REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

14/05/2017
Votul pentru conducerea USR a avut loc la cinematograful "Florin Piersic" din Cluj-Napoca. Fotografii: Raul Ștef

Uniunea Salvaţi "Uniunea Salvaţi România"

Un partid fragmentat, fără consistență şi fără lider. Un partid în care democrația internă, asumată ca o marcă „altfel”, conturează în schimb o imagine de haos şi imaturitate, ca un protest de tip Occupy.

Dacă o dronă, de undeva, de sus, ar fi putut realiza o fotografie a Congresului USR, așa ar arăta partidul care anunţă că vrea să devină, până în 2019, a doua forţă politică din România, capabilă să propună, la o adică, un prim-ministru și un guvern.

Vineri şi sâmbătă, 12-13 mai 2017, am asistat la mecanismul de luare a deciziilor în USR şi am scris reportajul care urmează.

Cu toate acestea, probabil că cea mai potrivită formulă pentru a prezenta dezbaterile Congresului USR ar fi fost un video de tip No comment, precum cele difuzate de Euronews.

Ziua 1

Primul congres al Uniunii Salvați România (USR) s-a ținut la Cluj-Napoca. 270 de delegați, parlamentari și aleși locali, s-au întrunit pentru început la Hotelul Napoca − locul „secret” al unor manifestări PSD de odinioară.

De altfel, timp de două zile, Congresul avea să efectueze un itinerariu al sălilor de mare capacitate din oraș.

La Napoca, în sala care amintea de surâsul sardonic al lui Victor Ponta şi de Crin Antonescu fluturându-și încheietura mâinii drepte − au trecut mai bine de 5 ani! −, au venit acum Nicușor Dan, stoic şi îmbrăcat la costum, ca un călugăr al Reformei, și Cristian Ghinea, în blugi și converși.

Ca să se pună de acord asupra statutului partidului, USR a avut nevoie de o zi de dezbateri și amendamente.

Foştii miniştri Vlad Alexandrescu (cu mâna ridicată) și Cristian Ghinea, în timpul votului pentru noul statut al USR.

Urmărindu-i, vineri după-amiază, în sala prost luminată de la hotelul Belvedere, a fost ca și când am fi văzut democrația în forma ei brută.

Un privitor detaşat ar fi plecat fluierând a pagubă prin parcul de pe Cetăţuie, aflat în apropiere, întrebându-se filosofic de ce democrația e cea mai rea formă de guvernare, cu excepția tuturor celorlalte.

Acţiune.

Suntem în singurul hotel unde, înainte de 1989, străinilor li se permitea să schimbe valută. Locul colcăia de securiști.

Acum, pe coridoare e plin de oameni tineri și entuziaști, printre care se plimbă chelneri alb-negru, cu vestuțe, ca-n scheciurile cu Dem Rădulescu. Unii delegaţi se pozează la panoul USR, alții și-au desfăcut o bere ca să-și îmbie curajul.

Urmează dezbateri extinse pe Statut, adaptat până acum după regulamentul Uniunii Salvați Bucureștiul, genomul din care a evoluat partidul.

Au existat nu mai puțin de 500 de amendamente la varianta iniţială a Statutului, iar actuala conducere executivă, în frunte cu Dumitru Dobrev, a lucrat mai bine de două săptămâni ca să le trieze.

Dobrev, care acum câteva zile anunța că demisionează din partid, din pricina unor tensiuni în Consiliile Locale de la Sectoarele 1 și 4, s-a răzgândit și stă acum de-a dreapta lui Nicușor Dan, la prezidiu.

Nicușor Dan este, indubitabil, cel mai puțin carismatic dintre toți liderii născuți vreodată de politica românească, un fel de François Hollande autohton.

*

Vineri e ziua în care ar trebui să fie votată varianta finală a Statutului. După o jumătate de zi, membrii USR s-au pus de acord asupra a 4.2 puncte din totalul de 10 puncte.

„Să fim cât mai aplicați, să terminăm într-o oră”, rostește o voce amplificată, în sala de plen. Râsetele nu contenesc.

Nici n-a început bine votarea, că discuția se împotmolește la „declanșarea referendumului intern”.

Problema numărului de polițiști de care e nevoie pentru schimbarea unui bec a fost adaptată la cea a numărului de membri pentru a porni un referendum în partid − care să amendeze deciziile conducerii sau să stimuleze un consens, atunci când e vorba despre asumarea unor decizii sensibile.

Senatorul de Timiș Nicu Fălcoi (în dreapta) cere cuvântul.

Sunt două variante propuse: una prevede un număr fix de membri, a doua − un prag procentual, care să fie indexat o dată cu extinderea partidului.

Senatorul Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, propune ca referendumul să poată fi declanşat de 20% dintre membri.

Același lucru îl susține Cosette Chichirău, o deputată cu alură de Hermione Granger: e mai tot timpul cu mâna pe sus, după microfon, ca orice elevă silitoare.

„USR e un partid într-o creștere dramatică, zic eu, altfel n-am fi toți aici”, spune ea, înainte ca propunerea să-i fie înghițită de râsete deconcertante.

Dată fiind forma dinamică a partidului, așadar, Cosette Chichirău cere stabilirea unui procent. Același lucru îl vrea Nicu Fălcoi, senator de Timiș, care spune că a discutat „cu Cristi” (Ghinea – n.r.) și s-au pus de acord în acest sens.

Reprezentantul USR pentru diaspora propune, în schimb, ca numărul de declanşatori ai referendumului intern să fie fix, ca să nu permită abuzarea procedurii.

Vicepreședintele de la Bihor, Marius Șovarschi, fost polițist, crede că procentul trebuie să fie atins într-un număr definit de filiale, pentru a fi validat. E întâmpinat cu huiduieli şi vociferări − Nuuuu, nuu, se suspină de pe mai toate scaunele.

Și să fie jumătate femei și jumătate maghiari, ca să fie reprezentativ!, ironizează altcineva.

„Bucureștiul poate nu reprezintă Oradea sau Vasluiul”, vrea să combată Şovarschi, dar n-apucă să-și ducă ideea la capăt, că e înecat din nou în supa delegaților.

„Auziți, acuma io vorbesc, nu?”, zice el, cu năduf.

Dezbaterea seamănă tot mai mult cu efectele unei întrebări cu răspuns deschis lansate pe Facebook: „Ce părere aveți despre…”.

Dacă aceasta ar fi premisa unui examen de guvernare, rugăm candidații să-şi pună de acord opiniile și să întocmească un proiect coerent.

Deputata Cosette Chirirău cere, din nou, microfonul. Cei mai mulți dintre membri par să își dorească o variantă prin care conducerea USR să poată fi sancționată cât mai ușor, fără complicații birocratice.

„Ideea e ca referendumul să se declanșeze mai ușor, nu mai greu. Tu știi cum a intrat USR în Parlament? Cu 3 membri! Vrem să ne întoarcem la cum era înainte? Gândiți-vă cât am înjurat pragul cu semnăturile!”, se aude o voce distinctă.

A trecut mai bine de o oră de când se discută acest amendament. Încă nu s-a ajuns nici la jumătatea documentului statutar.

Propunerile se înmulțesc: 200 de voturi la 2000 de membri pentru declanșarea referendumului, 400 la 4000, 200 la 5000 de membri, pornind de la 1000 de membri numărul să crească cu 10% din total sau, și mai drastic, fiecare membru din partid să poată declanșa referendumul de unul singur.

E propunerea unei tinere cu fustă plisată din ultimul rând, susținută de un grupuleț zgomotos.

Într-un final, se hotărăște ca referendumul intern să fie declanşat:

Una dintre temele pe care se va organiza obligatoriu referendum intern va fi stabilirea candidaţilor USR pentru alegerile europarlamentare. Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar să îşi exprime votul minimum 50% plus 1 dintre membrii partidului.

Când, în sfârșit, se trece la punctele următoare, situația dezbaterii e rezumată cel mai bine de reprezentantul Maramureșului, Dan Ivan:

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Propun, mda, nu mai știu ce puncte au rămas, u, o?…

Rând pe rând, USR-iștii ies la aer pe terasă, la un croissant și o cafea. Senatorul ieşean Dan Lungu, cu un zâmbet larg, se plimbă pe la diverse grupuri.

Ziua 2

Votarea membrilor Biroului Național (BN) și a președintelui USR are loc în foaierul cinematografului „Florin Piersic”.

Pentru ca delegaţii să-i poată asculta pe candidații pentru un loc în BN, organizatorii au optat pentru o variantă ingenioasă, de tipul speed dating: cei interesați se plimbă de la un candidat la altul şi adresează întrebări directe.

În pauza care precede discursurile celor patru candidați la președinția USR, senatorul de Cluj Mihai Goțiu se distrează autoironizându-și episodul când a fost filmat dormind în Parlament: un coleg îl fotografiază în timp ce el stă cu fața pe pupitru.

Foto: Bianca Felseghi

O cameră video a unei televiziuni naționale se plimbă prin sală împroșcând spoturi de lumină pe fețele participanților. Se fixează la mai puțin de 2 metri de figura deputatei Chichirău, care, oarecum emoționată, se pregătește de interviu.

„A, nu, vrem doar cadre cu persoane importante din sală”, o liniștește reporterița.

Sala se umple încet, iar organizatorii fac instructajul votării. Va dura minute bune. Mai întâi, plenul e rugat să voteze modalitatea în care va vota… Dacă să marcheze buletinul de vot cu X-uri sau cu numere − caz în care alegătorul ar fi pus în fața solicitării de a ierarhiza candidații pentru Biroul Național.

Apoi, plenul e rugat să decidă dacă vrea să voteze pe liste complete sau incomplete.

Întrebare din sală: Dacă am pus aceeași cifră de două ori, din greșeală, ce fac?

Organizator: Avem și buletine de rezervă, dar dacă greșim cu toții, nu știu ce mai căutăm în USR.

După ce se decide că se va vota cu X pe listă completă, bifând, deci, fiecare candidat, o delegată cere cuvântul din sală. Ea propune să se voteze, totuși, cu numere, dar acestea să nu conteze în ierarhizare, ci să îi ajute pe votanți să nu se încurce în X-uri.

Poți să pui și inimioare în căsuță, îi sugerează cineva.

Un alt delegat propune ca instrucțiunile să fie trecute întocmai și pe buletinele de vot, ca să nu existe neînțelegeri.

Într-un final, Congresul purcede înspre stabilirea ordinii în care vor vorbi candidații pentru funcţia de președinte. Sunt trași la sorți cu ajutorul site-ului random.org, afișat pe ecranul uriaș al cinematografului.

Primul iese Nicușor Dan.

Tot trist și fără vlagă, președintele în exercițiu se arată descumpănit, mâhnit și bulversat că USR se ține de lupte subterane. Că și-a pierdut, cum ar veni, chi-ul.

Acuzațiile lui Nicușor Dan

Este onest din partea mea să ridic două probleme pe care organizația le are. Prima problemă este acest conflict intern între progresiști și conservatori.

A fost un acord pe care l-am avut la începutul formării acestui partid, un acord implicit pentru fiecare dintre noi când am am intrat în USR, că acest partid acceptă pluralitatea ideologică.

Din păcate, constat cantitatea de energie care se pierde în această dezbatere. Și, mai rău, văd la colegi o atitudine extremistă sau, cel puțin, neacceptarea punctului de vedere al celuilalt.

Şi asta nu e în regulă, pentru că pierdem foarte multă energie într-o dezbatere care oricum e o chestiune foarte intimă − nu ne putem schimba punctele de vedere unii celorlalți −, în loc să folosim energia asta pentru acele lucruri care ne unesc, pentru care am intrat în politică”, spune Nicuşor Dan.

Tonul lui e tern, plictisit (sau poate doar deziluzionat), pare un om obosit de viață.

S-a creat o mitologie în interiorul USR, că unii vor democratizarea USR-ului și alții, printre care și eu, nu vor. Unii vor dezbatere, iar alții, printre care și eu, nu vor dezbatere.

Fiecare din poveștile astea alimentează o mitologie. Și sunt consternat de faptul că sunt colegi de-ai noștri care cred în asta. Lucrul cel mai fantasmagoric pe care l-am auzit a fost că m-am opus ca membrii USR să poată dialoga direct pe o platformă unică, cum este acum Poiana lui Iocan.

Să fiu eu atât de meschin, încât să interzic oamenilor să dialogheze direct? Vă spun sincer că m-a bulversat asta. Sunt mâhnit că, atunci când lucrurile astea apar, oamenii nu adresează întrebări.

De unde această neîncredere în noi? 600.000 de oameni au votat și ne-au dat încrederea lor și noi n-avem încredere unii în alții. Avem aici o luptă pentru putere de dragul puterii.

Avem înțelegeri subterane, avem oamenii care au decis să se voteze unii pe alții la schimb, avem grupuri care s-au format și după aceea și-au inventat o cauză. Cauza aceasta este democratizarea. E o falsă cauză, căci nu e un lucru care să ne diferențieze.

Există riscul ca majoritatea în Biroul Național să fie dată de tipul acesta de înțelegeri și, din nou, nu e în regulă. Am văzut mulți colegi siderați de ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, care mi-au spus că nu pentru asta au intrat în USR, că nu mai găsesc spiritul colegial și trebuie împreună să reparăm chestiunea asta.

Vă invit să nu uităm pentru ce ne-am reunit, să ne aducem aminte de solidaritatea pe care am simțit-o în campania de strângere de semnături. Avem o responsabilitate pentru oamenii care ne-au votat, în care am trezit speranțe, și trebuie să fim la înălțimea acestor speranțe.”

Nicuşor Dan încheie într-o mare de aplauze. Delegaţii se ridică în picioare.

Urmează Cornelia-Florina German, membră USR de la Sectorul 6, care povestește adunării cum s-a decis ea să candideze pentru BN, în urma unei petreceri cu oameni creativi de la care a ajuns acasă la 4 dimineața.

Apoi le zice şi cum a fost prima ei ieșire din țară, în 1996, când cânta într-un cor. Atunci a văzut Sagrada Familia, Amsterdamul și Marea Mediterană. Apoi, 13 ani mai târziu, a făcut o călătorie în India.

Drept pentru care ar fi un președinte acceptabil.

Propunerea Corneliei German pentru conducerea partidului ar fi crearea unei cancelarii din care să facă parte tot felul de oameni care pot aduce plus-valoare, printre care ar putea fi și Dacian Cioloș, pe care „toți îl dorim, dar n-are loc pentru că noi suntem dezorganizați”.

Al treilea candidat e Șerban Marinescu, consilier parlamentar. El cere un USR mai prezent, constant în direcția pro-europeană. E atât de concis în ceea ce spune, încât nici nu-şi epuizează minutele puse la dispoziție.

Secțiunea se încheie fulminant, din nou în aplauze, cu discursul lui Emanuel Ungureanu (foto), deputat USR de Cluj, candidat și el la șefia partidului.

Leadership-ului USR îi lipsește curajul, spune el.

Pentru a puncta la impresia artistică, Ungureanu se duce în faţa lui Nicuşor Dan, aşezat în primul rând al sălii de cinema.

„Dragă Nicușor, acest partid are nevoie de un lider care să împace. Discursul tău nu m-a inspirat deloc”, îi zice Ungureanu. Apoi adaugă că el nu crede în figuri mesianice și nici în Dacian Cioloș.

Urnele s-au închis după ora 20, iar la miezul nopții încă nu era finalizată numărătoarea voturilor.

„E ora 23 și USR nu a anunțat încă președintele… Încep să cred că l-au pus pe Nicușor Dan să le numere”, glumește cineva pe Facebook.

S-au dat şi rezultatele de la Eurovision, şi la USR tot nu se terminase. În sfârșit, după aproape 7 ore, s-a decis: Nicușor Dan rămâne președinte, cu 173 de voturi din 251 exprimate. Pe locul 2 s-a clasat Emanuel Ungureanu, cu 61 de voturi.

Pentru Cristian Ghinea, ales vicepreședinte pe poziția a 7-a (şi ultima), votul se va relua, căci s-a ciocnit la balotaj cu Raluca Amariei, șefa USR Sibiu. Și votul pentru ultimul loc din Biroul Național se repetă, din aceleași considerente.

Vorba bancului, rămâne cum ne-am înţeles.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios