REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Adela Serghiescu. Foto: arhiva personală

Terapie prin joacă pentru copiii ucraineni: „Indiferent de naționalitate, ei reprezintă societatea de mâine"

Se face aproape un an de la ziua în care Rusia a pornit un război în Ucraina și milioane de oameni au renunțat la tot ceea ce știau a fi „acasă”, pentru a porni pe un alt drum. În România, conform datelor publicate de UNHCR la 12 decembrie, sunt 98.103 de refugiați ucraineni, dintre care 91.766 sunt înregistrați într-un regim de protecție. 

În timp ce mulți dintre bărbați au rămas pe câmpul de luptă sau nu au mai avut voie să-și părăsească țara, femeile au fost nevoite să-și ia copiii și să caute refugiu în locuri mai pașnice. Peste 80% dintre refugiați sunt femei și copii; în România, se estimează că 45% dintre ei sunt copii. Cei mai mulți dintre ei sunt speriați, șocați, traumatizați, puși în situația de a-și schimba atât mediul, școala, prietenii, cât și limba în care comunică. 


Vrem să documentăm în continuare realitățile dure ale războiului din Ucraina și provocările întâmpinate de refugiații ucraineni în România. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne


Ministerul Educației a dat un ordin prin care permite înscrierea în școlile din România tuturor elevilor ucraineni, dar până la început de iunie au fost depuse 2.648 de cereri pentru înscrierea ca audienți (dintre care 999 de preșcolari și 1.649 de elevi) și 2.577 de copii au fost deja repartizați/înscriși ca audienți în școli și grădinițe (dintre care 991 de preșcolari și 1.586 de elevi) de la noi. Ei au și opțiunea de a urma o școală online, după curricula ucraineană, pusă la dispoziție de Ministerul Educației din Ucraina, dar nu dau teste și examene, ci au doar posibilitatea de a învăța în mod independent, fără îndrumarea unui cadru didactic. 

Mutarea într-o țară nouă și într-un sistem educațional nou, fără a cunoaște limba, pare anevoios și complicat. În București, o tânără psiholog de 36 de ani a luat inițiativa de a-i ajuta pe cei mici să se echilibreze emoțional, dar și să vorbească românește. A ales cea mai frumoasă și eficientă metodă de terapie: joaca.


Dorința de a da copiilor un viitor mai bun și urmările sale

Urlați, județul Prahova, dar locuiește în București de la 18 ani, de când a venit să urmeze cursurile Facultății de Psihologie din oraș. Odată cu terminarea studiilor, după ani de voluntariat și joburi în domeniu, și-a deschis propriul cabinet, iar din 2018 s-a implicat și în dezvoltarea și proiectele Asociației pentru Sprijin Emoțional și Psihoterapie (ASEP).

Așa cum povestește chiar ea, principalul obiectiv al organizației este de a susține copiii din mediul rural sub forma unor proiecte care să-i ajute să evolueze pe toate ariile de dezvoltare, astfel încât cu toții să aibă șansa unui viitor mai bun. „Când spun «viitor mai bun», mă refer în special la sănătate, educație și tot ce ține de evoluția unui tânăr adult”, spune psihologul.

Adela Serghiescu. Foto: arhiva personală

După declanșarea războiului din Ucraina, Adela și echipa de terapeuți cu care lucrează au simțit nevoia să se implice în ajutorarea refugiaților, așa că, încă din februarie, ASEP a dezvoltat Centrul de Donații, unde au colectat de la persoane fizice și juridice produse de igienă, alimente neperisabile, cărucioare pentru copii, rechizite, haine, saltele de dormit, lenjerii de pat și „tot ceea ce este necesar supraviețuirii unui om care a fost nevoit să plece brusc și forțat din propria casă”. Refugiații au putut veni direct la centru, de unde s-au aprovizionat cu produsele donate.

Adela Serghiescu. Foto: arhiva personală

În mai, psiholoaga și colegii ei au înființat „Centrul Floarea Soarelui”, o continuare a proiectelor precedente, dezvoltat pentru sprijinirea refugiaților veniți la noi în țară. „Principalul obiectiv al centrului este de a crea un spațiu în care copiii ucraineni să se poată simți în siguranță și să se dezvolte într-un mod sănătos prin joc și alte activități recreative, alături de alți copii care vorbesc aceeași limbă cu ei”, spune Adela, nu fără a preciza că la unele activități sunt prezenți și copii de naționalitate română sau aromână.

Echilibrarea psiho-emoțională a copiilor și terapia prin joc

Adela a ajuns în Vama Isaccea pe 28 februarie, unde a făcut voluntariat. Ea studia rusa de mulți ani, iar cu aproape un an înainte de începerea războiului, studia limba la nivel intensiv. A fost curioasă să afle povestea fiecărui refugiat întâlnit, iar odată cu deschiderea centrului de donații, unde zilnic veneau zeci, chiar sute de oameni, a reușit să-și facă o idee despre cultura și nevoile lor.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

În primul rând, am remarcat modestia lor. Toți cei care au primit donații au luat un singur produs din fiecare categorie, iar de multe ori nu voiau să le primească și mai mult insistam noi. «Lăsați, poate mai au și alții nevoie» este o replică pe care am primit-o foarte des și mi s-a părut impresionant”, spune psiholoaga.

Tânăra și-a dorit foarte tare să extindă ajutorul ASEP și către copiii ucraineni, dar mai ales să le redea liniștea și zâmbetele înapoi pe față, într-un mod benefic pentru sănătatea lor mintală. În prezent, lucrează cu aproximativ 50 de copii ucraineni, cu vârste cuprinse între 4 și 13 ani. 

Adela Serghiescu. Foto: arhiva personală

Scopul ei principal este echilibrarea lor psiho-emoțională, mai ales a celor care prezintă simptomatologie din spectrul post-traumatic. „Terapia comportamentală, pictura, atelierele de creație, jocul liber și ghidat, dezvoltarea motricității fine și grosiere, însușirea a noi cunoștințe și abilități precum scrisul și cititul, sunt doar câteva dintre activitățile pe care le fac alături de ei. Din listă nu lipsesc nici poveștile, muzica și lectura în limba rusă”, adaugă ea.

Adela apelează și la ajutorul unui traducător, deoarece mulți copii vorbesc cu diminutive sau un amestec de ucraineană și rusă, iar psiholoaga vrea să fie sigură că se înțeleg. Jocul este un element central în metoda ei, motiv pentru care, în urmă cu cinci ani, a dezvoltat proiectul „Să învățăm cu Ludica”, marcă înregistrată la OSIM. „Inițiativa presupune realizarea unor jetoane printate în format 3D, pe care sunt inscripționate diferite simboluri care ajută un copil să deprindă cu ușurință scrisul și cititul. Rolul jetoanelor este de a capta atenția celor mici, astfel încât să învețe cu plăcere, prin joacă. O parte din proiect are și scop terapeutic, avem serii de jetoane care ne ajută să dezvoltăm limbajul unui copil.

La final de iulie, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție în parteneriat cu UNICEF a lansat Primero, un software internațional care poate identifica, înregistra și monitoriza rapid toți copiii care vin din Ucraina în România, care locuiesc temporar în țară ori se află doar în tranzit.

Până la 3 august, au fost înregistrați 830 de copii în județele Timiș (93), Arad (84), și Sectorul 2 al Bucureștiului (82 copii înscriși). Se estimează că un total de 37.000 de copii refugiați ucraineni se află în România.

„Toți au fost afectați de plecarea forțată din mediul lor”

Adela povestește cum copiii au abilitatea fantastică de a se adapta ușor, iar ăsta a fost și cazul copiilor din Ucraina. Au învățat ușor limba și mulți dintre ei chiar și-au făcut prieteni români. Terapia prin joacă i-a ajutat să se deschidă și să-și exploreze emoțiile într-un mod distractiv și ușor de înțeles pentru ei, deoarece impactul schimbării mediului a fost evident. „Cu toții au fost afectați de plecarea forțată din mediul lor de dezvoltare”, explică psiholoaga. 

Adela Serghiescu. Foto: arhiva personală

Mai mult, ea subliniază cum una dintre problemele care-i îngrijorează cel mai mult pe părinți este întreruperea activităților școlare. „Chiar dacă unii dintre ei urmează cursurile unei școli în format online și alții merg fizic la o școală din București, acest lucru nu a reușit să suplinească materiile și organizarea cu care erau obișnuiți”, spune Adela, nu fără a sublinia cum mulți se gândesc constant și la rudele și membrii familiei care au rămas acasă.

Din fericire, rezultatele benefice ale activităților prin joc n-au încetat să apară, iar părinții sunt bucuroși să remarce o schimbare pozitivă în copiii lor. „Am avut o mămică, m-a așteptat în hol la un moment dat, și când m-a văzut a venit spre mine și mi-a spus: «Adela, sunt atât de fericită și recunoscătoare. Uite, am început să citesc, am început să citesc din nou.» Nu înțelegeam ce vrea să spună și atunci mi-a explicat că n-a mai citit o carte de multă vreme, deoarece fetița ei era foarte agitată și tot timpul îl dedica ei. Odată cu terapia, acea mămică mi-a mărturisit că fetița ei, după foarte mult timp, s-a jucat liniștită pe covor, singură, iar ea a avut un moment de respiro”, povestește Adela. 

„Mi-ar plăcea să nu se mai facă diferența între copii”

Pentru o mai bună integrare a copiilor ucraineni la noi în țară, terapeuta și-a dorit foarte tare ca oamenii să nu mai facă diferența între copii. „Indiferent de naționalitatea acestora, ei reprezintă societatea de mâine. Copiii refugiați au nevoie de siguranță, afecțiune, atenție, la fel ca oricare alt copil. Ar fi bine să înțelegem că ei sunt speriați și departe de casă, ceea ce ar fi bine să ne facă mai empatici”, spune ea. 

Cu toate astea, Adela este conștientă de implicarea cetățenilor români în ajutorarea ucrainenilor, încă din prima zi de război. „Mobilizarea la nivel de masă a românilor îmi va rămâne mereu o amintire frumoasă”, completează ea și menționează cum centrul de donații ASEP nu ar fi funcționat fără sprijinul celor care au donat în mod constant. Ea încurajează pe oricine vrea să se implice în continuare în demersurile lor să o facă, și să-i susțină activitățile cu cei mici, să doneze rechizite, dulciuri sau material pentru atelierele de creație.

„Am învățat să iubesc într-un mod unic”

Terapia cu copiii ucraineni a fost o provocare pentru Adela, mai ales că la început nu stăpânea la fel de bine limba ca acum, lucru care-i permite să comunice mult mai ușor cu cei mici, dar și cu părinții lor. S-a atașat de ei, le-a simțit suferințele, dar și bucuriile, iar despărțirea de unii dintre ei a fost foarte grea. „Țin legătura cu o parte dintre părinții care s-au întors acasă și îi rog să-mi spună cum sunt, dar și să-mi trimită poze cu copiii”, spune ea.

Adela Serghiescu. Foto: arhiva personală

Psiholoaga iubește ceea ce face, iar activitățile desfășurate cu cei mici, indiferent de naționalitatea lor, reprezintă „o mare bucurie, dar și o mare responsabilitate”. Cu toate astea, încheie Adela, beneficiile sunt reciproce și au schimbat-o într-un mod pozitiv: „Am învățat să privesc lucrurile din perspective noi, să joc diferite jocuri pe care nu le-am mai folosit până atunci, dar și să iubesc într-un mod unic, deoarece copiii ucraineni m-au ajutat cumva să-mi păstrez eu copilul ăla interior și să fiu conectat la inocența lui.


Acest material face parte dintr-o serie de articole susținută de Asociația Zi de Bine, care urmărește să documenteze provocările întâmpinate de refugiații ucraineni în România, dezinformarea cu privire la acest fenomen, dar și soluțiile de integrare pe termen lung sau modelele punctuale de succes.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat. Ai două modalități:

1. Îl completezi online pe platforma Formular230.ro, apoi ne vom ocupa noi de depunerea lui prin SPV la ANAF.

2. Descarci formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios