Umefistan*: rectorii universităților de medicină refuză competiția pentru posturile de conducere din spitale

Rectorii celor mai mari universități de medicină din țară se împotrivesc modificărilor aduse sistemului de Sănătate de către Ordonanța 79/2016, inițiată de fostul ministru Vlad Voiculescu.

Cea mai mare nemulțumire a lor este legată de prevederea care introduce concursul pentru posturile de conducere din spitale.

PressOne a asistat la dezbaterea de joi, 2 martie, din Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților, la care au participat rectori sau prorectori ai universităților de medicină din București, Iași, Craiova și Târgu Mureș.

La aceeași dezbatere au mai fost prezenți deputați și senatori, fostul ministru Vlad Voiculescu, reprezentanți ai unor ONG-uri pentru apărarea drepturilor pacienților, precum și ai Colegiului Medicilor din România.

"Mi-e rușine că Senatul a dat aceste motive de respingere"

Dezbaterea de joi a Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, organizată la solicitarea deputatului USR Tudor Pop, s-a axat asupra modificărilor aduse sistemului medical prin OUG 79/2016, inițiată de fostul ministru Vlad Voiculescu.

Ordonanța a fost respinsă de Senat la recomandarea Comisiei de Sănătate din acest for și acum se află la comisia de specialitate a Camerei Deputaților. În această speță, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Principalele reglementări ale Ordonanței 79/2016 vizează depolitizarea spitalelor, prin măsuri precum introducerea concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere – de la șefi de secție la manageri –, dar și un regim strict al incompatibilităților.

PressOne a scris despre modul în care Senatul a respins Ordonanța, fără să o dezbată. De altfel, la ședința de joi a Comisiei, fostul ministru Vlad Voiculescu le-a bătut obrazul senatorilor.

"Mi-e rușine că Senatul țării mele a putut da aceste motive pentru respingere." 

Fostul ministru Vlad Voiculescu, prezent la dezbatere.

Voiculescu a enumerat motivele invocate de senatori, inclusiv "conflict de interese prea strict reglementat" sau acuzația că nu ar fi existat consultare cu cei afectați de intrarea în vigoare a OUG.

Deși OUG 79/2016 cuprinde mai multe măsuri, reprezentanții universităților de medicină prezenți în sală nu au atins decât un singur punct: scoaterea la concurs a posturilor de conducere din spitale.

Mai mult, cu toate că ordonanța nu exclude cadrele didactice din posturile de conducere ale spitalelor - "Dimpotrivă", a punctat Vlad Voiculescu -, și nici nu pornește de la premisa că medicii tineri ar trebui să preia managementul, rectorii și prorectorii universităților au insistat pe această temă, chiar și cu textul Ordonanței în față.

Practic, s-a vorbit despre "excluderea" șefilor actuali în favoarea unora fără experiență, deși Ordonanța nu face altceva decât să instituie un concurs pentru post.

Prof. dr. Cătălin Cârstoiu, decan al Facultății de Medicină de la UMF "Carol Davila" și fost manager al Spitalului Universitar de Urgență din București, a declarat:

"Bun manager nu poate fi un medic cu vechime de 5 ani. Managerul spitalului trebuie să aibă alt rol, să fie selectat prin concurs, să fie competitiv, să aibă indicatori de evaluare. Însă nu cred că, excluzând rolul unor oameni, putem găsi soluția de a rezolva problemele sistemului".

Cârstoiu a renunțat el însuși la postul de conducere de la Spitalul Universitar, după ce ministrul Vlad Voiculescu a anunțat criterii noi de selecție a managerilor.

"Am fost ales decan, voi rămâne decan. Este foarte greu să fii şi manager de spital, şi decan al Facultăţii de Medicină", spunea, în vara lui 2016, Cătălin Cârstoiu, potrivit ziarului Adevărul.

Prof. dr. Ioanel Sinescu, rectorul UMF "Carol Davila", s-a arătat indignat de conținutul Ordonanței:

"Această Ordonanță de Urgență vine să bulverseze complet relațiile dintre universitățile de medicină și îngrijirea medicală. O astfel de experiență în care șefii de secție clinică nu au mai fost cadre didactice s-a întâmplat la Constanța.

Președintele Consiliului Județean i-a schimbat la un moment dat pe șefii de secție și a pus medici din rețeaua Ministerului Sănătății. I-a numit pe acei colegi foarte tineri. Știți ce s-a întâmplat? Au rezistat o săptămână". 

Fostul ministru Vlad Voiculescu a intervenit:

"Niciodată, într-un spital universitar, nu o să fie șef de secție cineva din afara universității! Exemplul de la Constanța este irelevant". 

Asta nu l-a împiedicat însă pe Mircea Beuran, președintele Senatului de la UMF București, să vorbească în aceiași termeni:

"Nu cred că un medic cu vechime de 5 ani poate răspunde fișei postului șefului de secție, unde ai atribuții foarte serioase, care au în spate experiența de o viață: aprobi transferuri, trebuie să decizi în anumite situații pe care colaboratorii tăi le văd poate pentru prima dată."

"Cred că va trebui să înțelegem că nu putem separa lumea medicală în două. (...) Aici se tot pisează pe profesori. Încep să ne deranjeze profesorii, dar vă spun că e în sală un om care a avut un tată și nu s-a dus la medicul cu vechime de 5 ani, ci a fost sunat conferențiarul, șeful de secție. Al doilea lucru – nu putem să credem că un om care se formează, învață, participă, dialoghează este atât de incompetent în serviciul lui."

Mircea Beuran, președintele Senatului UMF "Carol Davila" din București, membru PSD, fost consilier prezidențial în ultimul mandat al lui Ion Iliescu și fost ministru al Sănătății

*

"Nu pot să îmi dau seama cum un medic specialist poate fi șeful profesorului său. Mă întreb: ce vor gândi cei care vor veni după noi?"

Ioanel Sinescu, rectorul UMF "Carol Davila" din București

*

"Nu aș folosi termenul «șef de secție», aș folosi cuvântul legat de ce înseamnă vârful pe specialitatea respectivă. Încercați să faceți o separare, dar suntem o echipă și vom rămâne o echipă. Șeful de secție este cel care conduce nu administrativ, ci modul în care putem salva sănătatea oamenilor."

Mihail-Raul Popescu, prorector al UMF Craiova

*

"Dacă asistentul e mai bun, unde este problema?"

Jurnalistul Vlad Mixich, fost consilier la Ministerul Sănătății în mandatul lui Voiculescu, a vorbit imediat după Mircea Beuran, declarându-se "dezamăgit de lipsa de rigoare a dezbaterii". 

"Am un deosebit respect pentru domnii Sinescu și Beuran, pentru rigoarea de care dau dovadă în sala de operații. Din păcate, această rigoare nu există azi aici.

S-a afirmat că această OUG bulversează relația dintre universități și spitale clinice. E formularea domnului Sinescu.

Nu se menționează nicăieri că un profesor universitar nu poate fi șef de secție, din contră. Se face concurs. Dacă asistentul e mai bun decât profesorul, e firesc. Dacă nu este, unde este problema?

De ce nu am deschide posturile concursurilor câtă vreme la ele poate participa orice cadru medical? Competiția aduce la lumină calitatea. E simplu, e un principiu care funcționează în toate țările europene."

Vlad Mixich a vorbit despre lipsa de performanță din învățământul medical românesc.

S-a spus: «Mândria unei țări sunt facultățile sale». Foarte corect. Sunt absolvent de Medicină, am practicat medicina, dar de fiecare dată când am plecat în străinătate și am pronunțat numele facultății absolvite, lumea a tăcut politicos.

Știți de ce? Pentru că în Top 300 al universităților din lume nu este nici o universitate medicală din România.

Ungaria are două, Lituania are două, polonezii au mai multe. Poate că această situație se datorează și felului în care, în ultimii 10-20 de ani, aceste instituții au fost administrate", a spus Vlad Mixich.

Argumentul nu i-a convins însă pe reprezentanții universităților, care au rămas neclintiți.

Prorectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Oana Mărginean, s-a arătat indignată de următorul scenariu:

"În spitalele universitare, activitatea medicală trebuie să se îmbine cu cea didactică. Ascendentul profesional este al celui cu specialitatea cea mai înaltă, experiența de ani de zile. 

Cum vedeți dumneavoastră, un asistent universitar poate fi șef pe linie medicală al profesorului care îi coordonează doctoratul? Cheamă profesorul care îi este subordonat?

În spitalele, secțiile clinice, recomandarea noastră fermă este ca șefii de clinică și directorul medical să fie numiți la recomandarea universităților."

Rectorul UMF Iași, Viorel Scripcariu, i s-a alăturat:

"Așa cum au spus și profesorii de aici, activitatea didactică nu poate fi segregată de cea medicală."

Prorectorul UMF Craiova, Mihail-Raul Popescu, a înțeles că "încercăm să separăm administrativul de universitar", subliniind totuși că "șeful de secție este cel care conduce nu administrativ, ci modul în care putem salva viața oamenilor". 

Oana Gheorghiu, reprezentant al Asociației "Dăruiește Viața", a răspuns în locul fostului ministru Voiculescu.

"Dacă se ajunge la situația în care un asistent cere profesorului să intervină, care ar fi problema? Problema e a orgoliilor și asta nu se poate reglementa, într-adevăr.

Una este administrația, altul este actul medical. De ce nu putem accepta că, din punct de vedere administrativ, cineva ne este șef, dar din punct de vedere medical putem interveni?" 

Laurențiu Colintineanu, fost purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății în mandatul lui Vlad Voiculescu, a punctat:

"Nimeni nu și-ar permite să scoată elita didactică a țării din rolul pe care îl ocupă. Lucrul pe care trebuie să dați aviz este dacă permiteți sistemului să se opună valorilor competiției."

Concluziile? Data viitoare

La finalul dezbaterii, niciunul dintre cei prezenți nu a părut să își fi schimbat poziția.

"Da, mi-e rușine", a spus Vlad Voiculescu.

Săptămâna viitoare, Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților ar trebui să ia o decizie cu privire la Ordonanța 79/2016, adoptată de Guvernul Cioloș și aflată în vigoare.

Comisia va da un aviz pozitiv sau negativ, iar proiectul de lege aferent va merge în plenul Camerei, unde deputații vor tranșa soarta Ordonanței inițiate de Vlad Voiculescu.

* Termenul Umefistan a fost utilizat în cadrul dezbaterii de către președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, care a arătat că acesta desemnează grupul restrâns al persoanelor care conduc universitățile de medicină și farmacie (UMF) și care monopolizează inclusiv funcțiile de la vârful spitalelor.