Tinerii cercetători din Europa, atrași cu contracte bănoase în China, Brazilia și India

Redacția

China oferă pachete contractuale competitive, Brazilia atrage în domeniul STEM, India consolidează cooperarea științifică cu Italia.

În ultimii ani, un număr semnificativ de absolvenți italieni în domenii științifice au optat pentru studii și activități profesionale în afara rutelor obișnuite de migrație europeană. Printre destinațiile emergente, China este una dintre țările capabile să atragă personal cu un grad ridicat de specializare.

Universitățile chineze „curtează” în mod activ oamenii de știință occidentali cu pachete contractuale extrem de competitive. În mod special, programul guvernamental chinez „Thousand Talents Plan” („Planul celor 1.000 de talente”) oferă remunerații consistente, fonduri dedicate cercetării, bonusuri pentru achiziționarea de imobile și sprijin familial, într-un context în care universitățile chineze avansează în clasamentele internaționale.

Fenomenul vizează în special oamenii de știință și cercetătorii din domeniul științelor naturale, precum fizica, biologia și chimia. Chiar și anumiți italieni, precum fizicianul Giorgio Parisi, laureat al Premiului Nobel în 2021, au acceptat recent funcții prestigioase în instituții chineze.

Potrivit celui de-al șaptelea recensământ național al populației publicat în 2020, țara găzduiește 1.430.695 de emigranți, dintre care 845.697 sunt cetățeni străini și 584.998 provin din Hong Kong, Macao și Taiwan. Recensământul nu furnizează date pe naționalități și nu sunt disponibile estimări oficiale privind prezența italiană.

Cu toate acestea, un studiu al Centrului de studii privind emigrația din Roma, publicat în 2013 în revista Studi Emigrazione („Studii despre Emigrație”) nr. 190, a documentat experiența unui grup de tineri italieni activi în China în sectoare precum ingineria, inteligența artificială și tehnologiile aplicate.

Fenomenul nu vizează doar Italia. În Spania, de exemplu, peste 400 de cercetători sunt înregistrați în Red de Investigadores España-China (Rice), semn al unei mobilități crescânde și în rândul tinerilor oameni de știință iberici către sistemul academic chinez, atrași de condiții de muncă greu de replicat în Europa.

„Salariul este doar o parte din motiv” — explică David Pérez, fizician spaniol și președinte al Red de Investigadores España-China (Rice) —. La Huzhou mi s-au garantat resurse pentru cercetarea mea și chiar un loc de muncă pentru soția mea. Este o ofertă imposibil de găsit în Europa.”

foto: ID 28178147 © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Pérez colaborează cu Universitatea Zhejiang și participă activ la crearea de start-up-uri tehnologice susținute direct din fonduri publice. O dinamică care vizează și tinerii italieni specializați în domeniile științifice cele mai avansate, deși până în prezent numărul acestora este încă redus în comparație cu alte naționalități europene.

Raportul „Incluziune și diversitate”, publicat în 2024 de Cnr - Irpps în colaborare cu Ministerul Universităților și Cercetării, semnalează o mobilitate crescută a femeilor către țara sud-americană în domeniul disciplinelor STEM.

Cu ocazia zilei Cercetării italiene în lume, în 2021 au fost prezentate în Brasilia primele date ale recensământului cercetătorilor prezenți în Brazilia, realizat de Ambasada Italiei împreună cu Asociația cercetătorilor italieni din Brazilia. Erau deja prezenți 577 de cercetători născuți în Italia (75% bărbați și 25% femei). Statele în care sunt cei mai prezenți sunt São Paulo (39%), Rio de Janeiro (16%), Minas Gerais (6%), Bahia și Rio Grande do Sul (5%). Majoritatea lucrează în domeniul științelor exacte și ale pământului (27%) și al științelor umane și sociale (23%).

În ceea ce privește India, în ultimii ani, și-a consolidat cooperarea științifică cu Italia, stimulând programe de schimb și cercetare comună în sectoare cu înaltă specializare. În 2025, un acord bilateral între cele două țări a prevăzut proiecte comune în domenii precum inteligența artificială, biotehnologiile și tehnologiile cuantice.

Eșec pe fonduri europene. Din sute de proiecte cu finanțare europeană pentru biodiversitate, autoritățile au reușit să finalizeze, în șase ani, doar 22

PressOne a întrebat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene câte dintre proiectele de conservare a biodiversității finanțate în perioada 2014-2020 au și fost încheiate, iar din răspunsul primit rezultă că din cele 131 de proiecte cu acest specific, doar 22 au fost încheiate. Adică abia 16,8% din total. Cum s-a ajuns aici?

Europa nu mai are răbdare cu noi: După 18 ani în UE, România își dă examenul de maturitate. Din 2028, va trebui să ne gestionăm singuri banii europeni

Noul proiect de buget al Uniunii Europene pe următorii șapte ani se prezintă ca un veritabil test de maturitate pentru România care, întâmplător sau nu, „a împlinit” în 2025 fix 18 ani de la aderarea în UE. Bugetul propus de Comisia Europeană însumează aproape 2 trilioane de euro care urmează a fi cheltuiți în perioada 2028 – 2034. Noua filozofie bugetară a Uniunii nu mai acordă aceeași importanță fondurilor europene pentru agricultură și programelor de coeziune, prin care se încearcă aducerea zonelor sărace din UE la standarde similare zonelor sau regiunilor europene deja dezvoltate. Or, fondurile pentru agricultură și de coeziune s-au dovedit, până acum, vitale pentru dezvoltarea României și ridicarea nivelului de trai.

Acesta a inclus și mobilitatea cercetătorilor italieni către instituții academice indiene. Un exemplu consacrat este centrul Icgeb din New Delhi, fondat cu contribuția geneticianului italian Arturo Falaschi și care continuă să activeze în formarea tinerilor oameni de știință din diferite țări, inclusiv Italia.

Imaginea care se conturează confirmă o tendință mai largă, aceea a unei deplasări treptate a axei cercetării și inovării către țările emergente din Sudul Global. O dinamică care surprinde dificultatea Europei de a reține talentele și care împinge cercetătorii și profesioniștii cu înaltă calificare să privească dincolo de Atlantic sau de Marea Mediterană.

*Acest articol face parte din proiectul de jurnalism colaborativ european „Pulse”.

Traducere: Andreea Christina Stancu | Voxeurop

Articolul în limba italiană AICI

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€