Tot ce trebuie să știi despre alegerile prezidențiale din Polonia, unde Europa și extremiștii naționaliști sunt la egalitate, înainte de bătălia finală

Visegrad Insight

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia a confirmat ceea ce mulți se temeau că se va întâmpla: o națiune împărțită în două tabere egale, între reformă și rezistență.

La votul din 18 mai, Rafał Trzaskowski, aliniat Coaliției Civice (KO), l-a devansat la limită pe Karol Nawrocki, susținut de Lege și Justiție (PiS), câștigând 31,2% față de 29,7% pentru Nawrocki. Dar povestea mai importantă este fragmentarea politicii poloneze și semnalele de alarmă venite de jos. Cei trei candidați naționaliști au obținut împreună peste 9,9 milioane din cele 19,6 milioane de voturi exprimate.

Cu un al doilea tur programat pentru 1 iunie, cursa va decide dacă coaliția pro-UE a lui Donald Tusk va reuși în cele din urmă să alinieze președinția la agenda sa reformistă sau dacă Polonia va rămâne împotmolită într-un impas de coabitare.

Dacă Nawrocki va câștiga, guvernul lui Tusk va continua să se confrunte cu blocaje legislative și veto-uri, în special în domeniul judiciar și social. Mai important, riscă să-și piardă identitatea politică recent dobândită de democrație deschisă, căzând sub vraja sentimentelor naționaliste și anti ucrainene.

Cutremurul tinerilor

Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, prezența la vot în rândul alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani a atins un nivel remarcabil de 74% (~3 milioane de alegători), comparativ cu media națională de 66,8%. Dar acești tineri mobilizați nu se îndreaptă către centru.

Majoritatea tinerilor alegători l-au susținut pe Sławomir Mentzen, reprezentantul extremei drepte (~35%), sau pe Adrian Zandberg, reprezentantul stângii (~20%), în detrimentul celor două tabere principale, KO (~12%) și PiS (~10%).

Deocamdată, 20% dintre alegătorii lui Mentzen spun că ar putea să-l susțină pe Trzaskowski – suficient pentru a înclina balanța. Dar dacă se vor simți trădați de reformele blocate sau de campania electorală neconvingătoare, următorul lor vot de protest ar putea avea loc la următoarele alegeri parlamentare.

O alegere între alternative imperfecte

Nawrocki și Trzaskowski intră în ultima linie dreaptă la egalitate. Un sondaj OGB din 16 mai îi acordă lui Nawrocki un avantaj de 1,5 puncte, în timp ce unul realizat de Pers Election îi dă lui Trzaskowski un avans de 0,7 puncte.

Profilul cosmopolit al lui Trzaskowski este apreciat în orașe, iar el depune eforturi pentru a câștiga voturile alegătorilor din mediul rural și din clasa muncitoare. Mulți se așteptau ca el să fie figura reformistă a coaliției lui Tusk, însă progresele în domeniul social au fost lente, împiedicate de veto-ul președintelui Duda și de fragilitatea coaliției.

Nawrocki, între timp, trage după el bagajul PiS. Acuzațiile de tranzacții imobiliare dubioase i-au afectat credibilitatea, iar capacitatea sa de a consolida votul de extremă dreapta este pusă la îndoială. Cu toate acestea, el rămâne candidatul preferat al alegătorilor în vârstă, care pot trece cu vederea acuzațiile de corupție atâta timp cât acesta le oferă beneficii sociale folosind un ton „patriotic/naționalist” acceptabil.

Mentzen, din partea Confederației, ar putea avea puțin interes să susțină un partid pe care dorește să îl înlocuiască, cu excepția cazului în care PiS este dispus să cedeze puterea reală într-o viitoare alianță. Având în vedere neîncrederea ridicată în rândul tinerilor și al alegătorilor de extremă dreapta, Trzaskowski se confruntă cu o sarcină dificilă.

O majoritate de extremă dreapta în umbră

În spatele rezultatului principal se ascunde o realitate dură: procentul combinat al voturilor obținute de candidații de extremă dreapta și de cei susținuți de PiS a depășit 50 %. Nawrocki a obținut 29,7%, în timp ce Sławomir Mentzen, din Confederație, a obținut 14,9%, iar Grzegorz Braun a adăugat încă 6,2%. Acest bloc – deși divizat – reprezintă un electorat naționalist radical, anti-UE și adesea social iliberal, care continuă să exercite influență.

EXCLUSIV. Tineri români, recrutați pe Telegram de o grupare neonazistă din Republica Moldova care îi îndeamnă să ucidă „subumani” și să facă trafic de droguri pentru „cauză”

Un neonazist din Republica Moldova recrutează tineri români, majoritatea de liceu, pe Telegram. Recruții sunt puși să bată oameni ai străzii, să vandalizeze monumente evreiești și să-și ucidă "dușmanii", iar acțiunile lor sunt recompensate cu puncte, asemenea unui joc video.

De ce am ajuns să ne temem în România. Statul, eșec pe linie în combaterea amenințărilor fasciste

Lupta împotriva extremismului trebuie continuată în primul rând de instituțiile statului român. Deși cadrul legal le permitea deja să acționeze împotriva discursului instigator la ură, negării Holocaustului sau glorificării personalităților/organizațiilor fasciste, pare că autoritățile române au început să ia în serios pericolul fascist abia după ce ascensiunea neanunțată a lui Călin Georgescu a dat socotelile „sistemului” peste cap.

Această majoritate informală evidențiază două tendințe cheie. În primul rând, marca PiS rămâne rezistentă chiar și după două înfrângeri la nivel național – alegerile parlamentare din 2023 și primul tur al alegerilor prezidențiale. În al doilea rând, extrema dreaptă din Polonia nu mai este o forță marginală, ci un ecosistem fragmentat capabil să dicteze tonul politic.

Totuși, aceasta nu este o alianță coezivă. Alegătorii Confederației – în special tinerii susținători ai lui Mentzen – consideră PiS ca făcând parte din vechea gardă. Ei sunt mai interesați să perturbe sistemul decât să-l susțină. Fără un pact formal sau concesii politice din partea lui Jarosław Kaczyński, sprijinul lor în turul al doilea este departe de a fi garantat.

Campania negativă și tacticile de demobilizare a alegătorilor au fost utilizate de toate taberele, chiar și în cadrul blocului de dreapta (Nawrocki, Mentzen și Braun), cum ar fi atacurile agresive online ale lui Braun la adresa lui Mentzen în perioada finală a campaniei pentru primul tur. Nu numai că voturile din blocul de dreapta nu sunt transferabile între candidați, dar există și o concurență activă și agresivă între candidați.

Totuși, aritmetica ar trebui să servească drept semnal de alarmă: extrema dreaptă, în diferite nuanțe, deține acum o influență considerabilă în politica poloneză.

Momentul lui Mentzen – și limitele sale

Locul trei ocupat de Mentzen nu este o întâmplare. Amestecul său de libertarianism, naționalism și rebeliune juvenilă rezonează cu o nouă generație deziluzionată de politica establishmentului.

Pentru un scurt moment în aprilie, sprijinul acordat lui Mentzen l-a depășit chiar pe cel acordat lui Nawrocki. Însă creșterea Confederației rămâne fragilă, alimentată de un sentiment anti-establishment volatil și lipsită de o infrastructură de partid solidă.

Mentzen nu a susținut niciunul dintre candidați, invitându-i în schimb pe Nawrocki și Trzaskowski la interviuri separate pe canalul său de YouTube. Într-un apel aparent către baza sa electorală, el le-a cerut fiecăruia să semneze o declarație împotriva creșterii impozitelor, restricțiilor privind numerarul, aderării la zona euro, limitării libertății de exprimare și a dreptului de a deține arme, precum și împotriva trimiterii trupelor poloneze în Ucraina, aderării Ucrainei la NATO și oricărei modificări sau amendamente ale tratatelor UE care ar reduce „suveranitatea” sau dreptul de veto al Poloniei.

Nawrocki a acceptat atât interviul, cât și declarația. Trzaskowski, deși a fost de acord cu unele părți din aceasta, a solicitat discuții suplimentare și nu a confirmat interviul.

Această abordare îi permite lui Mentzen să evite riscurile unei susțineri oficiale, semnalând în același timp sprijinul pentru Nawrocki, ale cărui opinii se aliniază mai mult cu declarația. O victorie a lui Nawrocki la 1 iunie ar crește probabilitatea unei coaliții PiS-Confederație în 2027.

Confruntați cu extrema dreaptă, Trzaskowski și tabăra sa nu au altă opțiune decât să meargă înainte sau să moară. Și acest lucru ar putea fi suficient pentru a stimula hotărârea populară necesară pentru a câștiga această competiție finală extrem de strânsă.

La acest articol au contribuit Galan Dall, Staś Kaleta, Natalia Kurpiewska, Wojciech Przybylski și Simon Xiao.

Citește articolul original din Visegradinsight AICI.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€