Cei doi cai sculptați în lemn de tei sunt simbolul muzeului din Chantilly. Au fost creați de Dentzel și Müller, în 1909, la Philadelphia, SUA. Fotografii: Lucian Muntean

Cei doi cai sculptați în lemn de tei sunt simbolul muzeului din Chantilly. Au fost creați de Dentzel și Müller, în 1909, la Philadelphia, SUA. Fotografii: Lucian Muntean
09/11/2017
Un palat pentru un cal
Domeniul de la Chantilly, situat la 55 de kilometri nord de Paris, se conturează într-o zi de toamnă târzie sub o pătură de nori plumburii. Vaste peluze și un luciu de apă înconjoară ceea ce pare a fi un palat. Pe câmp este hipodromul, iar clădirile dimprejur găzduiesc cele mai impunătoare grajduri din Europa.
Les grandes écuries (marile grajduri) au fost construite de arhitectul Jean Aubert la cererea ducelui Louis-Henri de Bourbon, prinț de Condé (1692-1740), și sunt o adevărată capodoperă a arhitecturii secolului al XVIII-lea.
Pe lângă curse de cai, aici se organizează demonstrații de măiestrie ecvestră, oferite de școala de dresaj de la Chantilly. Tot aici au loc periodic spectacole de teatru – comedii muzicale în care, pe lângă actori, protagoniștii sunt cai de rasă special antrenați.
Surpriza constă însă în colecția inedită din muzeul dedicat calului. Musée du Cheval a fost inaugurat în 2013 și are 15 încăperi în clădirea din vecinătatea manejului, unde caii se pregătesc de spectacol.
Muzeul e conceput într-un mod cât se poate de modern, cu proiecții video sau aplicații pentru smartphone. Exponatele sunt veritabile opere de artă sau unicate provenite din colecții private, păstrate de generații.
În vitrine evidențiate de lumina spoturilor pot fi văzute machete care reproduc în detaliu tipurile de trăsuri, calești și diligențe din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
Aranjate ca pentru paradă stau miniaturile cavaleriei din armata lui Napoleon. Obrajii micilor vizitatori fascinați de soldăței se lipesc de sticla rece și nu se desprind până la aburirea completă a vitrinei. ?
Remarcabil conservate sunt și jucăriile care au aparținut unor copii din familii nobiliare. Căluți cu roți parcă așteaptă și acum, după secole, să fie încălecați.
O galerie foto cu machete și cu jucării:
Strânsa relație dintre om și cal s-a estompat în ultimul secol. Calul asigura în mare parte transportul terestru și muncile câmpului, fiind cât se poate de prezent în viața omului.
Camarad pe câmpul de luptă, companion la partidele de vânătoare ori concurentul de bază la curse, calul și-a câștigat un loc special în toate culturile.
Avem nevoie de ajutorul tău. Dacă aceste articole te ajută, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta și tu pe noi, mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Vizitând muzeul de la Chantilly, ai ocazia să te gândești la aceste ipostaze, în care calul este protagonist.
O galerie foto ce ilustrează relația dintre om și cal:
Dintotdeauna au fost apreciați caii cei mai iuți și cei mai rezistenți. Exemplare din diferite rase au ajuns mari campioni de curse, ocazie cu care i-au îmbogățit atât pe proprietari, cât și pe cei care pariaseră pe ei.
Picturi și gravuri surprind momentele decisive ale unor curse istorice, unele desfășurate chiar pe hipodromul din vecinătate. La loc de cinste sunt expuse superbe trofee din cristal de Boemia sau ceasuri cu cronometru care au înregistrat recorduri de viteză.
O galerie foto cu exponate dedicate curselor de cai:
După o asemenea incursiune în istoria cailor, mirosul din curtea interioară și apoi de la grajduri îți pare atât de firesc că nicidecum nu mai strâmbi din nas.
Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”
„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.
„Dacă n-ai acea mâncare pe masă, nu știi că e duminică!” Ce se gătește în familiile croaților din zona Carașovei
La Carașova, un localnic își amintește că, duminica, bunicul, fiul și nepoții mâncau împreună supă de găină. La Rafnic, în comuna vecină Lupac, Maria Boșca face supă în fiecare zi. Pentru duminică, mai trebuie însă sarmale și un colac. Cel pe care îl pregătește acum e cu nucă, iar în alte duminici, poate fi cu mac, cu cireșe sau cu mere.
Ajuns în sala cea mare, îți ocupi locul. În câteva clipe, în aplauzele tuturor, intră în arenă caii și actorii. Începe spectacolul!
O galerie foto cu manejul și cu sala de spectacole de la Chantilly:
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this



