Vacanța se alege pe telefon și apoi se petrece pe telefon. Ilustrație de Livia Jelea

Turism individual sau cu agenția? Cum călătoresc românii în epoca digitală

Acum circa o lună a avut loc cea mai mare repatriere pe timp de pace din istoria Marii Britanii – operațiunea Matterhorn, ale cărei costuri sunt estimate pe la 100 de milioane de lire. Nu a venit un taifun, nici nu a căzut o întreagă economie, ci doar a intrat în faliment cea mai veche agenție de turism din Europa, Thomas Cook.

Zeci de mii de oameni care își doreau un bronz uniform sau un tur ghidat la piramide s-au trezit fără umbreluțe și cazare, nevoiți să ia primul zbor spre casă: 150.000 de englezi care erau în mijlocul vacanței au fost repatriați și circa 600.000 de turiști au fost afectați per total.

Dincolo de turiști, efectele s-au simțit și la nivelul celor 21.000 de angajați ai agenției, al agențiilor partenere din alte țări sau al hotelierilor care s-au trezit fără o parte din clienți în plin sezon. Sigur, analizele arată că motivele din spatele falimentului țin mai degrabă de managementul financiar al companiei din ultimii ani, de Brexit sau de valul de căldură din Insulele Canare, decât de modificări în comportamentul clienților care cumpără pachete turistice.

În același timp, dacă ne uităm previziunile Booking pentru 2020, vedem că viitorul călătoriilor merge în direcția utilizării tehnologiilor și inteligenței artificiale și că oamenii se îndreaptă spre locuri mai puțin turistice, în care să aibă cât mai multe experiențe autentice, să descopere comunitățile în care merg și să interacționeze cu localnicii. Ori asta nu pare neapărat o treabă compatibilă cu agențiile de turism, așa cum sunt ele astăzi.

Așa că am vrut să văd cum stă treaba la noi, cum evoluează agențiile, dar și ce fel de turiști suntem noi, românii.

Ca om care nu a apelat niciodată la serviciile unei agenții de turism, recunosc, întotdeauna m-am întrebat cine sunt cei care o fac și de ce. Mai țin agențiile pasul cu toate opțiunile online pe care le avem acum? Sau sunt ca taxiurile într-o eră care se îndreaptă spre ride-sharing? Și cine sunt clienții lor? Sunt aceiași oameni care stau la coadă la Fetești ca să plătească taxa de drum, ca să fie siguri? Sunt corporatiști care nu au timpul necesar să bată internetul ca să își găsească cazare și zboruri? Și ce fac cei care nu se îndreaptă spre agenții?

Un city break la Praga e doar la un clic distanță, dar mulți aleg să-l facă prin agenții. Foto: A.M.

Spre surprinderea mea, cifrele de la INS arată că numărul celor care apelează la agenții a crescut. Presupunând că nu toată lumea merge pe ascuns la agenție, e clar că eu sunt într-o bulă atunci când vine vorba de vacanțe.

În 2019 eu am fost în 7 mici vacanțe. În 3 dintre ele am stat în locuri cunoscute, 3 au fost luate pe Booking și 2 pe Airbnb. Am mai folosit Waze pentru drumuri, Trip Advisor, Google pentru căutări precum „best pasta with funghi porcini made by italian nonna since 1950 in Taormina” și am cerut recomandări de la oameni care mai fuseseră în locurile respective.

O ieșire low-cost de weekend într-un oraș european devine obișnuință pentru tot mai mulți români tineri. Foto: A.M.

Pentru mine tehnologia e cam cea mai importantă atunci când vine vorba de vacanțe, la fel și pentru bula mea: ne ajută să găsim variante de drum și cazare care să fie ok și să se încadreze în buget, ca să ne putem concentra pe experiențele de la fața locului.

Bun, și atunci cine sunt cei care trec pragul fizic sau online al agențiilor? Și restul oamenilor ce fac? Ce opțiuni au, spre ce se îndreaptă?

Un cuvânt nou pe care să îl înveți: bleisure

Există câteva categorii de clienți care apelează în mod tradițional la serviciile agențiilor: companiile, familiile cu copii – și mama, care merge doar o dată pe an într-un concediu scurt și e singurul moment în care nu vrea să își bată capul cu nimic.

Dar nu doar ei. Cătălina Gherghel, consultant travel & events pentru corporații, spune că o categorie importantă de clienți e reprezentată de companiile care apelează la agenții pentru organizarea de excursii de „bleisure” (business+leisure): un mix de activități de vacanță cu team-building-uri, training-uri sau conferințe. E mai ușor să combini toate activitățile, să mergi la un congres și să vizitezi și orașul, dacă vorbești cu o agenție care să se ocupe de organizare:

„Agențiile vin cu prezentarea serviciilor și un buget aferent și intră într-o licitație în urma căreia se alege proiectul cel mai fezabil pentru compania respectivă. În buget intră bilete de avion, cazare, servicii la sol de transfer sau mese, activități de conferință, activități de leisure.”

Poți fi invitat la o lansare internațională de produs, dar să fii cazat într-o bulă de plastic cu vedere la deșert. Experiențele devin parte integrantă a ofertei pentru companii. Foto: A.M.

În ultima vreme, spune ea, foarte multe călătorii de bleisure se îndreaptă către turismul de aventură, pentru ca, pe lângă activitățile de business, angajații să participe la activități ce îi scot puțin din zona de confort: să se cațere pe munte sau în copaci, să facă navigație sau ciclism.

Vacanța all inclusive în Turcia, cumpărată fizic din agenție

Aici intră mare parte dintre cei care apelează la agențiile de turism pentru pachete clasice: oameni care nu vor să își bată prea mult capul și vor siguranța pe care le-o dă agenția. O mare parte dintre ei sunt familiști care vor să meargă în locuri cu facilități pentru copii sau merg în principal doar într-o vacanță pe an, pe care o pregătesc din timp.

Raluca Hatmanu, director de marketing și comunicare la Christian Tour, cea mai mare agenție touroperatoare din România, cu 90% din clienți persoane fizice, spune că românii călătoresc mult mai mult decât acum câțiva ani și majoritatea merg în Turcia, cu pachete all inclusive, în stațiuni orientate spre familii cu copii.

„E drept că vacanțele de tip sejur – adică cele în destinații sun & beach – sunt cele mai accesate și reprezintă un procent semnificativ din totalul pachetelor turistice”, afirmă Hatmanu.

Motivele pentru care mulți oameni aleg agenția, spune Raluca Hatmanu, sunt lipsa timpului, prețurile la pachete complexe și siguranța.

Turismul de masă e mai ușor pentru vârstnici și familii cu copii. Foto: A.M.

Surprinzător – în cazul lor cel puțin – este faptul că, deși vânzările în online au crescut în ultimii doi ani, cea mai însemnată parte din ele are loc în continuare în sediile fizice din țară.

„Ce am observat este că turistul se prezintă în agenții mai bine documentat; practic, își face «lecțiile» acasă, navighează pe site și vede ce oferte avem, iar apoi se prezintă în agenție pentru a achiziționa efectiv un pachet turistic”, adaugă aceasta.

E adevărat că nici agențiile nu au rămas doar pe sejururi și all inclusive și au început să dezvolte și pachete pentru diverse nișe: pentru maratoane (care includ cazare, transport, echipament, taxele de înscriere plus informații organizatorice), vacanțe organizate pentru oameni singuri (croaziere sau vacanțe pentru sărbători) și multe altele.

O nișă în creștere este cea de seniori (Christian Tour are chiar o platformă dedicată), care, nu, nu înseamnă împachetări cu nămol la Lacul Sărat, ci mai degrabă pachete în țări din Europa cu multe obiective turistice, care conțin drumul, cazarea, cina cu un pahar de vin și unul de apă (probabil din motive cardiovasculare) și excursii ghidate la obiective.

Sau, evident, turismul religios practicat de operatori precum Basilica Travel, care te duc în pelerinaje atât la mânăstirile din Moldova, cât și în Ierusalim sau la Vatican.

Turistul „sunt online, mă descurc”

Dincolo de serviciile online ale agențiilor, avem tot mai multe platforme online care ne ajută să ne planificăm singuri vacanțele: de la cazare prin Airbnb și Booking, la zboruri prin Vola sau Momondo, platforme de închiriat mașini sau site-uri cu oferte de city-break-uri, precum Aventurescu sau Travelator.

În categoria asta intră și cei care își croiesc vacanțele cap-coadă folosind platformele online: pentru zboruri se uită la site-urile companiilor sau la Vola, Momondo sau alte centralizatoare, iar pentru cazare pe Airbnb sau Booking.

Tot mai mulți români descoperă Marele Nord al Europei, dar și alte destinații care presupun o planificare atentă a călătoriei. Foto: A.M.

Acest tip de turist își caută în general experiențele la fața locului. Dacă e într-un oraș, îi caută cartierele ascunse și intră în vorbă cu localnicii, caută culoarea locală și încearcă să înțeleagă cultura oamenilor. Oriunde ar fi, e capabil să își scoată laptopul să muncească, pentru că nu mai vede neapărat o separare foarte puternică între timpul de vacanță și cel de muncă.

Tot pe zona asta s-au dezvoltat și aplicațiile mobile de travel, precum Questo, care facilitează explorarea urbană non-turistică, prin joc, rezolvând indicii pentru a descoperi locuri noi și povești ce țin de specificul locului. Alex Govoreanu, co-fondator Questo, crede că internetul a schimbat radical modul în care ne organizăm și achiziționăm vacanțele:

„Viitorul va fi DIY: do it yourself. Noilor generatii le este foarte ușor să își cumpere separat fiecare parte a unei vacanțe (cazare, transport, experiențe locale). În felul acesta au flexibilitate, iar vacanțele lor devin mai autentice. Noi mizăm pe acest curent DYI și pe nevoia de experiențe autentice”, spune el.

Turist, caut tăcere la preț recomandat

Ce era până acum îndreptat doar spre o nișă devine din ce în ce mai popular: turismul orientat spre experiențe. Când un prieten îmi spunea acum cinci ani despre excursiile lui în Ardeal, în care se ducea pe la stâne și se întorcea cu cinci feluri de brânzeturi despre care putea povesti două ore, credeam că e el ciudat.

Dar în ultima vreme au apărut din ce în ce mai multe site-uri, mici agenții sau indivizi care organizează excursii bazate pe experiențe din mai multe categorii: gastronomice, explorarea și interacțiunea cu localnici, zone rurale, vacanțe de festivaluri, wellness, eco-living, sporturi extreme, trekking și multe altele.

Nu trebuie să pleci peste țări și mări pentru a primi experiențe autentice. Foto: A.M.

Călătoriile de reconectare cu sinele sau de wellness (voi evita termenul mindfulness, care a devenit mai degrabă o memă) par a crește cel mai repede. Anul acesta, în România se organizează inclusiv o tabără de vindecare cu ayahuasca – în Timișoara.

Nu mi-am imaginat până acum câțiva ani că cineva ar merge de bună voie zece zile într-o vacanță în Rusia în care să tacă. Dar taberele de „silent meditation” au crescut în popularitate în ultimii ani, deja există și în România multe opțiuni din care poți alege dacă vrei să reconectezi cu tine prin meditație în tăcere.

Ce e interesant la ele e că, dincolo de costurile ce țin de drum, pentru cele mai multe dintre ele prețul este lăsat la aprecierea participanților, existând doar o recomandare în acest sens. L-am întrebat pe Andrei, care a fost în 2019 în a doua experiență de tipul acesta, despre ce e vorba.

În prima tabără, mi-a povestit el, regulile erau mai stricte. Doi dintre participanți au fost „turnați” de un coleg pentru că au schimbat câteva cuvinte seara în cameră și au fost dați afară, iar participanții nu aveau voie să pună mâna pe pisica din tabără.

Experiența a fost una destul de intensă, sesiunile de meditație au durat toată ziua, iar mesele „incluse” se bazau în special pe ovăz. Atracția venea în principal din testarea limitelor. În cazul ăsta atât cele mentale, cât și fizice, pentru că nu e tocmai simplu să stai în poziția lotus zece ore pe zi.

Pentru unii turiști, liniștea se găsește abia la capătul pământului, după zboruri de zeci de ore. Foto: Alina Calistru

„În prima tabără, de 10 zile, vedeam burgeri suculenți care dansau așteptându-mă să mă întorc din tabăra de vegetarieni nebuni. Până la urmă am dus-o la capăt și, în a doua tabără, de trei zile, chiar m-am simțit bine și cu frunze și furaje”, povestește Andrei.

Simina Cernat, autoare a jurnalului de călătorie Samsara, aventurier și povestitor, a început cu un bilet doar dus spre Asia, unde a început să exploreze de una singură. Acum organizează de 2-3 ori pe an excursii în Himalaya pentru grupuri mici, cu activități sportive precum trekking sau rafting.

„În 2011, când aveam 19 ani și le spuneam prietenilor că mă duc în China, Tibet și Pakistan pentru trei luni din banii strânși din burse, se uitau la mine ca la mașini străine. Acum, dacă dau scroll pe Facebook, unul din cinci prieteni postează o poză dintr-o țară de pe alt continent”, spune Simina.

Pustietatea îi atrage pe tot mai mulți dintre noi, departe de zgomotul asurzitor al orașului. Foto: A.M.

În grupurile organizate de ea, Simina a văzut că interesul se îndreaptă mai degrabă spre turele mai extreme (trekking până la 5000 m cu cortul) și mai puțin înspre cele culturale, miza fiind una de testare a limitelor psihologice. La capătul pământului, unde totul este nou (mâncarea, clima, peisajele) oamenii ajung să-și confrunte fricile. Simona are, în acest context, și un mic rol psihologic, nu doar organizatoric, pentru a îi ajuta să depășească momentele tensionate.

„De cele mai multe ori ceva în interiorul participanților se schimbă. Renunță la frici, la nevoia de a controla totul, se relaxează. Mulți din oamenii care au venit în grupurile mele au schimbat ceva la stilul lor de viață când s-au întors acasă”, adaugă ea.

Până la urmă…

… deși mulți dintre noi încă merg la agenție, mai toți procrastinăm la birou pe internet cu gândul la vacanță, căutând locuri ciudate și alegând apartamente pe Airbnb.

Turiștii de azi caută experiențe, nu destinații, indiferent dacă le aleg prin agenție sau pe cont propriu. Foto: Alina Calistru

Am început să ne schimbăm. Fie că suntem mai superficiali și vrem vacanțe cu poze bune pe care să le punem pe Facebook, să căutăm sensul vieții în India, să ne plimbăm părinții cu Transsiberianul sau să căutăm locuri de hipsteri în Iran, generațiile noi nu mai sunt impresionate de avioane, nu mai trec cu teamă pe la security check, nu au ieșit prima oară din țară după 20 de ani și nu mai au emoții când dau de diferențe culturale.

Și chiar dacă falimentul Thomas Cook vine din rațiuni de management și cifrele arată că agențiile noastre încă o duc foarte bine, obiceiurile noastre tot se schimbă. Da, mulți dintre noi încă aleg confortul și siguranța unui pachet all inclusive și e normal ca și agențiile să își îndrepte privirea în direcția asta. Dacă ai o vacă în curte care îți dă mult lapte, ai grijă de ea, chiar dacă îmbătrânește.

Dar, pe termen lung, agențiile care merg doar pe modelul care funcționează acum și în paralel nu investesc și în servicii adaptate viitoarelor nevoi ale turiștilor vor fi trimise la plimbare.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...