Pentru cel puțin o vreme, vom fi măsurați în fel și chip de către tot felul de aparate. Foto: Lucian Muntean

Tehnologie în vremea coronavirusului. Cu ce cost?

Că întreaga omenire este într-o goană din ce în ce mai accelerată spre noi tehnologii nu mai este un secret. 5G, mașini autonome, lentile digitale, imprimare 3D, despre toate se discuta aprins înainte ca pandemia de covid să pună pauză economiilor și vieții cotidiene.

Pentru multe state, inclusiv România, această perioadă de acalmie urmează să se evapore gradual, odată cu relaxarea măsurilor de siguranță și cu repornirea economiei.

Din puținul pe care îl știu momentan despre SARS-CoV-2, experții ne spun că vom fi nevoiți să trăim cu virusul vreme de mai multe luni, foarte posibil ani. În acest context, tehnologia a început deja să-și extindă membrele pe câteva direcții bine conturate. E clar faptul că acestea ne vor face viața mai ușoară, dar în același timp trebuie să ne punem și întrebarea: cu ce preț?

Roboții buni la toate

Piața roboților curieri, în stadiul de dinaintea pandemiei de coronavirus, nu ducea lipsă de propuneri, ce-i drept, momentan în stadiul de concept. Un produs palpabil și mai ales achiziționabil încă nu există pe piață, dar cum spuneam, opțiunile sunt numeroase.

Segway, Continental și Anybotics, Starship Technologies și estonienii de la Cleveron au dezvoltat astfel de roboți, așa cum și Ford îl are pe Digit, un robot care va elimina complet interacțiunea cu curierul. Digit, la fel ca restul curierilor-roboți, este programat să opereze pe segmentul last mile, adică din mașina de curierat până la ușa/biroul destinatarului. Astfel, interacțiunea om-om este eliminată complet.

Pe același principiu, vom avea roboți care ne vor livra la ușă coșul zilnic de cumpărături, iar dacă estimările specialiștilor sunt corecte și vom fi nevoiți să trăim vreme de câțiva ani cu coronavirusul, este foarte probabil ca acești roboți să fie recalificați în ospătari, care ne vor servi în restaurante sau cafenele.

Acest lucru se întâmplă deja în China din 2006, însă considerentele pentru care restaurantele au optat pentru această soluție au fost de două naturi – financiară – pentru că prețul de achiziție al unui jiqiren (în traducere, mașinărie umană) este echivalent cu salariul pe câteva luni al unui angajat uman – și de divertisment – pentru că este foarte „marfă” să fii servit de un robot.

De aici, utilizarea roboților se poate diversifica foarte ușor, aceștia migrând din spațiile închise în zone publice, unde vor avea rolul de sisteme mobile de scanare.

Victor Kapra, jurnalist freelance specializat în tehnologie, spune că „pentru viitoarele pandemii, companiile tech ar putea să creeze preventiv roboți care se vor plimba prin mulțime pentru detectarea suspecților de contaminare.

Deocamdată, în Singapore, autoritățile folosesc „câinii” robotizați ai celor de la MIT pentru a avertiza populația să păstreze distanța fizică potrivită.

Cum ne vom proba hainele în fața unui monitor

Cumpărăm foarte multe produse online, printre care și articole de îmbrăcăminte sau încălțăminte. Dar în perspectiva unor mall-uri închise în următoarele luni sau cu acces limitat pe termen lung, felul în care ne cumpărăm haine se poate schimba dramatic, tot cu ajutorul tehnologiei, în special pentru persoanele care riscă foarte mult dacă ies din casă.

De asemenea, tehnologia ar putea fi folosită pentru a da încredere clienților că nu probează o haină care a fost încercată înainte de cineva contaminat.

În 2018, la un an după ce a cumpărat startup-ul Body Labs, Amazon a patentat o așa-zisă oglindă care putea îmbrăca virtual pe oricine cu orice articol vestimentar.

Aceasta utiliza, de fapt, o armată de camere, ecrane, senzori și proiectoare pentru a randa un mix de imagini suprapuse. Astfel, senzorii urmau să scaneze corpul persoanei respective pentru a determina repere ca mărimea taliei, lățimea umerilor, a gambelor și așa mai departe.

Peste acest manechin virtual, oglinda proiecta piese de vestimentație virtuale, iar persoana în cauză urma să decidă dacă o cămașă, o rochie sau un tricou îi era potrivită sau nu, putând alege să probeze altceva.

Aplicația sneaker kit îți demonstrează cum ai arăta încălțat cu pantofii sport doriți

O tehnologie similară este folosită în prezent de Sephora, care prin platforma Virtual Artist și aplicația cu același nume permite aplicarea produselor de înfrumusețare în timp real, prin intermediul tehnologiei 3D – vorbim de o gamă largă de produse virtuale, de la fond de ten la creme hidratante, ruj, sau mascara.

Mai mult, aplicații de mobil precum SneakerKit, dezvoltată de chinezii de la Vyking, le permit cumpărătorilor să probeze mai multe perechi de încălțăminte sport prin intermediul realității augmentate.

Ne putem aștepta, deci, la mai multe astfel de soluții pe viitor, în contextul în care vom prefera să încercăm hainele sau încălțămintea departe de alți oameni.

Achiziționarea unei mașini din confortul casei

Un concept relativ nou, vânzările de automobile online au atras interesul mai multor producători de top în ultimii ani. În Statele Unite, de exemplu, Tesla, Ford și Genesis au adoptat deja această practică, iar în Europa exemplele sunt și mai numeroase și includ inițiative din partea BMW, Opel, Mercedes-Benz, Jaguar și Peugeot.

În România, Renault și Dacia oferă deja posibilitatea rezervării unui model online, printr-o platformă dedicată care permite inclusiv plata integrală online și livrarea mașinii la domiciliul clientului.

Tot la capitolul livrare la domiciliu, vedem tot mai des cum departamentele de service auto au ales, în perioada restricțiilor impuse de pandemie, să preia automobilele programate pentru revizie din fața ușii proprietarului, pentru a le returna ulterior. Pe lângă timpul salvat, se elimină și interacțiunea umană din moment ce proprietarul nu mai este prezent în centrul de service pentru diverse formalități.

Un alt producător de anvergură care și-a declarat intenția de adaptare a modelului de vânzări este Volkswagen. Teoretic, compania urma să demareze în aprilie 2020 un amplu proiect de digitalizare care integrează procesul de cumpărare al unei mașini cât și oferte de finanțare, asistență aftersales non-stop, bonusuri pentru clienții fideli, programări în service plus un sistem de actualizare a soft-ului instalat pe modelele sale.

Practic, în vizunea Volkswagen, reprezentanța viitorului ar putea arăta cam așa:

Mare parte dintre comenzi ar fi efectuate online, iar interacțiunea fizică ar avea loc foarte rar.

Sănătatea la control, la fiecare pas

Dacă la debutul pandemiei multe aeroporturi și puncte vamale au instalat scanere termice pentru identificarea călătorilor febrili, conviețuirea cu noul coronavirus ar putea înmulți numărul acestor dispozitive și este foarte probabil să le vedem tot mai des nu doar în aeroport, dar și în gări, autogări, la metrou sau chiar și în spații publice care sunt de regulă aglomerate.

Tot Victor Kapra este de părere că cel mai posibil scenariu pe termen scurt (următoarele 12-24 de luni) este acela că vom conviețui cu coronavirusul, iar statele, ba chiar și companiile private, vor fi nevoite să acționeze în consecință.

Una din măsurile generale pe care ar putea să le ia autoritățile destul de curând: scanarea generală, automată, termică a oamenilor aflați în locurile publice.

Tehnologia nu e dificilă și ar consta în camere de termoviziune și algoritmi de inteligență artificială care să detecteze indivizii cu febră. Putem adăuga aici și alte aplicații, de pildă unele de analizare a sunetului când tușim și care să stabilească suspiciuni de COVID.

În aeroporturi, mall-uri, parcuri etc, aceste sisteme ar putea alerta oamenii de ordine care să extragă din mulțime indivizii posibil contaminați, urmând a fi duși eventual la chioșcuri publice de testare rapidă.

La intrarea în Piața Obor se măsoară deja temperatura clienților. Foto: Lucian Muntean

Dacă majoritatea turiștilor sunt obișnuiți cu controalele din aeroporturi și nu le percep ca o invadare a spațiului privat, unele soluții de monitorizare a stării de sănătate nu sunt chiar pe placul tuturor.

Supravegherea noastră prin camere video de securitate deja banale, montate pe stradă, în magazine, chiar și în cel mai amărât butic, ar putea trece la alt nivel – cel al inteligenței artificiale reglate medical”, spune Victor Kapra.

Monitorizarea telefoanelor și a deplasării persoanelor sau permiterea accesului în diverse puncte de interes doar pe baza unui cod care atestă faptul că o persoană e sănătoasă (personal health QR codes folosite de China prin platforma Alipay dezvoltată de Alibaba) sunt considerate de mulți o îngrădire a unor drepturi și o încălcare a intimității personale.

Legat de acele coduri QR care indică dacă un individ este sănătos sau nu, o investigație condusă de The New York Times a arătat că pe ascuns, aplicația partajează informații cu poliția. Pe termen lung, am putea avea de-a face cu tipare automatizate de control social chiar și după ce pandemia a trecut.

O situație similară există și în Marea Britanie, unde Serviciul Național de Sănătate (NHS) pregătește o aplicație care monitorizează și salvează mișcările persoanelor. În cazul în care un individ dezvoltă simptome, aplicația indică exact cu cine a interacționat acesta, iar astfel autoritățile pot carantina cu exactitate persoanele suspecte de COVID-19.

Google și Apple lucrează la un sistem de monitorizare bazat pe funcția Bluetooth a telefonului mobil. În practică, telefoanele noastre ar trebui să colecteze informații de la telefoanele celor din jur, dacă aceștia sunt la o distanță suficient de mică încât să ne poate infecta cu COVID-19 (sau orice alt virus).

Cei doi giganți spun că acele coduri nu părăsesc niciodată telefonul și deci nu există riscul încălcării intimității. Chiar dacă acest lucru este adevărat, sistemele de acest fel nu trebuie văzute ca un glonț de argint. Ele nu vindecă bolnavii și nici nu atacă virusul, deci în continuare va fi nevoie de restricții și (re)educare în ceea ce privește igiena personală și distanțarea socială.

Iar lucrurile merg și mai mult în profunzime. Un grup de cercetători de la Stanford University din California încearcă să descopere dacă ceasurile inteligente sau brățările de fitness ne pot alerta de o posibilă infectare cu până la două sau trei zile înainte de apariția simptomelor.

Momentan, studiul colectează date de la cinci branduri care produc astfel de dispozitive, inclusiv Fitbit. Drumul până la a purta un ceas care să ne spună cu precizie dacă suferim de COVID-19 sau doar de o alergie este unul foarte lung, dar ideea unui dispozitiv de acest gen împărtășită și de un grup de cercetători de la Northwestern University din Evanston, Illinois.

Aceștia vor să vadă dacă pot măsura semnalele mecano-acustice declanșate de procesele fiziolozice din corp cu un dispozitiv wireless aplicat direct pe piele, la baza gâtului.

Pe românește, senzorii măsoară orice fel de mișcare din corp de la cadența respirației și lejeritatea cu care un individ înghite până la bătăile inimii în același fel ca un stetoscop. Datele sunt transmise prin Bluetooth către o aplicație de mobil care le transpune în grafice ușor de citit și înțeles.

Vom reînvăța să călătorim

Este foarte clar că indiferent de perioada pe care se va extinde această conviețuire cu noul coronavirus, oamenii vor continua să călătorească, în special în condițiile în care se dorește repornirea economiei dar și a turismului la nivel global, cât mai repede cu putință.

Panourile de plexiglas gândite de unii oferă doar o protecție psihică, mai degrabă decât una medicală în spațiul închis din avion.

Este foarte posibil ca în următoarele luni să învățăm, vrând-nevrând, să fim mai ordonați cu felul în care așteptăm la coadă, să nu ne mai îmbulzim și să nu ne mai împărțim coate pe peron. Pe lângă cizelarea etichetei de călător, spațiile în care ne deplasăm din A în B vor suferi, cel mai probabil, modificări pentru a putea prelua fluxul de persoane în condiții de siguranță.

Cu toate acestea, autobuzele, autocarele, garniturile de metrou și tramvaiele vor trebui modificate, dacă într-adevăr dorim să nu riscăm nimic. Idem pentru avioane și sălile de așteptare din aeroporturi, gări, autogări și noduri ale rețelelor de transport.

Cel puțin pentru câteva luni de aici încolo, avioanele vor arăta mai degrabă ca niște saloane de spital. Foto: Hanna Tverdokhlib | Dreamstime.com

Mai mult, acele coduri QR de care vorbeam mai sus ar putea fi folosite pentru a decide cine urcă în mijlocul de transport. Unei persoane infectate i s-ar putea, de exemplu, interzice accesul pentru a nu risca infectarea celorlalți călători.

Problema în avioane nu o reprezintă aerul condiționat, care este dotat cu filtre foarte performante, ci tocmai oprirea acestuia în momentul în care avionul este parcat. Oricâte măsuri de siguranță ar lua o linie aeriană, pericolul vine din simplul fapt că același aer este respirat timp de câteva minute sau zeci de minute de aproape o sută de persoane în timp ce așteaptă debarcarea.

În aceste condiții, cu un sistem de transport în comun care funcționează la doar jumătate din capacitate, mulți vor folosi cu preponderență mașinile personale, iar o parte din călători vor opta pentru biciclete sau scutere electrice, cel puțin în lunile calde ale anului.

O altă consecință va fi legată de costul unei călătorii. Acesta va crește sesizabil, fie că vorbim de un bilet de tren, autocar, sau de un bilet de avion.

Momentan, companiile aeriene nu sunt de acord cu lăsarea unui rând de scaune liber între pasageri, poziție susținută și de IATA într-un comunicat de presă în care organizația estimează că prețurile pentru un bilet de avion ar putea crește în Europa cu până la 49%.

Telemuncă și teleșcoală

Ca tendință imediată, este foarte posibil ca tehnologiile de videoconference să devină mai evoluate și mai sigure, pentru că evenimentele de business sau presă cu număr mare de participanți sunt de domeniul trecutului, plus că munca de acasă a devenit atractivă pentru mulți”, mai spune Victor Kapra.

Birourile scumpe din Pipera zac goale în vremea pandemiei. Greu de spus ce procent de angajați va reveni la birou. Foto: Lucian Muntean

Lucratul de acasă vine la pachet cu o serie de beneficii – în vreme de pandemie cel mai important este, evident, tăierea completă a interacțiunii sociale din birouri, dar mai sunt și altele precum evitarea traficului sau desfășurarea activității dintr-un loc mai plăcut decât biroul.

Și aici intervin, însă, probleme – mulți angajați nu dau randament lucrând de acasă la fel cum alții au nevoie să interacționeze zilnic cu alte persoane iar privarea acestei socializări poate duce la dezechilibru psihic.

Pe partea de teleșcoală, a ține copiii acasă este vital pentru a-i proteja împotriva unei eventuale infectări dar și pentru a stopa răspândirea rapidă a virusului.

Legat de efectele învățatului online am stat de vorbă cu Lea Cohen, Marketing and Office Manager la International British School of Bucharest, o școală privată care deja lucra cu platforma Google Classroom și care oferă cursuri de utilizare a calculatorului încă din anii de grădiniță.

Migrarea către predarea online a fost mult mai facilă, atât pentru elevi cât și pentru profesori. Izolarea la domiciliu nu ne-a împiedicat să organizăm inclusiv competiții între copii, nu am renunțat nici la materiile mai dificil de aplicat cum ar fi educația fizică, teatru și muzică”, spune Lea Cohen.

Lecțiile de matematică sunt ușor de predat online. Alte materii, mai puțin. Foto: Luiza Nalimova | Dreamstime.com

În acest caz, vorbim de un exemplu ideal, în care cei mici au avut acces timpuriu la calculator, internet, aplicații, dar și de un stil de educare bazat foarte mult pe practică și pe metode moderne de învățare, elemente pe care le întâlnim mai rar în sistemul de învățământ de stat.

Însă, ca la adulți, în cazul copiilor intervine – poate chiar mai acut – nevoia esențială de socializare la o vârstă la care personalitatea le este în formare.

Dacă pentru elevii care dau BAC-ul anul acesta tehnologia a fost de folos doar într-o anumită măsură, este clar că pentru generațiile mai mici școala online va deveni, cel puțin pentru o perioadă, o realitate cu care vor trebui să se obișnuiască. Valabil și pentru profesori, cei luați prin surprindere chiar mai tare decât copiii.


Legat de ce ne rezervă viitorul, traiul cu noul coronavirus până la fabricarea unui vaccin eficient va veni la pachet cu o serie de avantaje și dezavantaje.

E posibil să vedem un boom în zona de telecomunicații, videoconferințe și aplicații care să evite interacțiunea umană în diverse domenii și servicii, în schimb această relație sintetică ne poate îndepărta foarte mult din punct de vedere social.

Va exista mereu îngrijorarea legată de cine, cum și în ce măsură ne urmărește și ne invadează intimitatea, însă în același timp guvernele și marile firme private vor trebui să înțeleagă că simpla monitorizare fermă a cetățenilor nu va funcționa fără măsuri adiacente – restricții, reorganizarea transportului, a clădirilor (ghișee, căi de acces, săli de așteptare) sau a birourilor.

De cealaltă parte, noi, oamenii, trebuie să înțelegem că felul în care ne comportăm și ne reorganizăm obiceiurile atârnă foarte greu în ecuația sănătății pentru cel puțin un deceniu de acum încolo.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...