zbura oricând, spune el.

De obicei, o fac din aproape în aproape și ajung de multe ori pe acoperișurile clădirilor din curte. Câteodată, zboară și mai departe. Și se întorc mereu să-și ia rația de grăunțe.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Tudor Baican zice că „toți vecinii știu de păunii de aici”. Cândva, completează el, un păun a ajuns și-n curtea Liceului „Jean Monnet”.

Capul de familie se plimbă țanțoș prin grădină, juvenilii stau tustrei, nedespărțiți, iar păunița matură are treabă. Clocește.

Se știe că are trei ouă dosite într-un colț, chiar în dreptul unui burlan, Doamne-ferește să plouă tare, și încă un ou ascuns sub vegetație. Ultimul pare părăsit.

Fotograful Lucian Muntean se apleacă spre păun, să-i iasă pozele bine, și ar fi bucuros să-i vadă înfoiat „codoiul” – termen atribuit „savantei de renume mondial” Elena Ceaușescu într-o relatare anecdotică privind dioxidul de carbon.

Păunul, însă, se înfoaie doar când are chef să-și impresioneze perechea sau când încearcă să gonească porumbeii nepoftiți care se năpustesc pe grăunțele familiei lui, spune Tudor Baican.

Un păun de la Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia) s-a înfoiat de față cu fotograful Lucian Muntean.

Neam cu fazanul

Păunii fac parte din ordinul galiformelor (care include și găina) și aparțin familiei fazianidelor, al cărei exponent este fazanul. Specia de la Palatul Primăverii – Pavo cristatus – provine din India și din Sri Lanka.

Potrivit site-ului Encyclopedia of Life, greutatea medie a păsării este de 4 kilograme, iar cel mai lung individ măsurat a avut, cu tot cu coadă, 2,12 metri.

Deși specia sa este originară dintr-o zonă cu clima mai caldă, masculul nu a intrat iarna în coteț, cum s-a întâmplat cu păunița și cu puii lor, spune ghidul Tudor Baican. În ianuarie 2017, o lună geroasă, temperatura a coborât în București până la minus 22 de grade Celsius.

Practici și cântece păunești

Când i-a ieșit în cale coșul metalic de gunoi, păunul a dat cu ciocul în el minute în șir, povestește ghidul, care consideră că masculul și-a atacat imaginea oglindită în suprafața lucioasă din inox pentru că a deslușit în ea un potențial rival.

Un alt atac stăruitor a vizat un stâlpișor un pic mai înalt și mai subțire decât coșul − produs din același tip de material metalic.

Astfel de obiecte au fost atacate de păunul mascul. Foto: Lucian Muntean

Când de pe smartphone-ul lui Sorin Florea (32 de ani), responsabil de marketing la Palat, se aude o înregistrare cu un cântec păunesc, iar aici nu este vorba despre odele vechilor poeți de curte, masculul își întinde gâtul, iar apoi scoate niște sunete uimitor de puternice, ca de vuvuzelă. Păunița clocitoare iese din ascunziș și îl imită.

Totuși, spre dezamăgirea fotografului, masculul nu catadicsește să-și înfoaie coada. O podoabă pe care – spune Tudor Baican – ar urma să o reînnoiască începând de la jumătatea lui iunie, dacă năpârlirea se va produce la fel ca anul trecut.

Pentru vizitatori, grădina cu păuni face parte din traseu. Numai când plouă torențial rămâne fără oaspeți. Chiar și atunci, păunii pot fi văzuți dinăuntru, pe geam, pentru că se adăpostesc lângă ferestre.

Pe 24 mai, la încheierea vizitei de la Palatul Primăverii, când printre musafirii plătitori se afla inclusiv o pereche de sud-coreeni, gazdele au remarcat că în colțul păuniței clocitoare a apărut încă un ou, al cincilea, dacă-l socotim și pe cel abandonat.

Astfel, la trei decenii de la sosirea păunilor la Palatul Primăverii, ca o reparație morală pentru că au existat și poeți care n-au „cântat păunii”, a fost însăilat acest articol scânteist despre mărețele realizări ale colectivului de păuni de aici și despre viitorul luminos al neamului lor. Uraaaa!

O galerie foto cu păuni: